Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Anișoara Iordache
Data postării: 27 noiembrie 2023
Vizualizări: 521
Poezii din aceiaşi categorie
Eleu
El compune pentru a vă spune,
A va transmite ceea ce simte.
Stă cu el în taină și se gândește,
Oare de ce lumea ne păcălește?
Se uita în jur și speră ca visează
Atâția falși, superficiali, egocentrisme..
El simte în inimă că vrea sa vadă
Doar oameni sinceri cu priviri magice.
S-a luptat mult cu ale lui gânduri
Care îi spuneau..ca nu-i la teatru
Poate este diferit față de alți oameni
Este un ciudat..doar un om simplu.
Vine la toți, acel moment din viață
Cand cei ce pot conștientizează.
Și-a dorit mult, colorat sa gândească
Pana când s-a trezit..si merge în față.
A stat și tipul...o viata aproape,
În întuneric și de el departe
Fără sa vadă sau sa mai creadă
Ce OM este el, față de hoardă.
Definiție
„neliniștite păsări luând cu asalt norii”
semnează artistul într-un colț al pânzei
și-aruncă plictisit pen***cenzure***
desenase imaginea unei păsări necunoscute
din memorie
o văzuse cândva suprapunându-se peste imaginea norilor
și-o asociase cu sandwich-ul pe care tocmai îl mâncase
la micul dejun
fără prea multă tragere de inimă
fiindcă se alese cu o senzație supărătoare de insațietate
cum naiba să asociezi o pasăre cu o bucată de carne
între două felii de pâine
și să pretinzi că aceasta este o operă de creație plastică
cineva
desigur
va descifra imaginea într-o cheie proprie
neînțeleasă de nimeni
altcineva te va propune la Premiul Nobel pentru pictură naivă
iar tu
artistul flămând
care știi adevărul
vei ridica contrariat din umeri
până la urmă aceasta e arta…
transfigurare 1/12
compromisuri pe genunchi,
semne zodiacale aruncate-n
fumul spiralat de salvie-albastră,
gesturi obscene pictate pe treptele parlamentelor,
toate aceste indicii dintr-un scenariu de
excape room,
intensifică intunericul.
iar
bietul om,
împovărat de griji,
făcându-și cruce,
aprinde candela...
Râsul acesta al meu...
Râsul acesta al meu,
n-ar fi trebuit să existe,
nici sunetul său,
nici buzele care s-au deschis
precum ferestrele dimineața.
Râsul acesta al meu,
se luptă dureros zi de zi
să apară pe buzele mele.
Pe râsul acesta al meu,
îl plâng în fiecare zi,
e bolnav,
e prizonierul unei ființe triste,
abia mai respiră.
E un râs care cară durerea
în hohote.
Privindu-mi ochii,
poți vedea suferința
și nașterea sa,
dintr-un zâmbet șters,
și-o grimasă
îngropată sub lacrimi.
Râsul acesta al meu...
n-ar fi trebuit să existe.
Status-quo
nu înțeleg de ce trec mereu cu privirea peste unele lucruri
ca și când n-ar fi
nu cred că îmi aparține această alegere
toate lucrurile trebuie să existe în orice bagaj de călătorie
nu poți zâmbi dimineților dezbrăcate de rouă
fără să-ți trezești sufletul adormit
nu te poți lipsi de lucrurile mici
prozaice
pe care le faci zilnic
cum ar fi sărutul matinal
pe inimă
cafeaua
micul dejun
răsucirea cheii în contactul mașinii
oprirea la semafor
reflexe distorsionate ale ochiului
coșmarul oricărei alegerii
e ca atunci când arunci cu o piatră în mijlocul bălții
și apar valuri…
Cicluri
de la un anumit timp zilele se scurg mai repede
parcă prea repede
în hăul prăpăstios al timpului
în urma lor rămâne de fiecare dată câte ceva important de făcut
pentru mâine
care se termină la rându-i cu alte lucruri neterminate
altădată mai aveai timp să tai crengile uscate
din pomi
să smulgi buruienile
să ari pământul
să semeni
acum îți dau târcoale tot mai des nopțile
bântuite de gânduri
viața trufașă
își numără singură diminețile
mugetul cerbului încolțit în mijlocul codrului
se pierde dincolo de ceruri
dacă n-ar fi fost mușcătura aceea de moarte
din dreptul inimii
te-ai fi resemnat până la urmă
ca un Prometeu obosit
în ciocurile vulturilor…
Eleu
El compune pentru a vă spune,
A va transmite ceea ce simte.
Stă cu el în taină și se gândește,
Oare de ce lumea ne păcălește?
Se uita în jur și speră ca visează
Atâția falși, superficiali, egocentrisme..
El simte în inimă că vrea sa vadă
Doar oameni sinceri cu priviri magice.
S-a luptat mult cu ale lui gânduri
Care îi spuneau..ca nu-i la teatru
Poate este diferit față de alți oameni
Este un ciudat..doar un om simplu.
Vine la toți, acel moment din viață
Cand cei ce pot conștientizează.
Și-a dorit mult, colorat sa gândească
Pana când s-a trezit..si merge în față.
A stat și tipul...o viata aproape,
În întuneric și de el departe
Fără sa vadă sau sa mai creadă
Ce OM este el, față de hoardă.
Definiție
„neliniștite păsări luând cu asalt norii”
semnează artistul într-un colț al pânzei
și-aruncă plictisit pen***cenzure***
desenase imaginea unei păsări necunoscute
din memorie
o văzuse cândva suprapunându-se peste imaginea norilor
și-o asociase cu sandwich-ul pe care tocmai îl mâncase
la micul dejun
fără prea multă tragere de inimă
fiindcă se alese cu o senzație supărătoare de insațietate
cum naiba să asociezi o pasăre cu o bucată de carne
între două felii de pâine
și să pretinzi că aceasta este o operă de creație plastică
cineva
desigur
va descifra imaginea într-o cheie proprie
neînțeleasă de nimeni
altcineva te va propune la Premiul Nobel pentru pictură naivă
iar tu
artistul flămând
care știi adevărul
vei ridica contrariat din umeri
până la urmă aceasta e arta…
transfigurare 1/12
compromisuri pe genunchi,
semne zodiacale aruncate-n
fumul spiralat de salvie-albastră,
gesturi obscene pictate pe treptele parlamentelor,
toate aceste indicii dintr-un scenariu de
excape room,
intensifică intunericul.
iar
bietul om,
împovărat de griji,
făcându-și cruce,
aprinde candela...
Râsul acesta al meu...
Râsul acesta al meu,
n-ar fi trebuit să existe,
nici sunetul său,
nici buzele care s-au deschis
precum ferestrele dimineața.
Râsul acesta al meu,
se luptă dureros zi de zi
să apară pe buzele mele.
Pe râsul acesta al meu,
îl plâng în fiecare zi,
e bolnav,
e prizonierul unei ființe triste,
abia mai respiră.
E un râs care cară durerea
în hohote.
Privindu-mi ochii,
poți vedea suferința
și nașterea sa,
dintr-un zâmbet șters,
și-o grimasă
îngropată sub lacrimi.
Râsul acesta al meu...
n-ar fi trebuit să existe.
Status-quo
nu înțeleg de ce trec mereu cu privirea peste unele lucruri
ca și când n-ar fi
nu cred că îmi aparține această alegere
toate lucrurile trebuie să existe în orice bagaj de călătorie
nu poți zâmbi dimineților dezbrăcate de rouă
fără să-ți trezești sufletul adormit
nu te poți lipsi de lucrurile mici
prozaice
pe care le faci zilnic
cum ar fi sărutul matinal
pe inimă
cafeaua
micul dejun
răsucirea cheii în contactul mașinii
oprirea la semafor
reflexe distorsionate ale ochiului
coșmarul oricărei alegerii
e ca atunci când arunci cu o piatră în mijlocul bălții
și apar valuri…
Cicluri
de la un anumit timp zilele se scurg mai repede
parcă prea repede
în hăul prăpăstios al timpului
în urma lor rămâne de fiecare dată câte ceva important de făcut
pentru mâine
care se termină la rându-i cu alte lucruri neterminate
altădată mai aveai timp să tai crengile uscate
din pomi
să smulgi buruienile
să ari pământul
să semeni
acum îți dau târcoale tot mai des nopțile
bântuite de gânduri
viața trufașă
își numără singură diminețile
mugetul cerbului încolțit în mijlocul codrului
se pierde dincolo de ceruri
dacă n-ar fi fost mușcătura aceea de moarte
din dreptul inimii
te-ai fi resemnat până la urmă
ca un Prometeu obosit
în ciocurile vulturilor…
Alte poezii ale autorului
flux de poeme naani /55
umbra castanulul
s-a retras în bulbii tăcerii-
valuri de grauri
aduc răcoarea
colaj//3
în cutia poștală,
timpul
a păstrat câteva
broșe de umăr
clepsidre sparte și
amintiri deșarte.
norii,
mari dinozauri cu pene,
duc criptograme
cerșetorilor orbi
de la poarta Ierihonului.
Joc/3
programul-pentru conversia
infinitului în finit,
transformă
cercul într-un punct.
%
ieșind din paradigma cuvăntului
lui Dumnezeu ,
lăcomia are forma
unui jucător de poker.
Joc/8
9 noiembrie-
zi învăluită- n trădare și
tăcere .
gropari iresponsabili
au sfâșiat, ca niște ulii,
constituția.
%
nicio remușcare
nu le brăzdează obrazul;
la capătâiul lor,
nicio candelă nu- i
aprinsă .
o adiere de simfonii albastre/5
o adiere de simfonii albastre
aduce din grădini
parfumuri de brândușe
și zambile.
norii nu mai sunt țepoși,
au gustat din vata pe băț,
și cum era de-așteptat,
s-au îndulcit.
flux de poeme naani /55
umbra castanulul
s-a retras în bulbii tăcerii-
valuri de grauri
aduc răcoarea
colaj//3
în cutia poștală,
timpul
a păstrat câteva
broșe de umăr
clepsidre sparte și
amintiri deșarte.
norii,
mari dinozauri cu pene,
duc criptograme
cerșetorilor orbi
de la poarta Ierihonului.
Joc/3
programul-pentru conversia
infinitului în finit,
transformă
cercul într-un punct.
%
ieșind din paradigma cuvăntului
lui Dumnezeu ,
lăcomia are forma
unui jucător de poker.
Joc/8
9 noiembrie-
zi învăluită- n trădare și
tăcere .
gropari iresponsabili
au sfâșiat, ca niște ulii,
constituția.
%
nicio remușcare
nu le brăzdează obrazul;
la capătâiul lor,
nicio candelă nu- i
aprinsă .
o adiere de simfonii albastre/5
o adiere de simfonii albastre
aduce din grădini
parfumuri de brândușe
și zambile.
norii nu mai sunt țepoși,
au gustat din vata pe băț,
și cum era de-așteptat,
s-au îndulcit.