Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Anișoara Iordache
Data postării: 27 noiembrie 2023
Vizualizări: 535
Poezii din aceiaşi categorie
Eu sunt mai mult
Nu-mi pune etichete, căci nu-s doar un nume,
Nu-s o culoare, un loc sau un fum.
Eu sunt cântecul ce sparge tăcerea,
Sunt tușul ce-n umbră transformă durerea.
Cu mâini ce desenează lumile mele,
Cu vorbe ce ard și înalță altare,
Cu inima-n versuri, în sunet, în stele,
Eu sunt mai mult decât vezi la hotare.
Din altă rădăcină mi-e țesut destinul,
Nu sunt româncă, dar port același dor,
Și-n inima mea nu stă doar străinul,
Ci-o lume întreagă de vis și fior.
Nu-mi frânge aripile cu prejudecăți,
Căci în mine e foc, e putere de-a crea,
Sunt o poveste, un vis, un altar de speranțe,
O voce ce strigă: „Nu mă judeca!”
Sunt talentul ce cere doar să fie văzut,
Sunt ființa ce vrea să dăruiască lumii glas,
Nu mă opri, nu-mi întoarce privirea tăcut,
Căci sunt mai mult decât un vechi impas.
De ce să-mi iei dreptul de-a mă defini?
De ce să-mi pui un zid între mine și lume?
Vreau să fiu eu – să creez, să iubesc, să trăiesc,
Să fiu liberă, vie, mai mult decât un nume.
A fost odată...
Toamna iarăşi a venit,
Printre inimi spulberate,
Frunze aruncând pe toate
Un petec tăinuit.
Şi privesc cerul târziu,
Printre crengile dezgolite,
Mă gândesc la cum e Raiu'
Fără durere şi suspine.
Mă uit la cee-n jur,
Prizonieri în sfera noastra,
Iphone-ul e la modă acum,
Iar cărţile, doar o fantasmă.
Trecut-au anii tinereţii
Trecut-au anii tinereţii.
Trecut-au eu prin amintiri
Trecut-au vorbele în şoapte
Trecut-au lacrimile-n priviri
Trecut-au norii cerul veşnic
Şi visele departe au ajuns
Trecut-au gîndurile veţii
Şi sentimente ce li-ai ascuns
Trecut-au clipele placute
Deparca nici nau existat
Trecutau noptile dea rindu
Si visele ce li-ai visat
Trecut-au durerile din suflet
De parca lacrimile-au uscat
Trecut-au timpurile cînd cautam
Cum sa traiesc cu-adevarat
Trecut-au prea multe speranţe
Că pot sa fiu cum îmi doresc
Trecut-au lacrimile-n zîmbet
Şi-ncerc din nou ca sa trăiesc
Zori de zi
În zori de zi, când soarele răsare,
Lumina sa în suflete picură,
Pe cerul albastru, visul se deschide,
O lume nouă în fiecare privire.
Păsările dansează pe aripi de vânt,
Îmbrățișând cerul în zbor nesfârșit,
Florile deschid petale colorate,
Ca sărbătoare a vieții, mereu infinit.
Prin umbrele nopții, stele strălucesc,
Ca licăriri de speranță în adâncul cerului,
În tăcerea pământului, se aude o melodie,
A vieții veșnice, a viselor încrezătoare.
Fiecare clipă, o pagină de poveste,
Scrisă cu cerneală de dorință și pasiune,
În inimile noastre, poezia continuă,
Un dans frumos, un cântec fără sfârșit.
fulguiri//5
zgomotul de război
perturbă
seninătatea unui vis de iarnă.
împăratul de la miazăzi
salută pe-omologul său
de la miazănoapte.
din sfintel cărți
ale bocitoarelor,
corul
intonează imnul
tăcerii.
Ecou în amintiri
Iată o frază-n tablou
Ce mult m-a copleșit:
O carte recitită din nou
Conține același sfârșit!
Captivantă-i amintirea
În subiectul relevant
Însă finalul e-n durerea
Permanent de neschimbat.
În secunda lume a cărții
Gândești că n-o-s te pierzi,
Dar, în opusa parte a hărții
Te rătăcești fără-s mai vezi.
03.12.24
Eu sunt mai mult
Nu-mi pune etichete, căci nu-s doar un nume,
Nu-s o culoare, un loc sau un fum.
Eu sunt cântecul ce sparge tăcerea,
Sunt tușul ce-n umbră transformă durerea.
Cu mâini ce desenează lumile mele,
Cu vorbe ce ard și înalță altare,
Cu inima-n versuri, în sunet, în stele,
Eu sunt mai mult decât vezi la hotare.
Din altă rădăcină mi-e țesut destinul,
Nu sunt româncă, dar port același dor,
Și-n inima mea nu stă doar străinul,
Ci-o lume întreagă de vis și fior.
Nu-mi frânge aripile cu prejudecăți,
Căci în mine e foc, e putere de-a crea,
Sunt o poveste, un vis, un altar de speranțe,
O voce ce strigă: „Nu mă judeca!”
Sunt talentul ce cere doar să fie văzut,
Sunt ființa ce vrea să dăruiască lumii glas,
Nu mă opri, nu-mi întoarce privirea tăcut,
Căci sunt mai mult decât un vechi impas.
De ce să-mi iei dreptul de-a mă defini?
De ce să-mi pui un zid între mine și lume?
Vreau să fiu eu – să creez, să iubesc, să trăiesc,
Să fiu liberă, vie, mai mult decât un nume.
A fost odată...
Toamna iarăşi a venit,
Printre inimi spulberate,
Frunze aruncând pe toate
Un petec tăinuit.
Şi privesc cerul târziu,
Printre crengile dezgolite,
Mă gândesc la cum e Raiu'
Fără durere şi suspine.
Mă uit la cee-n jur,
Prizonieri în sfera noastra,
Iphone-ul e la modă acum,
Iar cărţile, doar o fantasmă.
Trecut-au anii tinereţii
Trecut-au anii tinereţii.
Trecut-au eu prin amintiri
Trecut-au vorbele în şoapte
Trecut-au lacrimile-n priviri
Trecut-au norii cerul veşnic
Şi visele departe au ajuns
Trecut-au gîndurile veţii
Şi sentimente ce li-ai ascuns
Trecut-au clipele placute
Deparca nici nau existat
Trecutau noptile dea rindu
Si visele ce li-ai visat
Trecut-au durerile din suflet
De parca lacrimile-au uscat
Trecut-au timpurile cînd cautam
Cum sa traiesc cu-adevarat
Trecut-au prea multe speranţe
Că pot sa fiu cum îmi doresc
Trecut-au lacrimile-n zîmbet
Şi-ncerc din nou ca sa trăiesc
Zori de zi
În zori de zi, când soarele răsare,
Lumina sa în suflete picură,
Pe cerul albastru, visul se deschide,
O lume nouă în fiecare privire.
Păsările dansează pe aripi de vânt,
Îmbrățișând cerul în zbor nesfârșit,
Florile deschid petale colorate,
Ca sărbătoare a vieții, mereu infinit.
Prin umbrele nopții, stele strălucesc,
Ca licăriri de speranță în adâncul cerului,
În tăcerea pământului, se aude o melodie,
A vieții veșnice, a viselor încrezătoare.
Fiecare clipă, o pagină de poveste,
Scrisă cu cerneală de dorință și pasiune,
În inimile noastre, poezia continuă,
Un dans frumos, un cântec fără sfârșit.
fulguiri//5
zgomotul de război
perturbă
seninătatea unui vis de iarnă.
împăratul de la miazăzi
salută pe-omologul său
de la miazănoapte.
din sfintel cărți
ale bocitoarelor,
corul
intonează imnul
tăcerii.
Ecou în amintiri
Iată o frază-n tablou
Ce mult m-a copleșit:
O carte recitită din nou
Conține același sfârșit!
Captivantă-i amintirea
În subiectul relevant
Însă finalul e-n durerea
Permanent de neschimbat.
În secunda lume a cărții
Gândești că n-o-s te pierzi,
Dar, în opusa parte a hărții
Te rătăcești fără-s mai vezi.
03.12.24
Alte poezii ale autorului
disensiuni/9
la fereastră,
un bonsai de pin de pădure
limpezește
a cerului față.
÷
plane rotative de percepție
prind in tentacule
voința.
o adiere de simfonii albastre/7
ce ne facem noi in primăvara asta?
prea multă culoare...
prea multă mireasmă-mbietoare....
despre cântări angelice, nu mai vorbesc.....
ia, să deschidem degrabă
fereastra
și să-i spunem
dragului nostru prieten,
o poezie!
flux de poeme naani /40
respirația îngerilor
printre salcâmii de mătase
înfioară
grădina
stihuri diamantine //5
ștejar
gârbovit însângerat
lăcrimând rememorând cugetând
la jocul de copii-
luptând răscumpărând dăruind
jertfelnic luminos
altar
amintiri /3
manifestul
celor 2000 de cuvinte
încă tulbură
primăvara încrâncenată
de la praga....
lanțuri din:
soldați,
avioane
și tancuri
sunt aruncate pe străzi,
pentru
a zdrobi năzuința de libertate;
mamăăă.... invadatorii sunt chiar aliații!
instantaneu 1/2
nori răvășiți
alarma sirenelor
zguduie ferestrele
printre geamuri sparte
un țânțar
se zbate
disensiuni/9
la fereastră,
un bonsai de pin de pădure
limpezește
a cerului față.
÷
plane rotative de percepție
prind in tentacule
voința.
o adiere de simfonii albastre/7
ce ne facem noi in primăvara asta?
prea multă culoare...
prea multă mireasmă-mbietoare....
despre cântări angelice, nu mai vorbesc.....
ia, să deschidem degrabă
fereastra
și să-i spunem
dragului nostru prieten,
o poezie!
flux de poeme naani /40
respirația îngerilor
printre salcâmii de mătase
înfioară
grădina
stihuri diamantine //5
ștejar
gârbovit însângerat
lăcrimând rememorând cugetând
la jocul de copii-
luptând răscumpărând dăruind
jertfelnic luminos
altar
amintiri /3
manifestul
celor 2000 de cuvinte
încă tulbură
primăvara încrâncenată
de la praga....
lanțuri din:
soldați,
avioane
și tancuri
sunt aruncate pe străzi,
pentru
a zdrobi năzuința de libertate;
mamăăă.... invadatorii sunt chiar aliații!
instantaneu 1/2
nori răvășiți
alarma sirenelor
zguduie ferestrele
printre geamuri sparte
un țânțar
se zbate