Vremea furtunelor !

Îmi pare rău,și-o spun cu jale,

Mai vede cineva o cale

Să fie în țară cum a fost?

E ipocrit, ori prost.

 

Când țara e datoare și furată

Hultanii din U.E. ÎȘI ASCUT GHEARELE

Să mai înhațe din România câte-o bucată

Pentru interese, se bat ca fiarele.

 

Cine vă mai crede? La ce ajută minciuna?

U. E. a fost și este o mascaradă,

La furat s-au împins ca la paradă

Europa cea elegantă va ajunge din regină o ruină.

 

Acest declin nu poate fi oprit,

Cred că așa i-a fost sortit

A fost stăpânul lumii vreme lungă

Va veni o vreme, cănd să plângă.

Cine va fi următorul stăpân ?


Categoria: Poezii triste

Toate poeziile autorului: T.A.D. poezii.online Vremea furtunelor !

Data postării: 27 iunie

Timp de citire: ~2 min.

Vizualizări: 453

Loghează-te si comentează!

Alte poezii ale autorului

CU GÂNDURI BUNE !...

Avem o viață ,numai una

Pornim la drum cu gânduri bune ,

Credeam că mi-am găsit iubirea!...

Ne facem planuri ,cu speranțe-n viitor ,

Dar ma-m trezit ,dintr-un vis amăgitor ;

Ceva s-a rupt ,nu se mai poate repara !...

Ce fac eu ,cu viața mea?

Dar viața celui mic ? ce va urma?

Am multe de recuperat ,îmi spun în gând ,

Înghițindu-mi lacrima!...

Ce a urmat ? O muncă grea !

Dar speranța de mai bine

A fost mereu lângă mine ;

Și am spus mereu : va fi bine !...

Mai mult...

✨ CHITARA MEA

Aud un trubadur ce cântă

Când ziua moare  în amurg,

Suspină struna-i pe chitară

În cupă picături se scurg.

 

El cântă încet și tremurat

Înfiorat, stârnind văpăi

Solie unui dor curat

Împătimit de ochii ei.

 

Dar cine cântul sâ-i asculte

În liniștea nopții de vară?

Cine lacrima să-i vadă

Prin pânza cerului de seară?

Mai mult...

Curioasă vacanță !

Îmi plăcea un loc mai retras,cu răcoare pe malul Dunării.

Îmi scăldam ochii pe imagini mișcătoare: vase în mers,

apa grăbită, crengi in balans, frunze în foșnet, uneori

chemările  păsărilor nocturne. Mai aveam și două undițe 

care îmi dădeau impresia, că-s acolo cu treabă și nu 

-tai frunze la câni-.Eram în concediu și am socotit că-l pot 

petrece așa.Nu nare cheltuială, aproape de casă. Aveam un 

cort mic, pentru ploaie, muzică, un aparat foto, și pe Atos

prietenul și paznicul meu.

      Dacă se mai rătăcea vreun cunoscut, mă bucuram, jucam 

șah, făcea o cafea, purtam o discuție, teme sunt destule...

     În rest, citem și am îndrăznit să creionez niște sentimente

îmbăcându-le în versuri....Vara poți să-ți permiți așa o aventură,

nu am fost în pierdere :una că nu m-am plictisit, am avut liniște,

vreme bună și chiar am mâncat pește......

  •                                                                                           

    Mai mult...

    Nu te înstrăina !

    Tinerețea, visează cu ochii deschiși,

    Când se plimbă prin lumea străină duși,

    Copii talentații, de iureșul vieții chemați,

    Nu vă uitați meleagurile țării, nu le lăsați.

     

    Niște ochi înlăcrimați, cu lacrimi cuminți,

    Vă strigă, vă cheamă acasă, bieții părinți,

    Acasă în satele și orașele noastre,

    Viitorul tot îl lasă în mâinile voastre.

     

    Dragi copii, ce știți încă vorbi romăânește,

    Istoria, despre noi încă frumos vorbește,

    O țară, ca o bătrână, nu se părăsește 

    Prin fii ei vrednici, trăiește și înflorește.

     

    Viața-i scurtă și-i doar o singură dată,

    Tineretu-i avid șă și-o trăiască zburdând,

    Dar maturitatea te călește, te cheamă țara 

    Nu o părăsi, când o arde focul și para !

    Mai mult...

    GREIERAȘ-DRĂGĂLAȘ

    Mititel și drăgălaș

    Greieraș ,botezat de naș,

    Campion la sărituri

    Prin fânețe și păduri .

    Douâ antene poartă în frunte

    Cântăreț  din vale-n munte,

    Și-și acordă  lira bine

    Cu acorduri  foarte fine.

    Dă concerte minunate

    Mai în fiecare noapte

    Și așa face toată vara

    Tot cu scrpca și chitara.

    Ocupat cu deplasarea

    Uită că se duce vara,

    Și că e goală cămara:

    Iar când toamna se așterne

    Și din nori  ,stropi reci se așterne

    Micul nostru  greieraș

    Ca un trubadur trufaș ,s-a retras.

    Casă n-are, nici provizii

    Se hrănește cu iluzii;

    Dar povestea ne mai spune

    C-a umblat după împrumut

    O ,așa insultă ,unde s-a

    Mai pomenit?...

    Mai mult...

    MĂ DOARE

    Mă doare geana ce cuprinde 

    Atăta gol și disperare

    În negura ce se întinde

    Din cei carpați ,până la mare.

     

    Mă doare gustul amar de fiere 

    Al omeniei care piere

    Și-și flutură aripa neagră 

    Pe vatra mea și - a cea dragă.

     

    Mă doare, dar o spun în gând 

    Ca  ca râul în vale spumegând

    Ca un torent deslănțuit 

    Din mii de suflete pornit.

     

    Mă doare faptul că nu știu

    Să bat în porți când e pustiu

    Și glasul slab cum să ajungă

    Intligent în țara junglă.

     

    Mă doare și ce dacă doare 

    Și ce dacă țara moare?

    Și ce dacă floarea-i seacă?

    Dragii noștri ,fug și pleacă 

    Ducând traiul vinețiu 

    Suflet gol și dor pustiu.

     

     

     

     

     

    Mai mult...

    Poezii din aceiaşi categorie

    Melancolie

    Melancolie, acoperă-mi sufletul

    Acoperă-mi cu frunze moarte

    Acoperă-mi cu flori uscate

    Dar nu uita

    Să-mi învelești inima cu ceva

    Ceva din aur sau metal

    Metal topit sau chiar cristal

    De un albastru selenar

     

    Emoția a pierit ușor

    Sufletul s-a înălțat

    Spre un cer strălucitor

    Din eter croit,  înfiorător

    Și s-a dus în depărtare

    În prăpastia cea mare

     

    Și s-a stins ușor, ușor

    A pierit fulgerător,

    Ca o scânteie de chibrit

    Ce iute s-a pitit

    După multe câte am zis

    Viața toată s-a risipit,

    Iar  lumina ne-a acoperit

     

    Din lumina am evadat

    Întuneric am purtat

    Și din moartea lui

    Ne-am eliberat

    Spre eternitatea

    Dată în dar

    Mai mult...

    Bricheta

    Mi-am lăsat bricheta pe birou,

    A rămas o urmă imprimată-n lemn.

    Îți dai seama, de fapt, după ecou,

    Căci am izbit-o de el.

     

    Rămăsese fără gaz, atunci m-am întrebat:

    Ce poți face cu o brichetă goală?

    O poți umple din nou, dar am refuzat,

    Căci nu va arde ca și prima oară.

     

    O mai aprind din când în când,

    Ultimele urme de substanță strigă,

    Dar corzile vocale au ars cântând

    Și n-au nicio șansă să-și revină.

     

    Pagini de caiet, aprinse de ea,

    Vor rămâne niște amintiri „arse”,

    Căci nu le mai poate răni, nu mai e scânteia

    Care să creeze amintiri frumoase.

    Mai mult...

    Furtuna

    Prea inocentă poate bunătatea

    Strivită grav sub pasul nesimțirii

    Se zbate să respingă răutatea

    Ce cată a se cățăra în cârca firii.

     

    Furia răului ,doar scut la aripa prostiei

    Trudește să alunge pe bunul simț credul

    Așterne țepi pe suflet ,îl lasă agoniei

    Să fie din nou bine ,ar spune e destul. 

     

    În tăvălugul disperării se pierde rațiunea

    Simțirile prea calde acum îs foarte reci

    Ca mintea să reziste ,cunoaște ficțiunea

    Tăcerea și negarea pe gând își fac poteci.

     

    Durerea de pe suflet pe zâmbet îl sugrumă

    Expresia o strâmbă și chipul urâțește

    E totul prea intens de parcă e cutumă

    De bezna cea adâncă și noaptea se ferește. 

     

    Zvâcnirile firave deloc nu îs de ajuns

    Pe clipa amorțirii se simte tresărire

    În inima prea caldă cuțitul a pătruns

    Și de bătea iubind ,acum îi amintire.

     

    Îi crudă acceptarea de totul a fi dus

    Regretul nici suspină ,așa e de pierdut

    Nisipul din clepsidră aproape este scurs

    Pe margine de suflet și timpul e tăcut.

     

    Nu poate adierea să miște pe trezire

    Tăcerea prea adâncă a mistuit simțirea

    Și zile de vor fi ,doar cred în rătăcire

    Amar se vor hrăni ,doară cu amintirea.

    Mai mult...

    Rătăcire

    Cu aripile foarte grele

    Sub norii negri și înalți

    Speranțe false ale mele

    Culcușul cald vă ferecați.

     

    În calea ploii repede și reci

    Nicicum nu reușiți a face față

    Pe cerul ce îi pierdut pe poteci

    Vă agățați cu temere de viață.

     

    Văzduhul doară vă e cuib ,

    Cu toate gânduri ale mele

    A-ți făurit și ridicat coșciug

    Ce odihnește printre stele.

     

    De mine parcă prea departe

    În căutări mereu vă regăsiți

    În viața mea este doar noapte

    Spre zori îs așteptări să reveniți.

     

    Dar amăgirea e destul de mare

    Simțirea îi greoaie și beteagă

    Și mintea strigă de mă doare

    Nu vrea nicicum să înțeleagă.

     

    Mi-i trupul apăsat și obosit

    Sunt doar o pierdută nălucă

    Rămas ,până și dorul de iubit

    Caută clipa , să se tot ducă.

     

    Discern abia ,foarte puțin

    Aș vrea ,doresc de e să vină

    Un semn de sus ,poate divin

    Să pot dormi și să am tihnă.

     

     

     

     

    Mai mult...

    E mult de-atunci...

    E mult de-atunci dar încă-ţi ştiu adresa

    Și-mi amintesc și numărul de interfon

    Strada şi blocul și piesa de la televizor.

     

    Nu îți plăcea deloc să bei tărie

    Vinul născut din tine iți era preferat

    Azi erai cald ..mâine rece, echilibrat

    Și "baby" îmi spuneai tu mie...

     

    Îţi plăceau serile cu lună plină

    Odată o poză cu luna mi-ai trimis.

    Parfumul tu mi l-ai ghicit din prima

    Când cu-n sărut tu m-ai surprins.

     

    Găteai fantastic si îmi spuneai glume

    Şi ne-auzeam cu drag în fiecare zi

    Eram "clientul premium"..ce mândrie!

    Azi scriu poeme de dorul vinului promis...

    Mai mult...

    ,, Așteaptă''

    La marginea ierbii te-ai lăsat ars de soare,

    Un final frumos , nu te-ai ferit nici de ploaie.

    Acel apus îți marchează sfârșitul 

    Pentru a trăi nu-i destul doar aer.

     

    E alegerea ta la câți ani să te-ngropi

    Însă decizia nu-ți va aparține doar ție.

    Prețul vieții tale nu li-i cunoscut lor,

    Clubul 27 e un scop de mândrie.

     

    Calculează-ți tactul și măsoară-ți cerul

    Cele mai lungi aripi duc la zboruri letale.

    Nu ai unde să te grăbești căci peronul e gol,

    ,, Sper să-ți găsești un antidot pentru problemele tale''.

    Mai mult...

    Susține Poezii Online

    Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

    Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍