Autorul T.A.D.
Total
531 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Septembrie, ca întotdeauna
E toamnă și iar bate vântul
Cu palma lui vreo trei covoare
De frunze peste tot pământul
Și peste noi să ne doboare.
Se duce verdele să doarmă
Un pic până la primăvară,
Cam temător de-a iernii armă,
Amenințat a mia oară.
Se gândesc cocorii la plecat
Și urșii la un somn anual,
Câmpul pare-un tort însiropat
Ascuns, gri, între oraș și deal.
Se numără școlari și-amoruri
Prin școli mici și cancelarii mari,
Se fâlfâie pe ceruri stoluri,
Mii de navetiști interimari.
Se scriu poeme în neștire
În mintea oricărui trecător,
De-azi toamna-ncepe să inspire
De la tâmplar la scriitor.
Am vrea să nu pleci niciodată,
Rămâi la noi tu, toamnă bună,
Ca prietenă adevărată,
Un anotimp, un veac și-o lună!
Poem unic de amor
Ție îți scriu acum frumoasa mea,
Poemul unic de amor,
Tu fiind iubita mea fară egal..
Cu siguranță ți-am mai spus așa ceva!
Nu-mi pasă dacă mă repet,
Căci dragostea de nu vorbește ca un prost,
Ce se repetă fără rost
Și spune-ntr-una aceleași vorbe,
Moare...și eu nu vreau așa ceva!
Așa că preafrumoasa mea
Te rog mă trece cu vederea
Și azi și mâine, mai mereu
De îți voi spune te iubescul ce îl știi...
Dar te asigur că-l voi scrie altfel colorat,
Să-ți placă forma lui ce-o voi schimba mereu,
Iar de te-ntrebi ce vreau de fapt,
Este să-ți fur un zâmbet sau surâsul tău!
(29 ian 2024 Vasilica dragostea mea)
🎤 Zero barat
De-ar fi sa fiu o cifra
Eu stiu cum m-ai numi,
Atat sunt pentru tine
Un nimeni zi de zi!
Pacat de asteptari
S-au dus usor in timp,
Cu tine de cand sunt
Am invatat a nu mai fi!
Am pus nevoia ta
In fata la a mea,
Pe tine te-am ferit
Si mult te-am ocrotit!
Acum cern pe hartie
Cuvinte sa se stie,
Ce simt cand te privesc
Nimic, si-nebunesc!
Un gol imens in trup
Ramane sa-l astup
Insa nu am cu ce
Iubirea nu mai e!
Oricat ti-as cauta
Pretexte, scuze multe
Nimic nu ar putea
Pe zero sa-l ascute(din 0 macar 1)
Nicicand nu am simtit
Atentie, iubire, suflet
Singura am tot fost
Si asa o sa tot fie!
Orașul pierdut
de când tot plec și mă întorc
gândurile mele au devenit o povară
le-am lăsat ocolo
în urmă
pe țărmurile însorite ale Atlantidei
printre păsări galbene care stau într-un picior
sprijinind cerul
aici toate păsările sunt galbene,
galbeni sunt și ochii de după perdelele galbene
mișcate discret
casele
frunzele copacilor
câinii din fața ușilor
părul copiilor care bat mingea,
chiar și lebedele de pe lac sunt galbene noaptea
undeva arde un foc tainic cu flăcări galbene
simt că și viața mea este galbenă
că mi se scurge printre degete
cine a spus că Atlantida este un vis
n-a simțit zbuciumul disperat al Gibraltarului
dogoarea Marakeshului
nu departe de locul acela
înveșmântat în galbenul inconfundabil al Saharei
unde îmi ancorez bărcile
am văzut doi tineri îmbrățișându-se apoteotic
mai încolo
câțiva cocori cu gâturile întinse peste Alantic
își disputau cerul
cândva am să revin pe țărmurile misterioase
ale Atlantidei
să-mi iau înapoi gândurile și viața risipită
în excesul acesta sumbru de gri
în care încă îmi mai devorez liniștea…
Fragil
Mintea mută i-a devenit mormânt,
Nici oceanul nu o mai privește,
Pentru ca ușor, ușor s-a tot secat,
De tot ce-i fizic si omenește.
Ultim stagiu, avansat, caz demn de compasiune,
Mult regret de exprimat şi nimeni sǎ o ajute,
Oglindesc realitatea unei structuri comune,
Ce s-a născut cu anhedonia unei lumi pierdute.
Conectată la aparate, nu-i simți niciun puls,
O minimǎ bătaie, cu a doctorului maximǎ grijǎ,
Ii încetineau sfârșitul, cauzele fiind precise,
Inima şi mintea nu mai suportau sǎ mai fie atinse.
Tu ai ultimul cuvânt
Tânjeam să zbor
Prin crăpăturile de nori,
Pe fermecatul covor
Și mă cuprindeau fiori.
Ecoul tău mă legăna,
Dorul de tine mă curta,
Mă - nfrigură furtuna,
Comutându-mi soarta.
Și mă stropise ploaia,
În gol mă prăbușesc,
Mă -nvălui văpaia,
Udă leoarcă mă trezesc...
Răsuflu împăcată;
Te privesc dormind;
Pe buza ta mușcată
Surâsuri se perind...
Nu mai visez nicicând,
Departe să m-avănt,
In inimă și -n gând
Țu ai ultimul cuvânt..
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Adevărul nu e drept. Nici blând. Nici...
Smaranda Ploaie
23 iunie
Un text care atinge, răscolește, trezește Felicitări!
VINUL DE VEGHE
Valentin Ailenei
23 iunie
O poezie cu o forță incredibilă. De la vulnerabilitate la independență absolută. Metafora vinului este geniala. Felicitări! 🍷
Bachata Nebuniei
Valentin Ailenei
23 iunie
Pură stare, transformată în artă. O poezie care te prinde în ritmul ei și nu-ți mai dă drumul. Un dans brutal între extaz și agonie care îți taie răsu...
Sarcastic
celina balan
23 iunie
Sensibilitate și realism. Schimbul de brațe lipsă, vinul vărsat, tăcerea grea... imagini care dor, dar care dor frumos. Durerea își cere dreptul la ve...
O clipă... numai una!...
celina balan
23 iunie
Frumos! Eminescian!❤️
Ceasul
celina balan
23 iunie
O creație care amintește brutal că „mai târziu” ne fură, de fapt, propriul potențial. Absolut superbă și plină de adevăr!
Filtre diferite
Johnny.J
23 iunie
Nimic mai adevărat!
Pahar de poezie și... atât!
Johnny.J
23 iunie
Superbă!
Iubire de fațadă..
Vlad VIDA
22 iunie
O poezie superbă despre eliberare și puterea de a renaște. 👍
Filtre diferite
Vlad VIDA
22 iunie
COrect!👍👍👍
🎦 În serile tale
Anastasia Brăescu
22 iunie
Adorabila!❤️
Ecouri sub umbrelă
Anastasia Brăescu
22 iunie
O poezie superbă, plină de sensibilitate! Am simțit fiecare vers ca pe o îmbrățișare caldă
Leac contra tăcerii
Bogdana Ivanov
22 iunie
Fiecare cuvânt doare, dar vindecă prin frumusețea lui. O poezie despre singurul leac care funcționează cu adevărat... timpul!
VINURILOR TALE
Bogdana Ivanov
22 iunie
O poezie superbă! Metafora vinului curge atât de fin prin toate etapele iubirii. M-a mișcat profund acea naivitate curată și plină de inocență din ver...
Stea
anca_nistor
22 iunie
Superb! Felicitări pentru emoția transmisă!