Mi-e dor
Mi-e dor să văd stejarul întinerind
Ascunsă-i tinerețea după frunze
Mi-e dor să ascult ciripitul păsărilor
Cand păsările se duc pe rand
din frunziș în pieziș
Mi-e dor să văd iarba grasă și verde
Neatinsă de prima brumă de noiembrie
Cate fire de iarbă își schimbă culoarea
Atatea frunze cad pe pămant.
Frunze ce mor în delir
Foșnesc adormite călcate de vant
Mi-e dor să văd pădurea verde și deasă
Acum e rece de vant,ofilită de frunze
și rumenă de toamnă.
Frunzișul e scuturat de o negură neagră
Atinsă de cer și pămant.
Categoria: Poezii despre natura
Toate poeziile autorului: Vlad Babiciu
Data postării: 1 noiembrie 2022
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 988
Poezii din aceiaşi categorie
flux de poeme naani /51
jaluzele
filtrează tristețea chindiei-
fărâme din stele-s
pictate pe umăr
Ploaia
Seară de seară
Ies la geam.
Așteptând să cadă
Ploaie,măcar un gram.
Tristă,cum mereu mă simt
Îmi place cum adie vântul.
Ploaia vine,o presimt
Doar ca să-mi alunge gândul.
Gândul,care nu mai pleacă
Nici măcar de îl alung,
Ploaia asta deja mă seacă
Și mii de lacrimi mă străpung.
Îndemn la mișcare!
E timpul pentru o mișcare
Pe jos sau pe o bicicletă,
Prin sport să ardem caloria
Și zveltă să ne ținem silueta
Prea mult am stat în hibernare
Și am depus destule kilograme,
E primăvară, natura prinde viață
Așa ca hai să evităm cardiograme
Îndemnul vine pentru fiecare
Și pentru slab sau cel burtos,
Să facem exerciții pentru spate
Ca peste ani să nu devii ghebos
Pădurea și-a schimbat culoarea
Într-o nuanță de verde-castaniu,
Și peste tot se-aude tril de păsări
Ce te încântă și simți că totu-i viu
Eu, voi pedala forțos ca astă vară
Pe valea muntelui către izvorul rece,
Voi face haltă, setea să-mi potolesc
Și-apoi la drum, când oboseala trece
......................
Vă spun că-mi place să călătoresc
Prin țara noastră, atât de minunată,
Și niciodată străinătatea n-aș alege
Pentru c-avem o țară...binecuvântată!
Melancolie de George Bacovia în spaniolă
Melancolie
Ce chiot, ce vaiet în toamnă...
Şi codrul sălbatec vuieşte -
Răsună-n coclauri un bucium,
Şi doina mai jalnic porneşte.
- Ascultă, tu, bine, iubito,
Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -
Ascultă cum greu, din adâncuri,
Pământul la dânsul ne cheamă...
Melancolía
Qué gritos, qué llantos de otoño...
Y llegan del bosque gemidos -
Y suena algún corno, y cantan
Plañidos.
- No llores, mi vida, no llores,
Escucha sin miedo ni drama:
Allá en sus entrañas la tierra
Nos llama...
flux de poeme naani /45
tinerețea-i departe
corzile vibrează
la unison
cu extravaganta toamnă
Melancolie de George Bacovia în portugheză
Melancolie
Ce chiot, ce vaiet în toamnă...
Şi codrul sălbatec vuieşte -
Răsună-n coclauri un bucium,
Şi doina mai jalnic porneşte.
- Ascultă, tu, bine, iubito,
Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -
Ascultă cum greu, din adâncuri,
Pământul la dânsul ne cheamă...
Melancolia
Que grito, que choro no outono...
E a floresta brava cicia –
Ressoa no vazio uma corneta,
E a doina mais triste inicia.
- Não chores e não tenhas medo,
Ouve, tu, ouve bem, minha dama, –
Ouve forte, das profundezas,
A terra a uma dança nos chama...
flux de poeme naani /51
jaluzele
filtrează tristețea chindiei-
fărâme din stele-s
pictate pe umăr
Ploaia
Seară de seară
Ies la geam.
Așteptând să cadă
Ploaie,măcar un gram.
Tristă,cum mereu mă simt
Îmi place cum adie vântul.
Ploaia vine,o presimt
Doar ca să-mi alunge gândul.
Gândul,care nu mai pleacă
Nici măcar de îl alung,
Ploaia asta deja mă seacă
Și mii de lacrimi mă străpung.
Îndemn la mișcare!
E timpul pentru o mișcare
Pe jos sau pe o bicicletă,
Prin sport să ardem caloria
Și zveltă să ne ținem silueta
Prea mult am stat în hibernare
Și am depus destule kilograme,
E primăvară, natura prinde viață
Așa ca hai să evităm cardiograme
Îndemnul vine pentru fiecare
Și pentru slab sau cel burtos,
Să facem exerciții pentru spate
Ca peste ani să nu devii ghebos
Pădurea și-a schimbat culoarea
Într-o nuanță de verde-castaniu,
Și peste tot se-aude tril de păsări
Ce te încântă și simți că totu-i viu
Eu, voi pedala forțos ca astă vară
Pe valea muntelui către izvorul rece,
Voi face haltă, setea să-mi potolesc
Și-apoi la drum, când oboseala trece
......................
Vă spun că-mi place să călătoresc
Prin țara noastră, atât de minunată,
Și niciodată străinătatea n-aș alege
Pentru c-avem o țară...binecuvântată!
Melancolie de George Bacovia în spaniolă
Melancolie
Ce chiot, ce vaiet în toamnă...
Şi codrul sălbatec vuieşte -
Răsună-n coclauri un bucium,
Şi doina mai jalnic porneşte.
- Ascultă, tu, bine, iubito,
Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -
Ascultă cum greu, din adâncuri,
Pământul la dânsul ne cheamă...
Melancolía
Qué gritos, qué llantos de otoño...
Y llegan del bosque gemidos -
Y suena algún corno, y cantan
Plañidos.
- No llores, mi vida, no llores,
Escucha sin miedo ni drama:
Allá en sus entrañas la tierra
Nos llama...
flux de poeme naani /45
tinerețea-i departe
corzile vibrează
la unison
cu extravaganta toamnă
Melancolie de George Bacovia în portugheză
Melancolie
Ce chiot, ce vaiet în toamnă...
Şi codrul sălbatec vuieşte -
Răsună-n coclauri un bucium,
Şi doina mai jalnic porneşte.
- Ascultă, tu, bine, iubito,
Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -
Ascultă cum greu, din adâncuri,
Pământul la dânsul ne cheamă...
Melancolia
Que grito, que choro no outono...
E a floresta brava cicia –
Ressoa no vazio uma corneta,
E a doina mais triste inicia.
- Não chores e não tenhas medo,
Ouve, tu, ouve bem, minha dama, –
Ouve forte, das profundezas,
A terra a uma dança nos chama...
Alte poezii ale autorului
Piatra funerară
La capatul pietrei funebre
Stă scris numele marilor poeți,scriitori
Cu litere ce mai respiră viață.
Fluturi
Presimt secretul ce stă ascuns
în aripile tale de nepătruns.
Zborul cu viteza unei stele căzătoare
mă face ascuns printre norii călători
Valurile mării ating țărmul
cu puterea aripilor în zbor.
Cascada iubirii,
care nici o tornadă
nu poate să o doboare.
Din fire de apă colorată,
roșu aprins pus pe inima unui Cupidon
ți-am croit destinul,
săgeata iubirii aruncată în marea inimii.
Floarea din colțul ierbii
Privesc cum stă ascuns între zidurile naturii
Floarea ierbii ce primăvara o binecuvantă
În colțul ierbii,ascunsă de șoapta nopților fierbinți
Floarea începe să cante Oda Bucuriei
Natura dansează în concertul lui Bethoven.
Final de iarnă
Iarna așteaptă în final plecarea,
de a-și lua zăpezile
conservată într-o natură rece
evacuată în afara naturii,
rămas cu fiorul
prelins în lacrima uitării
strigătul dureros despărți
natura robită de iarna nemiloasă,
iarna își spune ultimul cuvant de adio
Natura caștigă procesul de a revendica
primăvara.
Suras de muză
Mă îmbăt cu dezordinea cuvintelor
Știu să legiferez două texte literare
Devin critic cand moralul tău de critic literar
e judecat dur de muză.
Să mă înveselesc cu gandul la muză
ce se frămantă în gol de erori literare
puse capcană de niște poeți iscusiți,
la limbajul poetic,
Muza dorește să judece poeții și poeziile
dar nu o face,
în schimb le dă o inspirație fructoasă
pe calea poetică.
Iarna
Iarna mi-a alungat stoluri întregi cu păsări de pradă,
Pradă, este iarna cand își deschide aripile lacome în zbor
spre a-mi răpi natura,
care este prinsă în ura iernii,
natura legată cu lanțuri grele,
ruginite,mazgoasă cu lacrimi și sange,
nu se poate elibera fără să îi pese de moarte.
În moarte e scufundată natura, care se va trezi,
Dacă natura îi va spune: ''Scoală-te și umblă''
Precum Isus i-a dat porunca lui Lazăr.
Piatra funerară
La capatul pietrei funebre
Stă scris numele marilor poeți,scriitori
Cu litere ce mai respiră viață.
Fluturi
Presimt secretul ce stă ascuns
în aripile tale de nepătruns.
Zborul cu viteza unei stele căzătoare
mă face ascuns printre norii călători
Valurile mării ating țărmul
cu puterea aripilor în zbor.
Cascada iubirii,
care nici o tornadă
nu poate să o doboare.
Din fire de apă colorată,
roșu aprins pus pe inima unui Cupidon
ți-am croit destinul,
săgeata iubirii aruncată în marea inimii.
Floarea din colțul ierbii
Privesc cum stă ascuns între zidurile naturii
Floarea ierbii ce primăvara o binecuvantă
În colțul ierbii,ascunsă de șoapta nopților fierbinți
Floarea începe să cante Oda Bucuriei
Natura dansează în concertul lui Bethoven.
Final de iarnă
Iarna așteaptă în final plecarea,
de a-și lua zăpezile
conservată într-o natură rece
evacuată în afara naturii,
rămas cu fiorul
prelins în lacrima uitării
strigătul dureros despărți
natura robită de iarna nemiloasă,
iarna își spune ultimul cuvant de adio
Natura caștigă procesul de a revendica
primăvara.
Suras de muză
Mă îmbăt cu dezordinea cuvintelor
Știu să legiferez două texte literare
Devin critic cand moralul tău de critic literar
e judecat dur de muză.
Să mă înveselesc cu gandul la muză
ce se frămantă în gol de erori literare
puse capcană de niște poeți iscusiți,
la limbajul poetic,
Muza dorește să judece poeții și poeziile
dar nu o face,
în schimb le dă o inspirație fructoasă
pe calea poetică.
Iarna
Iarna mi-a alungat stoluri întregi cu păsări de pradă,
Pradă, este iarna cand își deschide aripile lacome în zbor
spre a-mi răpi natura,
care este prinsă în ura iernii,
natura legată cu lanțuri grele,
ruginite,mazgoasă cu lacrimi și sange,
nu se poate elibera fără să îi pese de moarte.
În moarte e scufundată natura, care se va trezi,
Dacă natura îi va spune: ''Scoală-te și umblă''
Precum Isus i-a dat porunca lui Lazăr.