Categoria: Poezii despre natura
Toate poeziile autorului: Anișoara Iordache
Data postării: 31 iulie 2023
Vizualizări: 642
Poezii din aceiaşi categorie
flux de poeme naani /46
cu drag lui Arvo Part
coloană sonoră
pentru vremuri triste
clopoțelul picură
stropi de lumină
TOAMNA
Dealuri,campii,tarlale,
Livezi,vii,gradini,
Sunt pline toate,
De recolte bogate.
Soarele cald,cerul senin,
Apele curg la vale lin.
Printre recoltele bogate,
Si satele imbelsugate.
Cu oameni gospodari,
Si dorinta copiilor scolari,
Pe carti sa citeasca,
Si mari sa crescs.
Pe ogoare sa munceasca,
In livezi sa trudeasca,
Din vii sa culeaga,
Teascurile sa mearga.
Toamnaa sa vina mereu,
Precum un mare arhiereu.
In haine bogate,
In cosuri cu de toate.
Octombrie de George Topârceanu în spaniolă
Octombrie-a lăsat pe dealuri
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cântă-a dragoste cocoşii.
Mă uit mereu la barometru
Şi mă-nfior când scade-un pic,
Căci soarele e tot mai mic
În diametru.
Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe după zile,
Mai nestatornice şi mai
Subtile…
Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.
Şi cum abia pluteşte-n mers
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -
Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorit
A doua oară…
Octubre
Octubre se fue en las colinas
Alfombras amarillas y rojas.
Nubes plateadas pasan en las olas.
Y cantarle amor al gallo.
Siempre miro el barómetro
Y me estremezco cuando baja un poco,
Porque el sol se hace más pequeño
en diámetro.
Pero bajo el cielo cálido como en mayo
Los días blancos pasan días,
Más voluble y más
Sutil…
Retraso inoportuno
Paseos de otoño por los jardines.
Con los pliegues de la clamida llenos.
De crisantemos.
Y como apenas flota en movimiento
Como una marquesa
Como todo el universo
Míralos con sorpresa:
Un murciélago confundido
Por su apariencia de doncella
Se puso amarillo, confundido.
Y la emoción floreció
La segunda vez…
Doină
Izvor, izvor, izvoraș
Prin munte covoraș,
Cu apa limpede și rece
Îl încânți pe cel ce trece.
Susurul ție o cântare
În natură-i o încântare.
Păsărele-n tril divin
Îți țin isonul, te susțin.
Iarba verde pe cornișă
Cu stânca se încrucișă,
Și crează un lichen
Al naturii fenomen.
Iar în jos, la poale
Muntele face cărare,
Către piscurile înalte
Unde vulturii au halte.
Florile sub lumina solară
În poiene stau să răsară.
Insectele-s numeroase
Și se-nșiruie curioase.
Noaptea se lasă-n curând
Liniștea naturii-nconjurând.
Doar izvorul mai susură
Și clipocește fără măsură.
A căzut norul pe mine!
Sunt ud că a căzut norul pe mine
Și apa m-a pătruns până la piele,
Frigul m-a prins că-s dezbrăcat
Dar nu e bai, au fost zile mai rele.
Timp n-am avut să mă ascund
Și m-am trezit cu ceru-ntunecat,
Nimic nu anunța că vine vântul
Și că din adiere, va deveni turbat.
Furtuna m-a găsit pe bicicletă
Pe un traseu ce urcă-n munte,
Cu ochiul atent la frumusețea
Pădurii și lacului din amonte.
În stânga mă însoțesc copacii
Iar la dreapta Bâtca Doamnei,
Vai cât este de frumos pe-aici
Pedalez pân'la venirea toamnei.
Cer ajutorul unui stejar bătrân
Să mă primească sub corola sa,
Până când cerul se va însenina
Iar raza soarelui, mă va usca.
Pornesc alert din nou la drum
Însă acum cu sens spre casă,
Am flămânzit și-abia aștept
Să mânc ceva gustos la masă.
..................................
Așa se-ntâmplă des la munte
Să plouă și-apoi vreme bună,
La fel cum este viața noastră
De la născare pân' să apună!
Pomul și omul
Pomul crește nencetat,
Cu crengile răsfirat,
Depărtându-se mereu....
Parcă nu suntem de-un neam,
Nu avem același ram
Ne îndreptăm mereu
Numai bunul Dumnezeu,
Ne iubește că un tată,
Nu ne lasă niciodată,
El dorește că să fie...
Pace și prietenie...
Iubire multă să fie...
Precum bunul Dumnezeu,
Își dorește tot mereu.
Să nu faci rău nimănui,
Că îi faci chiar fratelui.
flux de poeme naani /46
cu drag lui Arvo Part
coloană sonoră
pentru vremuri triste
clopoțelul picură
stropi de lumină
TOAMNA
Dealuri,campii,tarlale,
Livezi,vii,gradini,
Sunt pline toate,
De recolte bogate.
Soarele cald,cerul senin,
Apele curg la vale lin.
Printre recoltele bogate,
Si satele imbelsugate.
Cu oameni gospodari,
Si dorinta copiilor scolari,
Pe carti sa citeasca,
Si mari sa crescs.
Pe ogoare sa munceasca,
In livezi sa trudeasca,
Din vii sa culeaga,
Teascurile sa mearga.
Toamnaa sa vina mereu,
Precum un mare arhiereu.
In haine bogate,
In cosuri cu de toate.
Octombrie de George Topârceanu în spaniolă
Octombrie-a lăsat pe dealuri
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cântă-a dragoste cocoşii.
Mă uit mereu la barometru
Şi mă-nfior când scade-un pic,
Căci soarele e tot mai mic
În diametru.
Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe după zile,
Mai nestatornice şi mai
Subtile…
Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.
Şi cum abia pluteşte-n mers
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -
Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorit
A doua oară…
Octubre
Octubre se fue en las colinas
Alfombras amarillas y rojas.
Nubes plateadas pasan en las olas.
Y cantarle amor al gallo.
Siempre miro el barómetro
Y me estremezco cuando baja un poco,
Porque el sol se hace más pequeño
en diámetro.
Pero bajo el cielo cálido como en mayo
Los días blancos pasan días,
Más voluble y más
Sutil…
Retraso inoportuno
Paseos de otoño por los jardines.
Con los pliegues de la clamida llenos.
De crisantemos.
Y como apenas flota en movimiento
Como una marquesa
Como todo el universo
Míralos con sorpresa:
Un murciélago confundido
Por su apariencia de doncella
Se puso amarillo, confundido.
Y la emoción floreció
La segunda vez…
Doină
Izvor, izvor, izvoraș
Prin munte covoraș,
Cu apa limpede și rece
Îl încânți pe cel ce trece.
Susurul ție o cântare
În natură-i o încântare.
Păsărele-n tril divin
Îți țin isonul, te susțin.
Iarba verde pe cornișă
Cu stânca se încrucișă,
Și crează un lichen
Al naturii fenomen.
Iar în jos, la poale
Muntele face cărare,
Către piscurile înalte
Unde vulturii au halte.
Florile sub lumina solară
În poiene stau să răsară.
Insectele-s numeroase
Și se-nșiruie curioase.
Noaptea se lasă-n curând
Liniștea naturii-nconjurând.
Doar izvorul mai susură
Și clipocește fără măsură.
A căzut norul pe mine!
Sunt ud că a căzut norul pe mine
Și apa m-a pătruns până la piele,
Frigul m-a prins că-s dezbrăcat
Dar nu e bai, au fost zile mai rele.
Timp n-am avut să mă ascund
Și m-am trezit cu ceru-ntunecat,
Nimic nu anunța că vine vântul
Și că din adiere, va deveni turbat.
Furtuna m-a găsit pe bicicletă
Pe un traseu ce urcă-n munte,
Cu ochiul atent la frumusețea
Pădurii și lacului din amonte.
În stânga mă însoțesc copacii
Iar la dreapta Bâtca Doamnei,
Vai cât este de frumos pe-aici
Pedalez pân'la venirea toamnei.
Cer ajutorul unui stejar bătrân
Să mă primească sub corola sa,
Până când cerul se va însenina
Iar raza soarelui, mă va usca.
Pornesc alert din nou la drum
Însă acum cu sens spre casă,
Am flămânzit și-abia aștept
Să mânc ceva gustos la masă.
..................................
Așa se-ntâmplă des la munte
Să plouă și-apoi vreme bună,
La fel cum este viața noastră
De la născare pân' să apună!
Pomul și omul
Pomul crește nencetat,
Cu crengile răsfirat,
Depărtându-se mereu....
Parcă nu suntem de-un neam,
Nu avem același ram
Ne îndreptăm mereu
Numai bunul Dumnezeu,
Ne iubește că un tată,
Nu ne lasă niciodată,
El dorește că să fie...
Pace și prietenie...
Iubire multă să fie...
Precum bunul Dumnezeu,
Își dorește tot mereu.
Să nu faci rău nimănui,
Că îi faci chiar fratelui.
Alte poezii ale autorului
crochiu liric/13
privirea-ți dojenitoare
a desenat
un stol dansator de grauri,
un fel de nor cu reflexe de-ametist,
să mă bucure.
amurgul
transformă ,cu bagheta-i de vrăjitor,
tristețea
într-un fluture auriu,
să-l prindă , ca pe o agrafă-n,
părul tău.
disensiuni/8
evadând
din cercul lucrurilor reale,
băiatul cu rucsac,
probabil,
are la pălărie
flori de piatră.
÷
e posibil, ca
libelula- pripășită
pe frigul ăsta, în grădină,
să nu fie o dronă.
tandem cu Moku/5
poetului persan Hafez
versuri-scântei din nestinsul foc
al iubirii de oameni,
se revarsă pe maluri.
singur, în întuneric,
poetul Hafez
luminează cu ființa sa,
adâncul fântinilor.
“cuvintele-i, miere și foc,
îmbrățișează lumea
ca vița zidul vechi -
din tăcerea amară,
o strălucire
nu arde,
ci cheamă.”
stihuri diamantine //5
ștejar
gârbovit însângerat
lăcrimând rememorând cugetând
la jocul de copii-
luptând răscumpărând dăruind
jertfelnic luminos
altar
Note de Mai/6
trecând cu viteză
pe lângă câmpurile de rapiță-nflorită...
parcă te-ai scufunda în
licoarea acrișoară
a lămâilor.
cerul,
tot mai aproape de verdele grâului...//
ascuțișul vinețiu al privirilor
e domolit
de
polizorul luminii.
stihuri diamantine //9
Nimrod
semeț provocator
vânând coborând construind
în Babilon șarpele inelat-
ucigând vânătorul renunțând pentru o supa de linte
la dreptul de întăi născut
Esau
crochiu liric/13
privirea-ți dojenitoare
a desenat
un stol dansator de grauri,
un fel de nor cu reflexe de-ametist,
să mă bucure.
amurgul
transformă ,cu bagheta-i de vrăjitor,
tristețea
într-un fluture auriu,
să-l prindă , ca pe o agrafă-n,
părul tău.
disensiuni/8
evadând
din cercul lucrurilor reale,
băiatul cu rucsac,
probabil,
are la pălărie
flori de piatră.
÷
e posibil, ca
libelula- pripășită
pe frigul ăsta, în grădină,
să nu fie o dronă.
tandem cu Moku/5
poetului persan Hafez
versuri-scântei din nestinsul foc
al iubirii de oameni,
se revarsă pe maluri.
singur, în întuneric,
poetul Hafez
luminează cu ființa sa,
adâncul fântinilor.
“cuvintele-i, miere și foc,
îmbrățișează lumea
ca vița zidul vechi -
din tăcerea amară,
o strălucire
nu arde,
ci cheamă.”
stihuri diamantine //5
ștejar
gârbovit însângerat
lăcrimând rememorând cugetând
la jocul de copii-
luptând răscumpărând dăruind
jertfelnic luminos
altar
Note de Mai/6
trecând cu viteză
pe lângă câmpurile de rapiță-nflorită...
parcă te-ai scufunda în
licoarea acrișoară
a lămâilor.
cerul,
tot mai aproape de verdele grâului...//
ascuțișul vinețiu al privirilor
e domolit
de
polizorul luminii.
stihuri diamantine //9
Nimrod
semeț provocator
vânând coborând construind
în Babilon șarpele inelat-
ucigând vânătorul renunțând pentru o supa de linte
la dreptul de întăi născut
Esau