Autorul AnaS
Total
231 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Săracul băiat...
Văd un copil de tristețe înecat,
Ascuns într-un colț întunecat
Cu mâinile pe urechi și fără vlagă,
Îngenunchiat de frică, se roagă:
”Doamne, ascultă-mi rugăciunea,
Fă-l să-și oprească tortura;
Las-o pe mama să fie fericită
Nu vreau s-o mai văd rănită.”
Tatăl lui i-a mângâiat mama prea tare,
Lovită din toate părțile, fără iertare
Cade la rândul ei pe podeaua rece,
Nu mai poate striga, a rămas fără voce;
Nimeni nu îi va salva oricât s-au rugat,
Monștrii există oriunde, nu doar sub pat.
Și așa povestea celor două suflete s-a încheiat,
Văzându-și mama moartă, săracul băiat...
Iubit
M-ai iubit? Poate.
Te-am iubit ? Mereu.
S-a meritat? Prin fapte.
Ai uitat? Sunt eu.
Ai plecat? Departe.
Să te iert? Mi-e greu.
De ziua iubirii
De ziua iubirii am ieșit la plimbare
Să mă încălzească razele de soare
Am primit în dar un buchet de flori
Galbene ca luna ce-am surprins-o-n zori.
Era un aer atât de cald și mirosea a primăvară
Pe străzi doar siluete zâmbitoare
Pășeam agale în gând cu tine
Și mă-ntrebam de ți-a plăcut...răvașul de iubire.
Mi-a fost atât de teamă să-l trimit
Mintea-mi spunea să nu, dar sufletul s-a-mpotrivit.
Și tot plimbându-mă prin gânduri
Am învins teama și ți-am lăsat niște rânduri.
N-astept răspuns... cred că nici nu aș vrea
Vreau doar să știi că m-am gândit la tine
A fost un gest din toată inima
Ce-aș vrea să îți rămână o dulce amintire.
Căci ai rămas imprimat în sufletul meu
Aș putea spune că mi l-ai pătat
Dar ar fi nedrept să spun acest lucru...
... azi doar, din nou, de dor....m-am îmbătat...
Femeia
Cu furca aș pleca în cer,
Să-ncarc un car cu stele,
Apoi pe toate să le-ofer,
Numai femeilor rebele.
Să prind în mână sânul lunii,
Să mestec razele de soare,
Strângând în ciur apa furtunii,
C-apoi să pot scuipa răcoare.
Aș reclădi femeia din mătasă,
Şi nu i-aș da nici soţ, nici casă,
Aș pune-o la răscruce ca ispită,
Să moară inima de hepatită.
Derută
o șuviță de salivă mi se scurge necontrolat dintr-un colț al gurii
și-o revoltă mai mare împotriva-mi n-am mai simțit până acum
s-au adunat prea mulți țurțuri de gheață la streșina casei
chiar și așa încă mai mozolesc între gingii halcă de viață din frigider
congelată la minus o sute de grade
până când într-o zi m-am trezit în șoc hipotermic
n-a lipsit mult să nu mor
însă n-am murit
mi s-au fisurat doar gleznele
și a trebuit să-mi reconfigurez mersul
să-mi schimb optica
să privesc lumea ca liliecii
spânzurat de picioare
să mă deprind cu această sminteală a ochiului
de-a inversa totul
de a deforma totul
imaginea unei sălciii care se reflectă în apă
devine numitorul comun al tuturor lucrurilor și ființelor
de jos poți distinge iridescența culorii unei păsări
cu cât se restrîng sau se lărgesc unghiurile
plutirea maistoasă a lebedei albe sub luciu scânteietor al lacului
picurat cu cerneala albastră a cerului
zvâcnirea nebănuită a ursului brun
care prinde un pește și tulbură liniștea nuferilor galbeni
trăiesc coșmarul vieții mele alături de verdele crud al firului de iarbă
de respirația sufocantă a teilor și a mentei
simt tot sângele năvâlindu-mi în cap
coagulându-se pe aleile umbroase ale creierului
pesemne că ultima femeie pe care nu mi-ș dori s-o întâlnesc
se apropie...
.
Din volumul „Alb și Negru”, aflat în lucru
Am obosit să fiu "bărbat"!
Am obosit să fiu „bărbat„,
să mă arăt mereu neînfricat,
să nu mă plâng dacă mă doare,
să nu mă clatin pe picioare,
bere să beau numai din sticlă,
mereu să fiu Hopa-Mitică,
să mă ridic surâzător,
chiar de-s călcat de un tractor!
M-am saturat ca să repar,
lucruri de care n-am habar,
să fiu Tarzan, când mi se cere,
eu care nu mai am putere!
Și sunt sătul să fiu „sex tare„,
să nu primesc vreo consolare
o mângăiere acolo, cât de cât,
m-am săturat de bărbăție până-n gât!
Am dat tot ce-am avut de dat,
ca fiu, ca frate, tată, ca bărbat,
ca militar, vecin, coleg, amic,
n-a mai rămas din mine ca „bărbat” … nimic!
De aceea cer impetuos, în gura mare,
de „bărbăție” … pensionare!
Oricum voi fi curând complet senil,
adică o să am o minte de copil,
iar ca copil ar fi tare ciudat,
să mă comport ca un … „bărbat„!
27.07.2025
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Străin în sinele său
anca_nistor
24 octombrie
Ai descris perfect omul zilelor noastre, îndepărtat de sinele său autentic, rătăcit în plăcerile și cerințele deșarte ale lumii exterioare. Frumoase v...
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Gabriel Trofin
23 octombrie
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Silvia Mihalachi
23 octombrie
Și eu cred că sunteți ,,lacrima lui Dumnezeu,,… Dovadă sunt frumoasele , creștine motivații în versurile poeziei, o poezie binecuvântată de Biblie...
Caut un om
Gabriel Trofin
22 octombrie
Mulțumesc frumos Anca... Mă bucur că îți plac versurile mele!
Caut un om
anca_nistor
22 octombrie
Ai un talent desăvârșit! Mulțumesc pentru toate stările pe care reușești să le transpui in vers🙏
Poem
Deea
21 octombrie
Mulțumesc
Sunt singur
anca_nistor
21 octombrie
Profund și răscolitor de frumos descrisă însingurarea .Felicitări!
Catastrofa din mine
Monica P
20 octombrie
Profund și frumos,felicitări!!!💌
Un lup printre oi
Irina Alexandra
18 octombrie
Superb!!!
Nu mă asculta, inimă
Lacrimi de dor
17 octombrie
Iubirea este pe vecie!