2  

Autorul Aurel Alexandru Donciu

Constelația autorului
poezii.online Aurel Alexandru Donciu
Autorul a trei volume de poezie, Primul volum de poezie "Șoaptele nopții" a aparut la editura Gutenberg in 2020. Tot in 2020 apare la editura Etnous volumul de poezii "Cub de gheață". In 2022 vede limina tiparului ultimul volum de poezie intitulat "Printre razele de soare" aparut la editura Letras. Toate textele se afla sub protectia drepturilor de autor conform legilor in vigoare; reproducerea nu este permisa. Pentru orice sugestie va stau la dispozitie: [email protected]
Inregistrat pe: 21 octombrie 2021 38 creaţii Autor popular 4 1

Total

38 creaţii
Întuneric
1,120 16 septembrie 2024
Prin mine …
1 1,889 27 martie 2022
.Melancolie
1,734 27 martie 2022
Un vis ciudat
1 1,894 27 martie 2022
Șobolani
1,889 4 ianuarie 2022
Fermecătoare-i marea
2,196 4 ianuarie 2022
Va fi furtună!
2 1,881 4 ianuarie 2022
Gând neterminat
1,890 3 ianuarie 2022
Poezie... te iubesc!
1,892 3 ianuarie 2022
[ O clipă... ]
2,042 3 ianuarie 2022
Tu, ochi al ei...
2,041 3 ianuarie 2022
Aripile îngerilor
2,064 3 ianuarie 2022
Colț ascuns de stea
2,049 2 ianuarie 2022
Memorie
2,071 2 ianuarie 2022
Noi doi
1,940 2 ianuarie 2022
Auguste Deter
1,787 2 ianuarie 2022
Amintește-ți!
1,881 2 ianuarie 2022
[ Să mă minți ]
1,720 2 ianuarie 2022
Teatrul
1,945 2 ianuarie 2022
Whiskey, blues și rock
1,785 2 ianuarie 2022
De te-aș scrie
1,938 2 ianuarie 2022
Unde sunt poeții noștri?
1,913 2 ianuarie 2022
Pustiu
2,541 2 ianuarie 2022
Rânduri, rânduri …
2,610 2 ianuarie 2022
Nenăscut
1 1,915 2 ianuarie 2022
O nebunie
1,916 2 ianuarie 2022
O stea...
2,145 2 ianuarie 2022
Tot ce sunt
2,016 2 ianuarie 2022
Nemuritoare - 2
1,844 2 ianuarie 2022
[ Să mă minți ]
1,819 2 ianuarie 2022
Te numești “eternitate”!
1,783 1 ianuarie 2022
Erou
1,931 31 decembrie 2021
Poezie
2,766 31 decembrie 2021
Curgând
1,786 31 decembrie 2021
Cub de gheață
1,941 31 decembrie 2021
Întuneric
2,039 21 octombrie 2021
Ecouri
133 21 octombrie 2021
Fir de ață
2,126 21 octombrie 2021
Toţi autorii

Creaţii aleatorii :)

Iz de toamnă

Sub năframa cenușie 

Chipul soarelui pălise

Peste zarea cea pustie 

Izul toamnei năpădise 

 

Răcniseră din crâng 

Sub bolta mahmură

Aripi ce se frâng 

Pe veștejita ramură. 

 

De crivăț scuturate,

Tremurând golașe

Brațele decolorate 

Lăcrimau răvașe.

 

Purtând zdrențe reci 

Scoarța ruginise, 

Pe nămolitele poteci 

De frigură se zbărcise  

 

Vibra văzduhul ciuruit 

De stropii fumurii, 

Suflarea tăcu subit 

Sub ochii plumburii..

 

Mai mult...

Exist

De ce ne definim și să nu Fim 

De ceea ce facem ne pune eticheta 

Suntem toți la fel ,unii mai inumani

Mai avari și însetați de a avea 

 

Eu nu sunt nici ceea ce fac și nici ceea ce am

Sunt doar eu o fată trecuta prin încercări 

Sunt suma trecutului meu...

Existenta prezentului meu .

 

De voi fi și-n viitor 

Voi fi tot eu ,asta de azi 

Un pic mai experimentată 

În a vă spune ,asta sunt eu ,aceeași mereu!

Mai mult...

Stai cu mine

Mamă! Sunt stresată! Fug de lume!

Chiar de Pământul e rotund,

Simt sub piele - presiune,

Și nu știu, unde să mă ascund.

 

Mamă! Îmi e teamă

De-ale vieții provocări!

Stai cu mine sub năframă

De primesc eu tot frustrări.

 

Mamă! Tu, cuprinde-mă!

Ajută mă să scap de toate.

Iar tu, viață, lovindu-mă,

Mama îmi va ține parte..

Mai mult...

Am iubit doar o dată

Am iubit doar o dată
Și am urât de mii de ori,
Într-o noapte înverșunată
Ți-am dăruit aceste flori.

Atingerea ta cea lină
Mi-a făcut mintea să zboare
Și cu tot cu ea,
Inima parcă a prins picioare.

Ți-aș dărui luna de pe cer
La ce mult te iubes,
Și cu tot cu ea,
Raiul cel ceresc.

Mai mult...

TU NU-NȚELEGI...

Tu nu-nțelegi c-așa sunt eu de bine rostuit,
Din lacrimile și huma uliței mele plămădit,
Sunt furtună și val și lumină, în toate cele,
Respir mai bine prin însăși cuvintele mele...

Tu nu-nțelegi că nu mi-e ziua împlinită,
Fără țărmul și marea mea nemărginită,
Fără foile-mi albe așternute-nainte,
Dimineți care așteaptă să devină cuvinte...

Tu nu-nțelegi că vocea mea nu-i mută,
Și-am zămislit din al meu ochi, subțire cută,
Din care-am întrupat un sacru legamânt:
Devenirea mea ca om s-a scris deja în cuvânt...

Mai mult...

Inventarul pierderii

Pe buze purtăm zâmbet, o mască stricată,

Iar ochii ne sunt temple de doruri pustii;

Ne vindem iluzii pe-o clipă amară,

Și cumpărăm moarte în rate târzii.

 

Iubirea, o febră ce arde și minte,

Un drog ce promite un cer inventat;

Ne leagă de vise fragile, cuminte,

Ca apoi să ne lase mai goi decât am dat.

 

Adevărul? Un ciob înfipt drept în ființă:

Că tot ce iubim e menit să dispară;

Că viața nu-i dar, ci o scurtă sentință,

Iar moartea, singura noastră comoară.

Mai mult...
#Interesant  Autor: scr
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live