Autorul aurica_plesea

Constelația autorului

Inregistrat pe: 1 iunie

Toţi autorii

Creaţii aleatorii :)

Sufletul meu s-a stins

Sufletul meu s-a stins în lacrimi,

Și lumea m-a lăsat plângând,

Căci sufletul meu se uită-n lumină,

Spunând : O, rază de petale

Fie ție lumea ta divină.

Oglinda de argint ce sclipește în mine,

Și se sparge în bucăți,

Și-o înfige în țepi de lacrimă,

Spunând : Nu mai plânge,

Căci dorul tău este la tine mamă.

Suspinarea ta ce-mi rănește inima,

Și se pierde în dureri,

Căci pe tine te iubesc mult,

Spunând : Of, mamă de s-ar stinge lumina

De când trăiam de demult.

Ochii de stele, vise de dor,

Ce pleacă în stoluri departe,

Și în văzduhul cel purpuriu se-mparte,

Răsăritul nostru fior.

Acum ne luăm la revedere în zboruri,

Și lumea noastră ne-a uitat,

Ce plecăm departe în stoluri,

Cât de mult sufletul nostru stins s-a îndepărtat.

Aceasta este o poezie sonet centrifugar de Iustin Postea

Mai mult...

Relativ

Plutum împinși de secundarul dezinvolt

Vâslind în orb către eternul anonim

Printr-o minune am ajuns ființe toți

Cărând în brațe astro-magicul destin

Contorsionând lucrează haosul vioi

Precum un vals Brownian plutind în cană

Azi este soare, mâine ploaie, poate nori

Ne învârtim zâmbind anost într-o capcană

Călătorind între etern și infinit

Bine și rău pare să fie-o hologramă

Depinde totul doar de ochiul ce-a privit

Căci perspectivele diferă-n lumea oarbă

Din locul strâmt ce se învârte plictisit

Centrul e soarele iar restu varietate

O simplă glumă despre spațiul mărginit

Ne e de-ajuns căci nu cuprindem realitate

Avem și timp, avem și Sud, avem și sus

Ne-am definit un ideal dintr-o himeră

La stânga-i dreapta-n antiteză descompus

Ne orientăm în relativa efemeră

Mai mult...

Transcendența lutului

Dincolo de nori și de pământ

Trupul devine pur cuvânt

Nu e plecare, ci-mplinire

0 trecere din lut în fire.

Cel ce-a coborât în mormânt

S-a ridicat dincolo de vânt.

Ne lasă dorul ca o scară

Să învăţăm cum se zboară.

Cerul nu-L ascunde, Îl arată

În sclipirea lumii de altădată

Omul privește mut spre zare

Întelegând că moartea... moare.

Mai mult...

RUGA FARAONULUI CĂTRE ZEI - VII / VIII

O, Ra, eşti cel mai mare dintre zeii toţi,
A-toate-ştiutor, pe toate le socoţi,
Coboară raza ta fierbinte şi fecundă,
Să dărui lumii-ntregi încă-o secundă!

O, Sehmet, din deşert tu te-ai născut,
Pe faraon să aperi, să-l ocroteşti sub scut,
Duşmanul din hotare cu-adevărat se teme,
C-arunci asupra lui cumplitele-ţi blesteme!

O, Seth, mărite zeu, de mine să ai milă,
Spre tine plec în ţărnă privirea mea umilă,
Ofrande îţi închin în templul tău cel mare,
Cu-ntreagă mea voinţă şi-ntreagă mea suflare!

O, Sobek, din sămânţă tu faci ca să rodească,
Recolta cea mănoasă, în pâine o să crească,
Prin darul tău divin hrăneşti o lume-ntreagă,
Slăvit să fii-ntre zei, că viaţa ţi-este dragă!

Mai mult...

Aștept ,o iubire imposibilă

O ! Ploaie , oprește- te odată

Simt că nu sunt eu

Inima-mie îmbătată

Așa va fi mereu?

Când ploaia va-nceta

Soarele se va ivi

Tu mă vei aștepta

Și mă vei iubi?

Lângă geam stând,așteptam ca ploaia să se-oprească

Zicându-mi , că mai e un strop și-o să mă iubească

Ploaia se opri , soarele vesel din nori aparența și-a făcut

Iar eu trist , tăcut,aflând că ea nu ma plăcut !

Era doar in mintea mea

O imaginație plăcută,

Dar ea pe altcineva iubea,

Dar de mine , altfel ea era văzută

In ochii mei eu o vedeam

Mai ceva ca o regină

Am închis ochii și-mi spuneam

De azi ești o străină

De ce îmi pare rău acum?

De ce iubirea doare?

Mai bine îmi vedeam de drum

Mai bine -i fără soare..☀️

Mai mult...

Glasul

Nu vorbi.
Lasă ecoul să-ți fie gură.

El știe
cine n-ai fost niciodată.

Mai mult...

#Interesant Autor: Vlad Vasile Poem: Eu vreau doar să fiu Poem: Nu vă supărați Autor: alexpo00 Poem: Nu ne mai păcăliți ! Poem: Malakh Poem: Teamă Poem: 🎦 Tatăl pe care l-am găsit