O stea...
Am coborât pe pământ stele și foc
Să-mi simtă Dumnezeu durerea,
Ca un fulger m-am prins într-un joc
La dans, la braț cu tine … cu o stea.
Te-am căutat, te-am găsit
și ți-am tras veșmântul
Te-am prins de-o aripă
și te-a durut,
Și un suspin de înger
răscolea pământul
Printre gânduri, printre lacrimi,
tu lumină … te-am cerut!
Ah … te-aș lăsa,
să te întorci prin astre
Să te-aprinzi de dor,
tu înger să-mi zâmbești
Cu foc de noi
și din amintirile noastre
Să mă chemi pe cer,
să-mi spui … că mă iubești!
Ca un muritor de tine,
te privesc pe cer cum strângi
Râuri, fluvii, toate …
cum se scurg prin viitor
Și la braț cu alte stele
plângi …
Pentru mine; o stea …
atunci când am să mor!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Aurel Alexandru Donciu
Cub de gheață, gheață, poezii, stea, nemuritoare, poezie, dragoste, versuri, volumpoezii, cub,
Data postării: 2 ianuarie 2022
Vizualizări: 1394
Poezii din aceiaşi categorie
Scrisoare către tine partea 13
M-ai cucerit prima dată cu zâmbetul tău fermecător,
De aceea nu te pot uita ușor,
Cu ochii strălucind de dor,
Tu pentru mine însemni tot,
Și viața mea alături de tine am un scop.
Tu ești motivul pentru care te-am așteptat,
Și mă faci să zâmbesc mai des,
Te-as desena pe tine să dorm cu chipul tău,
Și să ne întâlnim întâmplător,
E tot ce îmi doresc.
Vreau să am amintiri noi cu tine,
Să ieșim în lume,
Să ne facem planuri de viitor,
Să mă mut cu tine,
E un pas înainte.
Ecou de poezie
Şi-am pus tăcerea mea pe-o foaie
Așteptând cuvintele în zori.
Sunetul tăcerii, se simte doar in
ploaie.
lar versurile se văd doar printre
nori.
Cuvintele purtate prin vânturi
străine,
Se-așează pe ståncile inalte,
Se-aud ecouri de poezie,
Le vezi aici, dar sunt in altă parte.
Atâta timp cât mă iubești de Andra în olandeză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Zo lang je me lief hebt
Als de hemel op je valt, zal ik je beschermen,
En het kan komen, schat, en de vloed, doof het vuur in mijn hart niet,
Zelfs als er een aardbeving is, is het einde van de wereld, weet je,
Zolang jij van mij houdt, zal ik van jou houden.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op in je ogen.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op als jij in bed ligt.
Als een komeet ons zou treffen, ben ik niet bang, weet je
Dat je zeker een raket te pakken krijgt, wij zullen overleven,
Zelfs als er een tsunami is, het einde van de wereld, weet je,
Zolang jij van mij houdt, zal ik van jou houden.
En als je het moeilijk vindt om te zien,
Ik ben er om je te verlichten.
En als je niet langer in jezelf gelooft,
Ik ben er om je te motiveren.
Tam-taca-tum-doei, kom hier,
Jouw stem is een viool in mijn hart,
Tam-taca-tum-pa, ik zou je neuriën,
Jij bent het refrein van mijn leven.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op in je ogen.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op als jij in bed ligt.
A ta iubire
Iubirea ce ti-o port in suflet
Nu poate fi distrusa usor
Caci in adancul gândului meu
Este prezent sufletul tau...
Am intalnit in viata multe
Am intalnit iubiri marunte
Dar niciodata cum esti tu
Iubire dulce imi oferi tu ...
Inima mea imi bate tare
Cand ma gandesc la a ta sarutare
Cu buze ca doua petale
Ce ma saruta fara incetare ...
Va fi furtună!
Tu ești aici, te simt departe
Între timp, fulgeră și tună,
Mă trezesc speriat în noapte
Te mai aud decât în șoapte
Afară... e furtună.
Pari pierdută, dispari prin vise
Unde îți cauți cavalerul,
Tu cu florile-n câmpii întinse
Îți zâmbește cerul, te vezi deja regina.
La mine... fulgeră și tună.
Chipul ți-e senin, soarele te-alintă
Și te-nvelesc când noaptea-i rece,
Pierdut suspin la geam
Timpul... parcă nu mai trece.
Încă fulgeră și tună.
Afară... e furtună.
Mă trezesc speriat în noapte
Tu ești aici și îmi zâmbești,
Dar printre ale tale șoapte
În depărtare parcă tună...
Va fi furtună!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volumul Șoaptele Nopții ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 - ISBN: 978-973-0-32645-1 / Toate drepturile rezervate )
Ție...
Sunt frânt ca frunza-n prag de iarnă,
Strivit sub pași ce nu-s ai mei,
Și-n rana mea de-argint se-așterne,
Un colț uitat de tinere femei.
Prin lutul rece al neființei,
Îmi curg ghețari în loc de sânge,
Iar inima, oglindă a minții,
E-un țărm ce resturi aruncate strânge.
Iubirea-mi este doar o șoaptă,
Un vis închis într-un mormânt,
Iar eu, zdrobit de-a vieții faptă,
Rămân o umbră întinsă pe pământ.
Și poate-n timp, când tu vei plânge,
Când focul meu va fi uitat,
Îți voi fi clocotul din sânge,
Și lacrima în care te-ai scăldat.
Scrisoare către tine partea 13
M-ai cucerit prima dată cu zâmbetul tău fermecător,
De aceea nu te pot uita ușor,
Cu ochii strălucind de dor,
Tu pentru mine însemni tot,
Și viața mea alături de tine am un scop.
Tu ești motivul pentru care te-am așteptat,
Și mă faci să zâmbesc mai des,
Te-as desena pe tine să dorm cu chipul tău,
Și să ne întâlnim întâmplător,
E tot ce îmi doresc.
Vreau să am amintiri noi cu tine,
Să ieșim în lume,
Să ne facem planuri de viitor,
Să mă mut cu tine,
E un pas înainte.
Ecou de poezie
Şi-am pus tăcerea mea pe-o foaie
Așteptând cuvintele în zori.
Sunetul tăcerii, se simte doar in
ploaie.
lar versurile se văd doar printre
nori.
Cuvintele purtate prin vânturi
străine,
Se-așează pe ståncile inalte,
Se-aud ecouri de poezie,
Le vezi aici, dar sunt in altă parte.
Atâta timp cât mă iubești de Andra în olandeză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Zo lang je me lief hebt
Als de hemel op je valt, zal ik je beschermen,
En het kan komen, schat, en de vloed, doof het vuur in mijn hart niet,
Zelfs als er een aardbeving is, is het einde van de wereld, weet je,
Zolang jij van mij houdt, zal ik van jou houden.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op in je ogen.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op als jij in bed ligt.
Als een komeet ons zou treffen, ben ik niet bang, weet je
Dat je zeker een raket te pakken krijgt, wij zullen overleven,
Zelfs als er een tsunami is, het einde van de wereld, weet je,
Zolang jij van mij houdt, zal ik van jou houden.
En als je het moeilijk vindt om te zien,
Ik ben er om je te verlichten.
En als je niet langer in jezelf gelooft,
Ik ben er om je te motiveren.
Tam-taca-tum-doei, kom hier,
Jouw stem is een viool in mijn hart,
Tam-taca-tum-pa, ik zou je neuriën,
Jij bent het refrein van mijn leven.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op in je ogen.
Naast je zitten,
Naast je zitten,
Met jou zijn de nachten mooier,
De zon komt op als jij in bed ligt.
A ta iubire
Iubirea ce ti-o port in suflet
Nu poate fi distrusa usor
Caci in adancul gândului meu
Este prezent sufletul tau...
Am intalnit in viata multe
Am intalnit iubiri marunte
Dar niciodata cum esti tu
Iubire dulce imi oferi tu ...
Inima mea imi bate tare
Cand ma gandesc la a ta sarutare
Cu buze ca doua petale
Ce ma saruta fara incetare ...
Va fi furtună!
Tu ești aici, te simt departe
Între timp, fulgeră și tună,
Mă trezesc speriat în noapte
Te mai aud decât în șoapte
Afară... e furtună.
Pari pierdută, dispari prin vise
Unde îți cauți cavalerul,
Tu cu florile-n câmpii întinse
Îți zâmbește cerul, te vezi deja regina.
La mine... fulgeră și tună.
Chipul ți-e senin, soarele te-alintă
Și te-nvelesc când noaptea-i rece,
Pierdut suspin la geam
Timpul... parcă nu mai trece.
Încă fulgeră și tună.
Afară... e furtună.
Mă trezesc speriat în noapte
Tu ești aici și îmi zâmbești,
Dar printre ale tale șoapte
În depărtare parcă tună...
Va fi furtună!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volumul Șoaptele Nopții ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 - ISBN: 978-973-0-32645-1 / Toate drepturile rezervate )
Ție...
Sunt frânt ca frunza-n prag de iarnă,
Strivit sub pași ce nu-s ai mei,
Și-n rana mea de-argint se-așterne,
Un colț uitat de tinere femei.
Prin lutul rece al neființei,
Îmi curg ghețari în loc de sânge,
Iar inima, oglindă a minții,
E-un țărm ce resturi aruncate strânge.
Iubirea-mi este doar o șoaptă,
Un vis închis într-un mormânt,
Iar eu, zdrobit de-a vieții faptă,
Rămân o umbră întinsă pe pământ.
Și poate-n timp, când tu vei plânge,
Când focul meu va fi uitat,
Îți voi fi clocotul din sânge,
Și lacrima în care te-ai scăldat.
Alte poezii ale autorului
Tot ce sunt
Furat de-a ta primăvară,
Printre copaci cu razele de soare,
Chipul tău ți-l desenează o floare
Pentru ultima oară …
Și mă las învrăjbit de-un zumzet
Întins în viitor cu gândurile mele,
Numărând clipe și cu tine petale …
Și încă te aștept …
Te simt cum lași pe fruntea mea
O rază caldă de lumină,
Și știu că buzele îți sunt de vină …
Și îmi declar iubirea.
Și-n tot ce prinde viață te privesc
Iar printre razele de soare, printre rânduri …
Cu tot ce sunt și-n gânduri …
Te iubesc!
Furat de-a ta primăvară
Privesc doar chipul tău cu dor și mă doare,
Singur numărând petale …
Întâia oară …
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Nenăscut
Am clipit
Și tu ai rămas
Fata din trecut
Și m-am mânhnit …
Și într-o clipă am devenit
nenăscut!
Am mai clipit odată
Și ai venit
De undeva din trecut …
Dar unde eu eram cândva,
Tu mă priveai prin timp
nenăscut!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Pustiu
În gânduri iuți
ce-mi trag genunchii …
în pământ,
mă gâtuie durerea!
Pierdut mă simt
mă trag, mă dor rărunchii,
și-n gândul tău…
îmi pierd suflarea.
Și m-aș strânge,
și m-aș dizolva …
într-o lacrimă să-ți fiu,
Să curg din inimioara ta
iubire prin al meu …
pustiu!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Ecouri
Câte ecouri încă pe aripile unei păsări solitare
Cenușie și sclipitoare printre razele de soare,
Și câte ecouri am lăsat înaintea noastră pe pământ
Epicentru al durerii fără trup sau cuvânt.
Câte ecouri de dor șoptesc ochii tăi nedumeriți
Lacrimi triste … și de moarte păianjeniți,
Sorbind veninul cu ochi pierduți printre clipele moarte
Ah … câte ecouri rămase … și triste în noapte.
(Autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - Editura Etnous - 2020 / ISBN: 978-606-712-760-7)
Cub de gheață
Pământule oprește-te,
să privesc la steaua ei pe cer
o eternitate …
sau măcar o viață.
Și când o da înghețul,
ea să-și trimită lumina să se oglindească
într-un cub de gheață …
în mine!
Să vadă și ea cât de frumoasă este!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Volum: Cub de gheață - 2020 / Editura Etnous, Brasov / ISBN: 978-606-712-760-7 )
Tu, ochi al ei...
La podul crucilor se vinde
Un amor de semi-zei,
Iar mâna-mi tremurată prinde
Praf de stele-n locul ei!
Pe un arc de poleială verde
Privește jos tu ochi al ei,
Căci prin stele te tot vinde
Un amor de semi-zei!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7 - Toate drepturile rezervate)
Tot ce sunt
Furat de-a ta primăvară,
Printre copaci cu razele de soare,
Chipul tău ți-l desenează o floare
Pentru ultima oară …
Și mă las învrăjbit de-un zumzet
Întins în viitor cu gândurile mele,
Numărând clipe și cu tine petale …
Și încă te aștept …
Te simt cum lași pe fruntea mea
O rază caldă de lumină,
Și știu că buzele îți sunt de vină …
Și îmi declar iubirea.
Și-n tot ce prinde viață te privesc
Iar printre razele de soare, printre rânduri …
Cu tot ce sunt și-n gânduri …
Te iubesc!
Furat de-a ta primăvară
Privesc doar chipul tău cu dor și mă doare,
Singur numărând petale …
Întâia oară …
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Nenăscut
Am clipit
Și tu ai rămas
Fata din trecut
Și m-am mânhnit …
Și într-o clipă am devenit
nenăscut!
Am mai clipit odată
Și ai venit
De undeva din trecut …
Dar unde eu eram cândva,
Tu mă priveai prin timp
nenăscut!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Pustiu
În gânduri iuți
ce-mi trag genunchii …
în pământ,
mă gâtuie durerea!
Pierdut mă simt
mă trag, mă dor rărunchii,
și-n gândul tău…
îmi pierd suflarea.
Și m-aș strânge,
și m-aș dizolva …
într-o lacrimă să-ți fiu,
Să curg din inimioara ta
iubire prin al meu …
pustiu!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Ecouri
Câte ecouri încă pe aripile unei păsări solitare
Cenușie și sclipitoare printre razele de soare,
Și câte ecouri am lăsat înaintea noastră pe pământ
Epicentru al durerii fără trup sau cuvânt.
Câte ecouri de dor șoptesc ochii tăi nedumeriți
Lacrimi triste … și de moarte păianjeniți,
Sorbind veninul cu ochi pierduți printre clipele moarte
Ah … câte ecouri rămase … și triste în noapte.
(Autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - Editura Etnous - 2020 / ISBN: 978-606-712-760-7)
Cub de gheață
Pământule oprește-te,
să privesc la steaua ei pe cer
o eternitate …
sau măcar o viață.
Și când o da înghețul,
ea să-și trimită lumina să se oglindească
într-un cub de gheață …
în mine!
Să vadă și ea cât de frumoasă este!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / Volum: Cub de gheață - 2020 / Editura Etnous, Brasov / ISBN: 978-606-712-760-7 )
Tu, ochi al ei...
La podul crucilor se vinde
Un amor de semi-zei,
Iar mâna-mi tremurată prinde
Praf de stele-n locul ei!
Pe un arc de poleială verde
Privește jos tu ochi al ei,
Căci prin stele te tot vinde
Un amor de semi-zei!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7 - Toate drepturile rezervate)