1  

Autorul Maricel Bouros

Constelația autorului
poezii.online Maricel Bouros
Inregistrat pe: 10 mai 38 creaţii 23 10

Total

38 creaţii
Cărări de dor
64 3 august
Stâne de gheață
104 2 august
Mireasma narcisei pe crămpeiul clipei
1 296 26 iulie
Tumult
232 26 iulie
În amintiri îmi simți parfumul
255 20 iulie
Temere pe tărâmul liniștii
223 18 iulie
Strădanie
372 12 iulie
Orchestra din dumbravă
1 351 5 iulie
Strigătul tăcerii
1 331 5 iulie
Calea
375 2 iulie
Soare îmi ești lumină
392 30 iunie
Rătăcire
350 28 iunie
Zbuciumul inimii
1 345 24 iunie
Lupa sorții
1 464 20 iunie
Amăgire
328 19 iunie
Ploaie tu
350 17 iunie
Timpul nu iartă
332 16 iunie
Impreună
353 13 iunie
Melancolie
395 12 iunie
Să vrei
503 11 iunie
În parc
1 564 10 iunie
Izbăvire
2 548 8 iunie
Măicuță sfântă
468 6 iunie
Măcar un răsărit
1 478 6 iunie
Iarna inocenței
1 455 4 iunie
Suflet de plumb
2 1 538 3 iunie
Rugăminte
1 421 1 iunie
Prețuiți copilăria
1 594 1 iunie
Iluzie
2 512 26 mai
Luna
1 449 25 mai
Parfum de salcâm
2 1 458 24 mai
Lângâ tine
1 2 611 19 mai
Iarba pe deal
466 17 mai
Pribeag
1 412 17 mai
Zori de zi
2 467 14 mai
Noaptea minții
2 475 13 mai
Poteci ascunse
3 691 11 mai
Fantezie
1 453 10 mai
Toţi autorii

Creaţii aleatorii :)

Ultima Noapte

Te-am iubit și n-am știut să-ți spun,
Mi-era frică de noi și am rămas tăcută,
Iar acum, când ai plecat, mi-e lumea un pustiu,
Cu inima sângerândă și-un dor ce-l port viu.

Tu ai ales pentru noi și-ai plecat,
Fără să-mi spui că-n tăcerea ta te-ai frânt,
Ai vrut să mă salvezi, să-mi deschizi un drum,
Dar în urma ta, mi-ai lăsat doar scrum.

Îți reproșez că ai fugit fără să știu,
Că ai purtat singur povara unui chin prea viu,
Că n-ai vrut să împarți cu mine durerea ta,
Ai ales un rămas-bun, dar nu mi-ai dat inima.

Acum, eu îți cer iertare din depărtare,
Pentru tăcerile mele, pentru ezitarea mare,
Și-ți promit că voi păstra flacăra aprinsă,
Că voi trăi pentru amândoi, într-o viață neînvinsă.

 

Mai mult...

E primăvară!

E primăvară, îi simt căldura

Adusă de adierea unui vânt,

E timpul bun pentru-arătură

Și de pus sămânța în pământ

 

Ziua, e din ce în ce mai lungă

Iar nopțile încep să fie scurte,

Țăranul cu greu mai dovedește

Foc să dea la cei gunoi în curte

 

Copacii sunt încărcați de flori

Și colindați de roiuri de albine,

Nectarul să îl fure pentru miere

Ce noi apoi o consumăm pe pâine

 

Și peste tot e ciripit de păsări

Ce cuiburi fac prin rămurele,

În care zilnic vor depune ouă

Și-n timp puii vor ecloza din ele

 

Pe câmp tractoarele trag brazdă

Sub care vor fi puse semințele,

Și dacă cade apa binecuvântată

Țaranul îsi va umple hambarele

 

Diminețile sunt încă răcoroase

Și doar peste zi se încălzește,

Și-o vorbă din popor ne zice

De vrei cămara plină, din zori.. trudește!

 

 

 

Mai mult...

reverii/2

asemenea

unei bărci fără cârmă,

o picătură de ploaie

se rostogolește

de-alungul acoperișului.

 

 tânjind

la îmbrățișarea duioasă a unui

crin.

 

Mai mult...

Mereu în eclipsă

Mereu în exterior
Pare sa fie doar lumină,
Chiar dacă pe interior
Întunericul domină.

 

Orișicine zice
Că sunt un soare,
Și sunt doar în eclipsă
Nu ard cu ardoare.

 

Nu pot să mă ridic
La nici o așteptare,
Chiar dacă-n față nu-i nimic
Sunt tot ascunsă în zare.

 

Și în viitorul sigur
Implodez învinsă,
Dar tu nu o să vezi
Căci tot sunt în eclipsă.

Mai mult...

Piperul

Într-o solniță hazlie

S-au gândit acum să stea

Boabe mici și colorate

Printre sarea cea de nea

Dar văzând că nu-i de şagă

Se gândeau acum deodată :

-Cine o să ne mai ia?

-Să ne pună laolaltă

-În pipernița cea mică 

-Unde ne-antrenam cândva

-Să dăm gust de catifea

Doar că ele nu știau 

Când mâncam adesea boabe 

Gustul lor de catifea 

Era tot ca cel de ace..

Ce pe limbă ne-nțepa

 

Marius Ene, Polonia, 06 Februarie, 14:45

Mai mult...

Luna

Luna se-nalță, blândă, pe cer,

Lumina-i dansează-ntr-un vis efemer.

Șoapte de raze alunecă-n vânt,

Mângâie noaptea cu farmec și cânt.

 

Pe luciul apei se oglindește,

Tainic, în taină, tot strălucește.

Stelele-i șoptesc povești neștiute,

Doruri uitate, iubiri netrăite.

 

Străjeră veșnică-n nopți de mister,

Mângâie vise, privește spre cer.

Și când se ascunde sub norii de fum,

Inima lumii tresare oricum.

 

Luna cea albă, mereu călătoare,

Sufletu-și lasă în nopți visătoare.

Și chiar de se stinge-n zori undeva,

Noaptea ce vine o va readuce-n ea.

 

Mai mult...
#Interesant  Autor: Sorin T (tsorin)
Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookies. Politica privind cookies.
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live