Mi-e dor
Mi-e dor să văd stejarul întinerind
Ascunsă-i tinerețea după frunze
Mi-e dor să ascult ciripitul păsărilor
Cand păsările se duc pe rand
din frunziș în pieziș
Mi-e dor să văd iarba grasă și verde
Neatinsă de prima brumă de noiembrie
Cate fire de iarbă își schimbă culoarea
Atatea frunze cad pe pămant.
Frunze ce mor în delir
Foșnesc adormite călcate de vant
Mi-e dor să văd pădurea verde și deasă
Acum e rece de vant,ofilită de frunze
și rumenă de toamnă.
Frunzișul e scuturat de o negură neagră
Atinsă de cer și pămant.
Categoria: Poezii despre natura
Toate poeziile autorului: Vlad Babiciu
Data postării: 1 noiembrie 2022
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 825
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Înmugurire
Poem: În ciuda ta
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani
Poem: Tu și eu
Poem: Epigrame XXV
(foto) Cum încearcă un blogger anonim să reconstruiască o librărie distrusă în flăcări de ISIS
Poem: puroi
Poem: șapte vieți
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie