Categoria: Poezii despre natura
Toate poeziile autorului: Anișoara Iordache
Data postării: 31 iulie 2023
Vizualizări: 623
Poezii din aceiaşi categorie
Vocea mării
De ar putea marea să vorbească
Ce-ar zice ea oare ,
Un Babilon de oamenii, ea a scăldat
A alinat durerile și arsurile le-a spălat
Și pleacă și revine iar ,priviri purtând
Spre infinit, sub luciul stelelor
Acolo unde cerul și ea se impleticesc
Și gândurile se indeplinesc.
Ea poartă în adâncuri, cele mai arzătoare gânduri
Ce așteaptă doar pe cineva
Ce poate le rastalmaci, le arunca
In plasa visatorilor reali.
Căderile în toamnă
Căderile în toamnă au doza lor de taină
Gustată lung din vinul ce fierbe-n buza dulce
A celor ce greșeala din vina lor o smulge
Ca umărul să lase și frunze-n vânt și haină.
Căderile în toamnă au scara lor spre vise
Din început de secol sfârșit într-o legendă
Când cai fără zăbală galopul și-l suspendă
La sânul cu potcoavă de nemuriri promise.
căderile în toamnă au norii lor de ploaie
Căzută către cerul întors cu fața-n jos
A larg căuș anhidru cedând la om frumos
Plecat să sugă ludic nectarul din puroaie.
căderile în toamnă au totul și nimicul
Întinși pe patul moale al vinului adult
Plecat să ducă dorul din mult în tot mai mult
Cât fierbe luna plină și clatină ibricul.
VARA
Se așterne tăcerea in cărare
Și vâtul și boarea se ascund ...
E liniste în jur , pretutindeni ,
E căldura din amiaza cea mare .
Văpăi de foc se revarsă
Pe case , pe pomi si pe haturi ,
De sfârâie sudoarea în țărână...
Se usucă câmpia , de cădură e arsă .
Se uită omul în zare ,
După un petec de nor , îi e dor ,
Că norul de vine e ploaie
Și firul de iarbă nu moare .
T.A.D.
Suflă vântul...
Vântul suflă, urlă,smulge
Cu furie oarbă de jivină,
Răscolește -n jur și frânge
Arbuști de la rădăcină.
Ridică -n sus brațele moi,
Se -nvarte -n cerc , în salturi,
Lăsând pomii reci și goi,
Împrăștiați pe asfalturi.
Bulgări de țărână scuipă,
Bate -n de față și din spate,
Pișca obrazu-n pripă,
Mușcă din buzele crăpate..
Pufăie prin păr și piele,
Spumegă pe ape line,
Tulbură bolta de stele,
Moțăind printre ruine..
Până ziua de mâine,
Când cu pașii de felină
Spre meleaguri străine,
Se depărtase în surdină...
Melancolie de George Bacovia în germană
Melancolie
Ce chiot, ce vaiet în toamnă...
Şi codrul sălbatec vuieşte -
Răsună-n coclauri un bucium,
Şi doina mai jalnic porneşte.
- Ascultă, tu, bine, iubito,
Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -
Ascultă cum greu, din adâncuri,
Pământul la dânsul ne cheamă...
Melancholie
Was für ein Stumpf, was für ein Wehklagen im Herbst...
Und der wilde Wald heult -
In den Hörschnecken ertönt ein Knall,
Und die Dame beginnt mitleiderregender.
- Hör zu, du, gut, Schatz,
Weine nicht und habe keine Angst -
Hören Sie, wie hart aus der Tiefe
Die Erde ruft uns zu ihm...
flux de poeme naani /35
controlând jocul-
activismul schimbă
narațiunea
pentru un impact explozibil
Vocea mării
De ar putea marea să vorbească
Ce-ar zice ea oare ,
Un Babilon de oamenii, ea a scăldat
A alinat durerile și arsurile le-a spălat
Și pleacă și revine iar ,priviri purtând
Spre infinit, sub luciul stelelor
Acolo unde cerul și ea se impleticesc
Și gândurile se indeplinesc.
Ea poartă în adâncuri, cele mai arzătoare gânduri
Ce așteaptă doar pe cineva
Ce poate le rastalmaci, le arunca
In plasa visatorilor reali.
Căderile în toamnă
Căderile în toamnă au doza lor de taină
Gustată lung din vinul ce fierbe-n buza dulce
A celor ce greșeala din vina lor o smulge
Ca umărul să lase și frunze-n vânt și haină.
Căderile în toamnă au scara lor spre vise
Din început de secol sfârșit într-o legendă
Când cai fără zăbală galopul și-l suspendă
La sânul cu potcoavă de nemuriri promise.
căderile în toamnă au norii lor de ploaie
Căzută către cerul întors cu fața-n jos
A larg căuș anhidru cedând la om frumos
Plecat să sugă ludic nectarul din puroaie.
căderile în toamnă au totul și nimicul
Întinși pe patul moale al vinului adult
Plecat să ducă dorul din mult în tot mai mult
Cât fierbe luna plină și clatină ibricul.
VARA
Se așterne tăcerea in cărare
Și vâtul și boarea se ascund ...
E liniste în jur , pretutindeni ,
E căldura din amiaza cea mare .
Văpăi de foc se revarsă
Pe case , pe pomi si pe haturi ,
De sfârâie sudoarea în țărână...
Se usucă câmpia , de cădură e arsă .
Se uită omul în zare ,
După un petec de nor , îi e dor ,
Că norul de vine e ploaie
Și firul de iarbă nu moare .
T.A.D.
Suflă vântul...
Vântul suflă, urlă,smulge
Cu furie oarbă de jivină,
Răscolește -n jur și frânge
Arbuști de la rădăcină.
Ridică -n sus brațele moi,
Se -nvarte -n cerc , în salturi,
Lăsând pomii reci și goi,
Împrăștiați pe asfalturi.
Bulgări de țărână scuipă,
Bate -n de față și din spate,
Pișca obrazu-n pripă,
Mușcă din buzele crăpate..
Pufăie prin păr și piele,
Spumegă pe ape line,
Tulbură bolta de stele,
Moțăind printre ruine..
Până ziua de mâine,
Când cu pașii de felină
Spre meleaguri străine,
Se depărtase în surdină...
Melancolie de George Bacovia în germană
Melancolie
Ce chiot, ce vaiet în toamnă...
Şi codrul sălbatec vuieşte -
Răsună-n coclauri un bucium,
Şi doina mai jalnic porneşte.
- Ascultă, tu, bine, iubito,
Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -
Ascultă cum greu, din adâncuri,
Pământul la dânsul ne cheamă...
Melancholie
Was für ein Stumpf, was für ein Wehklagen im Herbst...
Und der wilde Wald heult -
In den Hörschnecken ertönt ein Knall,
Und die Dame beginnt mitleiderregender.
- Hör zu, du, gut, Schatz,
Weine nicht und habe keine Angst -
Hören Sie, wie hart aus der Tiefe
Die Erde ruft uns zu ihm...
flux de poeme naani /35
controlând jocul-
activismul schimbă
narațiunea
pentru un impact explozibil
Alte poezii ale autorului
tandem cu Moku/6
Moku : "luna-n vârf de brad
tăcerea se-ntinde lin,
bufnița veghează."
sunetele unui corn
străpung bolta cerească-
stele răsar.
Moku: "ecoul coboară-n
vale printre pietre -
ceața se subțiază."
sit! sitI…
scorțaru-ndeamnă la tăcere-
pe masă-i arcușul.
Moku: "strunele vibrează
fără să fie atinse -
aerul se schimbă."
dezlegate-s blestemele,
gonite-s ielele-
apar zorile.
metamorfozele unui gând/6
sub epiderma realității,
o rețea de intrigi,
experiențe șocante,
intenții-nfiorătoare
spulberă turnirul liniștit al lumii.
să nu uităm că,
Daedalus
a construit, pentru regele Minos,
un labirint
pentru a ține-ascuns în lanțurile fricii
minotaurul.
iar la lumină,
a creat din corpurile-nlănțuite ale coriștilor,
o structură arhitecturală
sorocită dansului.
o adiere de simfonii albastre/4
pe marginea drumului,
netam-nesam,
a inflorit un mac,
cam pricăjit săracu'.
iute,
o buburuză
a venit, să constate
ce s-a întâmplat.
stări/2
soarele
țese vârgi de lumină;
de-aici de la masa de scris,
privind pe fereastră,
pescărușii se desprind
din papirusul cerului,
dănd adăncime gândului.
prins într-un gol de vedere,
un vers
sparge coaja
tristeții.
crochiu liric/4
briza
mănă departe
puful de salcie
apele-n clocot,
soarele se zbate,
puișorii de rață
anevoie se disting.
flux de poeme naani /42
după ploaie
fără scăpare-s
fluturii ispitiți
de mireasma de abelia
tandem cu Moku/6
Moku : "luna-n vârf de brad
tăcerea se-ntinde lin,
bufnița veghează."
sunetele unui corn
străpung bolta cerească-
stele răsar.
Moku: "ecoul coboară-n
vale printre pietre -
ceața se subțiază."
sit! sitI…
scorțaru-ndeamnă la tăcere-
pe masă-i arcușul.
Moku: "strunele vibrează
fără să fie atinse -
aerul se schimbă."
dezlegate-s blestemele,
gonite-s ielele-
apar zorile.
metamorfozele unui gând/6
sub epiderma realității,
o rețea de intrigi,
experiențe șocante,
intenții-nfiorătoare
spulberă turnirul liniștit al lumii.
să nu uităm că,
Daedalus
a construit, pentru regele Minos,
un labirint
pentru a ține-ascuns în lanțurile fricii
minotaurul.
iar la lumină,
a creat din corpurile-nlănțuite ale coriștilor,
o structură arhitecturală
sorocită dansului.
o adiere de simfonii albastre/4
pe marginea drumului,
netam-nesam,
a inflorit un mac,
cam pricăjit săracu'.
iute,
o buburuză
a venit, să constate
ce s-a întâmplat.
stări/2
soarele
țese vârgi de lumină;
de-aici de la masa de scris,
privind pe fereastră,
pescărușii se desprind
din papirusul cerului,
dănd adăncime gândului.
prins într-un gol de vedere,
un vers
sparge coaja
tristeții.
crochiu liric/4
briza
mănă departe
puful de salcie
apele-n clocot,
soarele se zbate,
puișorii de rață
anevoie se disting.
flux de poeme naani /42
după ploaie
fără scăpare-s
fluturii ispitiți
de mireasma de abelia