Author Aurel Alexandru Donciu

Author constellation
poezii.online Aurel Alexandru Donciu

Autorul a trei volume de poezie, Primul volum de poezie "Șoaptele nopții" a aparut la editura Gutenberg in 2020. Tot in 2020 apare la editura Etnous volumul de poezii "Cub de gheață". In 2022 vede limina tiparului ultimul volum de poezie intitulat "Printre razele de soare" aparut la editura Letras. Toate textele se afla sub protectia drepturilor de autor conform legilor in vigoare; reproducerea nu este permisa. Pentru orice sugestie va stau la dispozitie: [email protected]

Registered on: 21 October 2021 38 creations 4 1

Total

38 creations
Întuneric
1,024 16 September 2024
Prin mine …
1 1,819 27 March 2022
.Melancolie
1,668 27 March 2022
Un vis ciudat
1 1,837 27 March 2022
Șobolani
1,819 4 January 2022
Fermecătoare-i marea
2,124 4 January 2022
Va fi furtună!
2 1,793 4 January 2022
Gând neterminat
1,819 3 January 2022
Poezie... te iubesc!
1,826 3 January 2022
[ O clipă... ]
1,949 3 January 2022
Tu, ochi al ei...
1,957 3 January 2022
Aripile îngerilor
1,930 3 January 2022
Colț ascuns de stea
1,914 2 January 2022
Memorie
1,978 2 January 2022
Noi doi
1,863 2 January 2022
Auguste Deter
1,714 2 January 2022
Amintește-ți!
1,810 2 January 2022
[ Să mă minți ]
1,642 2 January 2022
Teatrul
1,865 2 January 2022
Whiskey, blues și rock
1,722 2 January 2022
De te-aș scrie
1,869 2 January 2022
Unde sunt poeții noștri?
1,818 2 January 2022
Pustiu
2,457 2 January 2022
Rânduri, rânduri …
2,507 2 January 2022
Nenăscut
1 1,862 2 January 2022
O nebunie
1,813 2 January 2022
O stea...
2,065 2 January 2022
Tot ce sunt
1,943 2 January 2022
Nemuritoare - 2
1,750 2 January 2022
[ Să mă minți ]
1,736 2 January 2022
Te numești “eternitate”!
1,716 1 January 2022
Erou
1,858 31 December 2021
Poezie
2,667 31 December 2021
Curgând
1,697 31 December 2021
Cub de gheață
1,873 31 December 2021
Întuneric
1,936 21 October 2021
Ecouri
133 21 October 2021
Fir de ață
2,052 21 October 2021
All authors

Random creations :)

Viață de om, sau zeu?

E iarnă iarăși, suflet apăsat de "mâine",

Ridic spre cer doar mâinile-mi păgâne

Să prind din fulgii albi ce-și caută pieire,

Ca niște zei ce-au renunțat la nemurire.

 

Încerc sa smulg din cer o rază roz și-aș vrea

Să-mi umple inima în nemurirea mea,

Dar viața-i fulg ce solitar aleargă -

Îi pleacă și pe zei - ajung întinși pe targă.

 

E iarnă iarăși, insă de-astă dată, cerul

Este atât de-aproape și vreau să înțeleg misterul,

Misterul vieții scurte, al fulgilor de nea,

Viață de zeu sau om, ...ce aș alege, de-aș putea?

 

 

More ...

Arhitectura urmelor

Am învățat că inima are două porți

care folosesc aceeași cheie,

una se deschide spre grădina unde podurile

se construiesc din priviri și promisiuni,

cealaltă spre holul rece unde ușa

se încuie brusc, pe din afară.

 

Ești aceeași mână care îmi potrivește perna

și care, în somn, îmi poate desena pe piept

harta unei viitoare rani.

Iubirea e lumina de la fereastră,

dar trădarea e cea care stinge lampa

chiar când întunericul devine mai dens.

 

Nu există prăpastie pe care să n-o fi trecut împreună,

însă acum podul e făcut din cioburi,

și fiecare pas spre tine e un dans desculț

între nevoia de a te atinge

și teama că ești doar o oglindă spartă.

 

Suntem suma tuturor locurilor în care ne-am lăsat garda jos,

o geografie a vulnerabilității,

unde iubirea ne învață cum să zburăm,

doar pentru ca trădarea să ne reamintească, sec,

cât de tare doare pământul.

More ...

conversații tăcute/3

monologuri la 

bifurcația străzilor;

pinteni din aur,

sceptre cu pietre prețioase,

buzdugane din argint

sunt pierdute prin verdele strălucitor

al mătăsii.

timpul

aniversează uitarea,

comemorează sfârșitul

de secol.

 

nimeni nu-i întristat de

ofilirea crinilor,

cineva

oftează numai

după 

stele.

 

 

More ...

ÎNSERARE

Gândurile ,
Unu câte unu
Închid ferestrele cerului
Doar ochiul lăuntric mai luminează
În noaptea ce se furișează
Sub cupola nevăzutului.

…………………………………

În alt loc,
Se - nalță elocvența
Din lacrimi ce inundă depărtarea
Când  ochii așteaptă
Pleoapa să-i închidă,
Iar viața să cheme înserarea.

More ...

PRECUM SOARELE, ÎNTOCMAI…

    Precum soarele, întocmai 
    Adâncit, se pierde-n mare 
    Poleind în urmă-i 
    Corăbioare mici, solare 
    Doar să sorb un val sau două 
    Şi-am să casc într-un plictis 
    Peste creştetul de rouă
    Ce topeşte-un paradis... 
    
    Şi-n lumina mult prea dulce 
    A bătrânului marfar 
    M-aş topi şi tot m-aş duce 
    Luminând înaltul far 
    Iar în noaptea cea adâncă 
    Aş rosti un viers bizar 
    Rift săpat în dalbă stâncă 
    Spre al vântului habar... 
    
    Şi-nspre delfinii ce înoată 
    Risipind amurg în soare 
    Mi-aş întoarce faţa toată 
    Către-o stea rătăcitoare 
    Şi m-aş opune lui Neptun 
    Zădărnicind furtuni în depărtare 
    Ţinându-i pieptu' de nebun 
    Cerând apoi, umil, iertare... 
    
    Cu lacrimile de Luceafăr 
    Curgându-mi pe sub gene 
    Cu trupul întregit şi teafăr 
    Şi aripile îngreunate-n pene 
    M-aş încumeta să zbor în treacăt 
    Pân' la astrul cel plenar 
    Cu inima-ncuiată-n lacăt 
    Şi suflet bezmetic şi hoinar…

More ...

URMA RĂMÂNE !

Urma pașilor a rămas 

Pe cărări bine știute ,

De plouă, le sterge ploaia,

De ninge, le acoperă neaua,

De îți este dor de cineva,

Îi găsăști urma in inima ta !

            

More ...
#Interesting  Autor: Tudor Vreme
This site uses cookies. By continuing to browse, you agree to the use of cookies. Cookie Policy.
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live