5  

Autorul Anișoara Iordache

poezii.online Anișoara Iordache
https://poetii-nostri.ro/anisoara-iordache-poezii-user-83/
Inregistrat pe: 10 august 2022 213 creaţii Autor de elită 29 20

Total

213 creaţii
1,014 18 februarie
1,001 17 februarie
1,012 13 februarie
1,096 13 februarie
1,184 12 februarie
1,018 12 februarie
1,016 12 februarie
1,045 4 februarie
1,171 1 februarie
1,044 1 februarie
1,067 1 februarie
1,161 31 ianuarie
1,051 31 ianuarie
1,092 31 ianuarie
827 23 mai 2025
849 23 mai 2025
875 14 mai 2025
957 14 mai 2025
932 14 mai 2025
1 1,034 13 mai 2025
1,007 13 mai 2025
1,090 10 mai 2025
1 761 10 mai 2025
2 2 1,639 27 noiembrie 2023
1,269 27 noiembrie 2023
1,798 27 noiembrie 2023
1,646 27 noiembrie 2023
1,478 27 noiembrie 2023
1,327 27 noiembrie 2023
1,677 27 noiembrie 2023
1 1,366 27 noiembrie 2023
1 1,342 14 noiembrie 2023
1,336 14 noiembrie 2023
1,497 14 noiembrie 2023
1,242 14 noiembrie 2023
1,313 13 noiembrie 2023
1,321 13 noiembrie 2023
1 1,244 13 noiembrie 2023
1,347 13 noiembrie 2023
1,267 13 noiembrie 2023
1,205 13 noiembrie 2023
1 1 1,243 13 noiembrie 2023
1 1,201 6 noiembrie 2023
1,196 6 noiembrie 2023
1,085 6 noiembrie 2023
1,153 6 noiembrie 2023
1,167 6 noiembrie 2023
1,091 6 noiembrie 2023
1,190 6 noiembrie 2023
1 1,436 1 august 2023
1 1,459 1 august 2023
1,333 31 iulie 2023
1,399 31 iulie 2023
1,529 31 iulie 2023
1,486 31 iulie 2023
1,352 31 iulie 2023
1,426 31 iulie 2023
1,394 31 iulie 2023
1,380 31 iulie 2023
1,459 31 iulie 2023
1 1,508 31 iulie 2023
1,478 31 iulie 2023
1,303 31 iulie 2023
1,360 31 iulie 2023
1 1,468 31 iulie 2023
1 1,392 31 iulie 2023
1,395 31 iulie 2023
1 1,475 31 iulie 2023
1,365 31 iulie 2023
1 1,411 30 iulie 2023
1 1,388 30 iulie 2023
1 1,428 30 iulie 2023
1 1,395 29 iulie 2023
1 1,331 29 iulie 2023
1 1,284 29 iulie 2023
1,362 29 iulie 2023
1,364 29 iulie 2023
1 1,416 29 iulie 2023
1 1,343 29 iulie 2023
1 1,386 28 iulie 2023
1 1,533 28 iulie 2023
1 1 1,401 12 iulie 2023
1,432 12 iulie 2023

Creaţii aleatorii :)

Sărăcie

 

Fără uși și fără geamuri îmi e casa,

Fără scaune împrejur mi-e masa,

Patu-mi este o pătură peste podele,

Și-s fericit că toate acestea-s ale mele.

 

Atunci când soarele pe cer ardea,

Trageam un nor și îl făceam perdea,

Printre pereți când vântul șuiera,

Mă prefăceam că-mi cântă soarta mea.

 

Dar a venit la mine astăzi primăvara,

S-o găzduiesc un anotimp doar seara,

Și arăta precum o zână de frumoasă,

Strângând-o în brațe am invitat-o-n casă,

 

Și-am convenit să stea aici o veșnicie,

Căci mirosea a flori, a râu și-a apă vie,

Și-n loc de uși aveam bujori și crini,

Și în ferestre doar roze albe fără spini,

 

Și în întreaga casă peste vechile podele,

Crescu o iarbă deasă și pe alocuri stele,

Iar împrejurul mesei, plutind ușor pe iarbă,

Stau două jilțuri din nuferi și rubarbă.

 

Și-n fiecare seară cu dânsa stau la masă,

Și azurul din privire o face mai frumoasă,

Răsună întreaga casă sub tril de păsărele,

Și-n toată sărăcia, acestea-s numai ale mele.

Mai mult...

Al timpului negură

În universul care
Mă simt ca o grăunță,
Sufletul vestește că
Libertatea o pronunță.

 

Într-o lume în care
Toată omenirea se dorește
O stea arzătoare,
Ce mereu se veștejește.

 

Ego-ul meu, pare că
A ales de demult
Ca nu putem fi ori-și-care
Existență în tumult.

 

Așa că a țintit
Poate un pic cam sus,
Să meargă spre centrul
Unde oricine-i smuls.

 

Pentru că acest punct
Unde totul se unește,
Stă învelit în misterul
Ce de mine-mi amintește.

 

Acolo, totul e negru
Pare că duce spre nimic,
Dar e o iluzie
Ca ori-și-ce tipic.

 

Așa că am ales
Să fiu o neagră gaură,
Unde-o să mă găsești
În al timpului negură.

Mai mult...

Curge

Sânge...
Sânge-n mine
Și pe tine
Și pe crucile creștine
Și pe florile peline
Curge-n mine
Și prin tine
Pe coroana de suspine
Și pe lumea ce o ține
Sânge-n mine
Și pe tine

Mai mult...

🎦 În serile tale

În serile tale cade încet tăcerea,

Ca roua peste flori de liliac,

Iar luna-și toarce lin mângâierea

Pe cerul alb, cu licăr tremurat.

 

Se pleacă ramuri peste apa vie,

Și vântul spune vechi povești de dor;

Prin iarba udă trece-o veșnicie,

Cu pași ușori și glas fermecător.

 

În ochii tăi se-adună depărtarea,

Ca-ntr-un izvor ce-ascunde-un cer senin;

Iar sufletul își caută cărarea

Spre visul care nu se stinge-n chin.

 

Când stelele aprind tăcute zarea,

Se-ntoarce timpul blând la început;

Din umbra nopții răsare chemarea

A tot ce-am fost și încă n-am pierdut.

 

De-ai ști ce cânt ascunde nemurirea

În liniștea ce curge dintre noi,

Ai înțelege că iubirea, firea,

Își poartă cerul peste amândoi.

 

Rămâi așa, în serile albastre,

Cu chipul prins în raza unui vis;

Căci toate drumurile lumii noastre

Se-ntorc la tine, parcă dinadins.

 

Iar dacă zorii vor veni odată

Să risipească farmecul târziu,

În serile tale va rămâne toată

Lumina dragostei ce încă-o știu.

Mai mult...

Oare unde...?

 

Oare unde mai esti?

Oare unde te-ai dus?

De te-aș ști undeva,

Ți-aș fi zori și apus.

 

Oare unde-ai plecat?

Oare ce ai simțit?

În ce tărâm fermecat,

Să te caut smintit?

 

În ce doruri trăiești,

În ce suspin lăcrimezi,

Oare unde mai ești,

Și de ce nu mă vezi?

 

Oare te voi găsi,

Sub un cer neumblat?

Oare cum e o zi,

Fără chin și oftat?

 

Oare unde te-ai dus?

Urma nu-ți văd,

Ochiul meu a apus,

Și în mine-i prăpăd.

 

Oare unde-ai ajuns?

Pe ce drum te-ai pierdut?

Nicăieri nu-i răspuns,

Doar urme de lut...

 

Mai mult...

Iluzia unei despărțiri

Mi-ai șoptit să las în amintire ce împreună am trăit,

Mă-mbrățișai atât de cald, de lung...

M-ai sărutat pe frunte încă o dată,

Știind că n-o să o mai faci vreodată.

 

Mi-ai spus că e ultima noapte 

Când voi mai fi de tine îmbrățișată...

Și m-ai rugat să nu mai privesc înapoi 

Nici măcar când aș simți dor de noi.

 

M-ai rugat să nu vărs lacrimi pentru tine

Că ochii mi s-ar întrista... și ar fi păcat de mine.

Că-mi vei lăsa cea mai frumoasă amintire

Când îmi e dor...să mă alin cu vinul de la tine.

 

Mi-ai spus în șoaptă să nu te mai aștept 

Să rămânem o poveste... nu o rană în piept,

Că viața ta nu poate continua așa lângă a mea

Și nu ai vrea să știi, că m-ar rupe lipsa ta. 

 

Mi-ai spus de toate, numai astea...NU

Mi le-am închipuit doar eu în nopțile târzii 

Când paharul cu durere mi s-a umplut

Așteptând să-ți amintești.... să revii...

Mai mult...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live