[ Să mă minți ]
‘’Scrie-mi!’’ și să mă cerți plângând
Când uit să mă trezesc
când uit că-mi ești în gând …
Că te iubesc!
Aș fi dorit să-ți scriu și ție
Și să mă citești cum eu …
te scriu și te recit cu drag …
mereu!
Scrâșnesc din dinți, să mi te scot din minți …
să mă lași o clipă să respir;
Să te mint și să mă minți,
Că ne-am uitat!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Aurel Alexandru Donciu
Cub de gheață, gheață, poezii, poezie, dragoste, versuri, volumpoezii, cub,
Data postării: 2 ianuarie 2022
Vizualizări: 1017
Poezii din aceiaşi categorie
"Te iubesc"
Te iubesc" nu, nu o faci
Căci poți sa te culci chiar daca-s suparata
"Încerc sa ma schimb" Dar când vorbim tu doar taci
Cum poți spune ca m ai iubit vreodată?
Nu-mi ști floarea preferata
Și nici măcar nu te strofoci sa mi-o aduci
Spui mereu " iar ești suparata"
Doar acuzații poți sa îmi arunci
"Te iubesc" Dar e totul numai despre tine
Și când aduc vorba de ce simt nu-s mulțumită
Nu te ai gândit măcar o data la mine
"E vina mea" ,chiar daca-am fost mereu ranita
Și pui ca te schimbi, iar eu naiva te am crezut
As vrea sa spun ca vreau sa fie totul ca la început
Însă niciodata n-a fost vorba de ce ai facut
Pentru ca niciodată sa faci ceva n-ai vrut
"Te iubesc" dar din partea ta aud doar scuze
Mereu ce faci trebuie iertat
Pe tine n are voie nimeni sa te-acuze
Chiar dacă tot ce pui sunt cuvinte fără rezultat.
Dar tine minte și baga la cap
Căci "Te iubesc" nu tine-o vesnicie
Și cand din bucla asta de a te iertat am sa scap
Am sa ma asigur sa nu mai auzi de mine.
un noiembrie
amintirile cu tine îmi stau la uscat
în Luminătorul încă nedeschis
Enya a inundat străzile
scăpată din picupul tău
Only Time până la genunchi
până la suflet
lumina murdară sângerează
prin perdeaua după care te-ascunzi
buzele tale albastre mi-au săpat
ieri noapte o golgotă pe piept
în Vinerea asta Neagră
crucile sunt la reducere
aproape gratis ofertă la mântuire
de nepăsarea lumii
nu mai răspunde nimeni
ultimul călugăr din Athos
e candidat la președinție
doar un pompier voluntar
se străduieşte să îți scoată
disperarea din secțiile de vot
oamenii dorm oricum
cu Enya sau fără ştampilează
o apocalipsă nouă nouță
toți ne numim Sisif prin ordonanță
de urgență
Dumnezeu a rămas în inima ta
de aseară când ați făcut duet
la karaoke
ți-a pictat ventriculele cu sfinți
spune-i să plece iubito
lumea mai are nevoie de El
și eu de tine
Să curgă timpul
Și-are să curgă timpul veșted strâns în noi
Golit de roate bate ceasul doar din arcuri
Se zbate-o inimă uitată prin noroi
S-o-ndepărtăm echilibrat călcând cu tancuri
Și-are să curgă timpul fără vre-un motiv
Pe drum de praf a zăbovit o amintire
Bucăți de vise, răsturnate cad pe zi
Se-adună iar în asfințit, s-aștepte noapte
Și-are să curgă timpul florilor de măr
Lăsând în urmă anotipurile-albastre
Se-ntinde lungă o petală albă-n păr
Rămân desculț lipsit de aripa speranței
Și-are să curgă timpul până la nimic
Strivind cu noapte poarta cerului senină
Plângând uitate doruri strigă să deschid
Din nepăsare-au să rămână încuiate
Și-are să fugă timpul soarelui pe lună
Și-are să ardă o iubire cale lungă
Și-are să curgă timpul inimi-n țărână
Secat de suflet trupul umblă ca o umbră
Te iubesc e prea putin sa scriu
Nu pot ca sa descriu iubirea
Din infinitele cuvinte ce le stiu
Nu pot gasi cuvintul mai puternic
Caci te iubesc e prea putin sa scriu.
Nu pot sa te descriu cum esti
Caci esti atit de gingasa si dulce
Nu imi ajung idei ca sa termin un gind
Caci ce nas face gindul iar la tine fuge
Nu pot sa iti descriu zimbetul
Caci e ceva ce nu exista-n infinit
Nu pot sa fiu mai bun ca sa te merit
Dar te iubesc cum nimeni inca na iubit
Nu pot sa iti descriu sarutul
Caci altceva mai dulce nui ca sa compar
Nu e nimic mai bun in lumea asta
Caci totul in viata e amar
Nu pot sa iti decriu privirea
Caci eu traiesc in ochii tai
Nu sunt ochi mai dulci in lume
Decit cei ce tu traiesti in ei
Nu pot sa iti descriu infatisarea
Caci ea ma face cel mai fericit
Nu pot sa iti descriu inima
Caci doar pe mine ma iubit
E minunat!
E minunat să fii îndrăgostit,
Și darul fericirii să îl primești,
De la ființa pentru care-ai suferit,
Și ai sperat că într-o zi o întâlnești
În ochii tăi, ea n-are asemănare,
Și nici vreun grad de comparare,
E ca un astru ce pe cer răsare,
Și îți trimite lumină de la soare
Să lupți pentru iubirea ce-ai visat,
E mersul vieții și chiar un sacrificiu,
Iar in final de poti să spui.. a meritat,
Înseamnă ca-i trecut orice supliciu
Cât de frumoasă e dragostea adevărată,
Când întâlnești în viață ființa potrivită,
Cu care să pășești alături pe calea dreaptă,
Și să trăiești iubirea..ce poate fi povestită!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
"Te iubesc"
Te iubesc" nu, nu o faci
Căci poți sa te culci chiar daca-s suparata
"Încerc sa ma schimb" Dar când vorbim tu doar taci
Cum poți spune ca m ai iubit vreodată?
Nu-mi ști floarea preferata
Și nici măcar nu te strofoci sa mi-o aduci
Spui mereu " iar ești suparata"
Doar acuzații poți sa îmi arunci
"Te iubesc" Dar e totul numai despre tine
Și când aduc vorba de ce simt nu-s mulțumită
Nu te ai gândit măcar o data la mine
"E vina mea" ,chiar daca-am fost mereu ranita
Și pui ca te schimbi, iar eu naiva te am crezut
As vrea sa spun ca vreau sa fie totul ca la început
Însă niciodata n-a fost vorba de ce ai facut
Pentru ca niciodată sa faci ceva n-ai vrut
"Te iubesc" dar din partea ta aud doar scuze
Mereu ce faci trebuie iertat
Pe tine n are voie nimeni sa te-acuze
Chiar dacă tot ce pui sunt cuvinte fără rezultat.
Dar tine minte și baga la cap
Căci "Te iubesc" nu tine-o vesnicie
Și cand din bucla asta de a te iertat am sa scap
Am sa ma asigur sa nu mai auzi de mine.
un noiembrie
amintirile cu tine îmi stau la uscat
în Luminătorul încă nedeschis
Enya a inundat străzile
scăpată din picupul tău
Only Time până la genunchi
până la suflet
lumina murdară sângerează
prin perdeaua după care te-ascunzi
buzele tale albastre mi-au săpat
ieri noapte o golgotă pe piept
în Vinerea asta Neagră
crucile sunt la reducere
aproape gratis ofertă la mântuire
de nepăsarea lumii
nu mai răspunde nimeni
ultimul călugăr din Athos
e candidat la președinție
doar un pompier voluntar
se străduieşte să îți scoată
disperarea din secțiile de vot
oamenii dorm oricum
cu Enya sau fără ştampilează
o apocalipsă nouă nouță
toți ne numim Sisif prin ordonanță
de urgență
Dumnezeu a rămas în inima ta
de aseară când ați făcut duet
la karaoke
ți-a pictat ventriculele cu sfinți
spune-i să plece iubito
lumea mai are nevoie de El
și eu de tine
Să curgă timpul
Și-are să curgă timpul veșted strâns în noi
Golit de roate bate ceasul doar din arcuri
Se zbate-o inimă uitată prin noroi
S-o-ndepărtăm echilibrat călcând cu tancuri
Și-are să curgă timpul fără vre-un motiv
Pe drum de praf a zăbovit o amintire
Bucăți de vise, răsturnate cad pe zi
Se-adună iar în asfințit, s-aștepte noapte
Și-are să curgă timpul florilor de măr
Lăsând în urmă anotipurile-albastre
Se-ntinde lungă o petală albă-n păr
Rămân desculț lipsit de aripa speranței
Și-are să curgă timpul până la nimic
Strivind cu noapte poarta cerului senină
Plângând uitate doruri strigă să deschid
Din nepăsare-au să rămână încuiate
Și-are să fugă timpul soarelui pe lună
Și-are să ardă o iubire cale lungă
Și-are să curgă timpul inimi-n țărână
Secat de suflet trupul umblă ca o umbră
Te iubesc e prea putin sa scriu
Nu pot ca sa descriu iubirea
Din infinitele cuvinte ce le stiu
Nu pot gasi cuvintul mai puternic
Caci te iubesc e prea putin sa scriu.
Nu pot sa te descriu cum esti
Caci esti atit de gingasa si dulce
Nu imi ajung idei ca sa termin un gind
Caci ce nas face gindul iar la tine fuge
Nu pot sa iti descriu zimbetul
Caci e ceva ce nu exista-n infinit
Nu pot sa fiu mai bun ca sa te merit
Dar te iubesc cum nimeni inca na iubit
Nu pot sa iti descriu sarutul
Caci altceva mai dulce nui ca sa compar
Nu e nimic mai bun in lumea asta
Caci totul in viata e amar
Nu pot sa iti decriu privirea
Caci eu traiesc in ochii tai
Nu sunt ochi mai dulci in lume
Decit cei ce tu traiesti in ei
Nu pot sa iti descriu infatisarea
Caci ea ma face cel mai fericit
Nu pot sa iti descriu inima
Caci doar pe mine ma iubit
E minunat!
E minunat să fii îndrăgostit,
Și darul fericirii să îl primești,
De la ființa pentru care-ai suferit,
Și ai sperat că într-o zi o întâlnești
În ochii tăi, ea n-are asemănare,
Și nici vreun grad de comparare,
E ca un astru ce pe cer răsare,
Și îți trimite lumină de la soare
Să lupți pentru iubirea ce-ai visat,
E mersul vieții și chiar un sacrificiu,
Iar in final de poti să spui.. a meritat,
Înseamnă ca-i trecut orice supliciu
Cât de frumoasă e dragostea adevărată,
Când întâlnești în viață ființa potrivită,
Cu care să pășești alături pe calea dreaptă,
Și să trăiești iubirea..ce poate fi povestită!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Alte poezii ale autorului
.Melancolie
Dacă aș putea redenumi toamna …
o melancolie
n-ar mai fi toamnă pentru tine, așa-i?
Ah … n-aș putea să-ți răpesc așa ceva.
Și pe urmă, pentru mine ar fi
plină de spini,
Aș sângera de tine ușor…
prin fiecare frunză căzută,
și aș muri mereu și mereu …
cu fiecare dor,
de tine.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7 - Toate drepturile rezervate)
Amintește-ți!
Întru acest ceas al nopții…
Amintește-ți zgomotul picăturilor de ploaie
Și al lacrimilor din ochii tăi
Amintește-ți furia și tăcerea întunericului,
Al nopților ce te-au purtat plângând…
Pe genunchii goi.
Amintește-ți!
Rememorează visele pierdute - al viselor de ieri…
Și îndrăznește să te lași găsită de inima ta,
Privește-te în oglindă și… zâmbește!
Îndrăznește … să te recunoști o stea
Ce parcurge infinitul … cu lumina sa.
Amintește-ți drumul pietruit închinat tălpilor tale…
Și toate clipele de ieri ce s-au ascuns în ochii tăi,
Când nu înțelegeam ce-mi ceri - prin ochii mei…
Uscați și răi!
Amintește-ți!
Ridică-te la cer și plouă, cum numai tu ști să o faci
Prin ochii tăi albaștrii rouă și cu noaptea să te-mpaci,
Amintește-ți căldura picăturilor de ploaie,
Ce s-au scurs prin ochii tăi și… ridică-te!
Ridică-te la cer și tună cu regrete pe pământ,
Și te rog… îndrăznește!
Să fi mai mult decât ești sortită a fi…
În versurile mele… o urmă de dor într-un cuvânt.
Să-ți văd lumina nepurtată pe al tău contur
Și în miez de noapte… din Rai să te fur
Ești tot ce-mi doresc…
Amintește-ți… cum se spune “te iubesc!”
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Creatie aparuta in volumul Soaptele Noptii ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 / 978-97-0-32645-1) si in volumul Cub de gheață ( editura Etnous, 2020 / ISBN: 978-606-712-760-7) Toate drepturile rezervate.
[ Să mă minți ]
‘’Scrie-mi!’’ și să mă cerți plângând
Când uit să mă trezesc
când uit că-mi ești în gând …
Că te iubesc!
Aș fi dorit să-ți scriu și ție
Și să mă citești cum eu …
te scriu și te recit cu drag …
mereu!
Scrâșnesc din dinți, să mi te scot din minți …
să mă lași o clipă să respir;
Să te mint și să mă minți,
Că ne-am uitat!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Poezie
Am căutat poezie pe ziduri de ruine
În grădini fără o floare,
Când șoaptele mă-nvățau că doare
Gândul despre tine …
Am scris poezie, despre noi și ce n-a fost
În lacrimi și tăcere,
Cu un titlu nenăscut plin de durere …
Când părea că n-are rost.
Am scris cu-o lacrimă în al tău suflet
Să te am a mea o viață,
Rătăcind prin ceață …
Neînțeles și defect.
Am cerut poezie când nu puteam să te privesc
Când adormeai pe cerul înstelat
Și atunci… necondiționat
Simțeam că te iubesc!
Am auzit poezie în gustul de pământ
În rămășițe de trecut, de amintiri …
Trecutelor iubiri,
Măturate prin văzduh de vânt.
Am auzit poezie când nu m-am așteptat
Când te-am iubit - Și ce iubire!
Dar vai ce durere …
Când o clipă te-am uitat!
Am trăit o poezie, o viață căutând
Privirea ta mi-a fost infinitul
Într-un vers … sărutul,
Am trăit iubind …
Am putut să te recit pe cer la infinit …
Poezia sufletului meu,
Mi te-am cerut lui Dumnezeu,
Și divin te-am iubit!
Te-am cerut să-mi fi muză, să uit singurătatea
Să pot scrie despre noi,
Departe amândoi …
Croind eternitatea.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Creatie aparuta in volumul Soaptele Noptii ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 ) si in volumul Cub de gheață ( editura Etnous, 2020 )
Fir de ață
Am pus șoapte într-un cub de gheață,
Iar noaptea mi-a pus gheață,
într-un pahar de șoapte,
Pastile de durere,
ale muribundului de mine.
Am pus lacrimi într-un pahar cu gheață
Să le trec prin timp un infinit
Să redenumesc viața printr-un fir de ață
Cu un titlu “ne-am iubit”.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Tu, ochi al ei...
La podul crucilor se vinde
Un amor de semi-zei,
Iar mâna-mi tremurată prinde
Praf de stele-n locul ei!
Pe un arc de poleială verde
Privește jos tu ochi al ei,
Căci prin stele te tot vinde
Un amor de semi-zei!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7 - Toate drepturile rezervate)
.Melancolie
Dacă aș putea redenumi toamna …
o melancolie
n-ar mai fi toamnă pentru tine, așa-i?
Ah … n-aș putea să-ți răpesc așa ceva.
Și pe urmă, pentru mine ar fi
plină de spini,
Aș sângera de tine ușor…
prin fiecare frunză căzută,
și aș muri mereu și mereu …
cu fiecare dor,
de tine.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7 - Toate drepturile rezervate)
Amintește-ți!
Întru acest ceas al nopții…
Amintește-ți zgomotul picăturilor de ploaie
Și al lacrimilor din ochii tăi
Amintește-ți furia și tăcerea întunericului,
Al nopților ce te-au purtat plângând…
Pe genunchii goi.
Amintește-ți!
Rememorează visele pierdute - al viselor de ieri…
Și îndrăznește să te lași găsită de inima ta,
Privește-te în oglindă și… zâmbește!
Îndrăznește … să te recunoști o stea
Ce parcurge infinitul … cu lumina sa.
Amintește-ți drumul pietruit închinat tălpilor tale…
Și toate clipele de ieri ce s-au ascuns în ochii tăi,
Când nu înțelegeam ce-mi ceri - prin ochii mei…
Uscați și răi!
Amintește-ți!
Ridică-te la cer și plouă, cum numai tu ști să o faci
Prin ochii tăi albaștrii rouă și cu noaptea să te-mpaci,
Amintește-ți căldura picăturilor de ploaie,
Ce s-au scurs prin ochii tăi și… ridică-te!
Ridică-te la cer și tună cu regrete pe pământ,
Și te rog… îndrăznește!
Să fi mai mult decât ești sortită a fi…
În versurile mele… o urmă de dor într-un cuvânt.
Să-ți văd lumina nepurtată pe al tău contur
Și în miez de noapte… din Rai să te fur
Ești tot ce-mi doresc…
Amintește-ți… cum se spune “te iubesc!”
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Creatie aparuta in volumul Soaptele Noptii ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 / 978-97-0-32645-1) si in volumul Cub de gheață ( editura Etnous, 2020 / ISBN: 978-606-712-760-7) Toate drepturile rezervate.
[ Să mă minți ]
‘’Scrie-mi!’’ și să mă cerți plângând
Când uit să mă trezesc
când uit că-mi ești în gând …
Că te iubesc!
Aș fi dorit să-ți scriu și ție
Și să mă citești cum eu …
te scriu și te recit cu drag …
mereu!
Scrâșnesc din dinți, să mi te scot din minți …
să mă lași o clipă să respir;
Să te mint și să mă minți,
Că ne-am uitat!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Poezie
Am căutat poezie pe ziduri de ruine
În grădini fără o floare,
Când șoaptele mă-nvățau că doare
Gândul despre tine …
Am scris poezie, despre noi și ce n-a fost
În lacrimi și tăcere,
Cu un titlu nenăscut plin de durere …
Când părea că n-are rost.
Am scris cu-o lacrimă în al tău suflet
Să te am a mea o viață,
Rătăcind prin ceață …
Neînțeles și defect.
Am cerut poezie când nu puteam să te privesc
Când adormeai pe cerul înstelat
Și atunci… necondiționat
Simțeam că te iubesc!
Am auzit poezie în gustul de pământ
În rămășițe de trecut, de amintiri …
Trecutelor iubiri,
Măturate prin văzduh de vânt.
Am auzit poezie când nu m-am așteptat
Când te-am iubit - Și ce iubire!
Dar vai ce durere …
Când o clipă te-am uitat!
Am trăit o poezie, o viață căutând
Privirea ta mi-a fost infinitul
Într-un vers … sărutul,
Am trăit iubind …
Am putut să te recit pe cer la infinit …
Poezia sufletului meu,
Mi te-am cerut lui Dumnezeu,
Și divin te-am iubit!
Te-am cerut să-mi fi muză, să uit singurătatea
Să pot scrie despre noi,
Departe amândoi …
Croind eternitatea.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Creatie aparuta in volumul Soaptele Noptii ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 ) si in volumul Cub de gheață ( editura Etnous, 2020 )
Fir de ață
Am pus șoapte într-un cub de gheață,
Iar noaptea mi-a pus gheață,
într-un pahar de șoapte,
Pastile de durere,
ale muribundului de mine.
Am pus lacrimi într-un pahar cu gheață
Să le trec prin timp un infinit
Să redenumesc viața printr-un fir de ață
Cu un titlu “ne-am iubit”.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Tu, ochi al ei...
La podul crucilor se vinde
Un amor de semi-zei,
Iar mâna-mi tremurată prinde
Praf de stele-n locul ei!
Pe un arc de poleială verde
Privește jos tu ochi al ei,
Căci prin stele te tot vinde
Un amor de semi-zei!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7 - Toate drepturile rezervate)