Category Thoughts
Nu știu cum e sa fii fericit
Ploaia, furtună și vremerea rea este exact ce se întâmplă în zona mea
Astea ma liniștesc, cu ce e rău încep sa ma obisnuiesc
Vreau liniște, dar nu gasesc
De ce oare sa ma mai obosesc?
Viata lovește peste tot
E nevoie de un antidot,
E rău de tot.
Îmi e frica și de umbra mea
Dar nimeni nu vede, oare e bine asa?
Lumea zice sa iau în seama și faptul ca mi se întâmplă lucruri bune,
Dar lucrurile nasoale ma umplu de spume.
As fi vrut sa am viata de căcat de la început, dacă era asa acum, probabil nu era prea mult.
Pur și simplu toate pe care mi le doresc, nu se îndeplinesc ceea ce e prostesc, nebunesc și deprimesc. Bye!
Defect
Mă cuprind gânduri pline de nostalgie,
Unde ai dispărut a mea dulce copilărie?
De ce ai plecat fără să-ți iei rămas bun,
De ce m-ai abandonat pe cel mai rău drum......
Toate erau bune când erai cu mine,
Habar n-aveam ce-i aia agonie,
Mă jucam cu avioane din hârtie
Și cele mai mici lucruri îmi aduceau bucurie.....
N-aveam multe, dar eram cel mai fericit,
Seara cu prieteni mă simțeam împlinit,
Nu știam că toate o să se termine într-o zi,
Pe vremea aia nu înțelegeam sensul unei poezi:
"Coșmar, dulce amar,
Iubirea-mi este în zadar,
Prezentul mi-e neclar,
M-au otrăvit buze cu gust de nectar"
Pentru mine erau doar cuvinte din ziar,
Nu știam că viața poate avea gust amar,
Nu știam că iubirea vine la pachet cu durere,
Pe vremea aia toate aveau gust de miere,
Nu știam că poți să iubești fără să fi iubit,
Nu știam că de asta mulți poeți au înebunit,
Acum am ajuns să-nțeleg perfect,
Am ajuns să-mi trăiesc viața defect,
Toate drumurile nu duc acasă
De abia adorm, dar deschid ochii
că-mi vine un gând
că eu sunt departe de casă,și sunt singură.
brusc trece prin mine un rece
mă scol din pat și-aprind lumina,
plec în bucătărie să beau apă
și mă-ntorc înapoi.
sunt singură, acest gând mă istovește,
aproape fiecare noapte la asta mă gândesc.
dar pot să spun că e bine să trăiești singură,
E liniște,tu ești singură în casa ta
nu ai pentru cine-ți face griji.
duci o viață frumoasă "fără probleme de familie".
parcă ceva îmi lipsește,
dar nu pot să cer ceva mai mult.
nu am timp ceva să schimb.
secundele,minutele,
nopțile și orele,
repede se duc,
zboară măiastră mea pasăre,
a tinereții mele.
De fapt de sunt la lucru or la mine acasă
des privesc la fereastră
și liniștea,gândul meu mai departe il ascult.
Autor: Alina Zamurca 🎀
Poezia am scris-o pe (07.10.2024).
Fara titlu
Ce sens mai are răsăritul
Dacă la mine-n suflet e noapte mereu,
Vreau să-nbrățișez apusul
În singurătatea sufletului meu.....
Lumea-ntreagă nu se-nvârte în jurul tău
Doar a mea o face,
Sufletul meu nu ține cont de ce-i bun sau rău
Pentru tine trece peste toate........
Nu ține cont de trecut, prezent sau viitor,
Este prins într-o buclă temporală,
Este blestemat să se simtă nemuritor,
Prins într-o poveste fără morală......
Morala e prezentă
Dar imposibil de dedus,
Luciditatea e absentă
Dacă ăsta-i ultimul apus......
Vreau să fie ultimul,
Vreau ca aici să se termine tot,
Că doar n-oi fi eu singurul,
Care la finalul zilei este mort....
V-or mai trece suflete cu mine
Prin poarta către uitare,
Se v-or ratăci-n ale iubiri ruine
Se v-or pierde-n nepăsare.....
Poveștile au suflet,
Multe sunt triste și pline de durere,
Durerea n-are zâmbet,
Dacă n-o mai alină nicio mângâiere........
viața-i simpla
viața-i simplă noi o complicam
alergăm după lucruri fără sens și ne impiedicăm
de viață, ne impiedicăm de problme
d-ăm numai în dileme
stânga dreapta sus jos
uităm ce e frumos
toată lumea iși dorește doar să fie faimos
stânga drepta jos sus
am spus ce-aveam de spus
sorry dacă v-am indispus :);););)
Să cad în gol
Uneori vreau doar să cad în gol
De la atâția metri câți nu există
Să știu când o s-ajung la sol
Nu o să mor, orice dorință
Orice dorință aș avea
Nimic nu e cum eu aș vrea
Și-așa că vreau să cad, să cad în gol
Și orice oameni întâlnesc
Pot numai să dezamăgească
Simt un nerost ce mi-l lungesc
Și mi-l repet, și îmi repet
Că sunt aici să îți fac bine
Dar dintre toți, doar eu iubesc
Și dintre toți, mă minți pe mine
Aș vrea să urc, puțin mai mult
Că poate mi-e puțin mai bine
De lume eu aș vrea să uit
Cum a uitat și ea de mine
Și-aș vrea să cad, să cad în gol
Și jos să nu m-aștepte nimeni
Când mă vei căuta la sol
Să-ți amintești c-am fost cu tine
Și să te minți că mă iubești
Așa cum minte toată lumea
Că eu, orice nevoie am
Nu pare să o împliniți niciuna
In lacul de langa Annecy
In lacul de pe langa Annecy
Am oprit timpul pentru-a inspira ndelung
Din seva Raiului Ce-nconjura Cu muntii lui
Un loc sublim si un vazduh
Din vis parca desprins.
In lacul de pe langa Annecy
Imi voi dormi somnul de veci
Si in petale de nuferi imi vor acoperi
Cenusa cea din urma gri
Acolo imi voi aseza
Faptura cand eu n oi mai fi.
Cursul vietii
Eram acasa,ma gandeam cum ar fii viata mea in viitor
O sa fiu in tari straine, o sa fiu un calator.
Trecut-au anii nu demult,vazui acum ce gandeam atunci.
Acum imi este clar ca noi suntem creatorii
Cum astazi te gandesti
Maine deja traiesti .
Gandeste omule bine
Bucura-te de tot
Asa a zis si Tatal
Cuvantul are un rost.
Cuvantul iti da viata
Cuvantul te mareste
Cuvantul te destrama
Cuvantul te sfinteste.
Lanțul de rugina
A pieptului-i carcasa ruginita
Ascunde -n zimți o inima -nclestata
Ce- Ar Vrea sa iasa si sa strige!
De dor si de durere sta infipta !
Fasii desprise alunga - orice speranța
Sa poate sa razbata la Lumina…
In mii de bucati se destrama
In lantul gros si alui rugina…
Stihul
Am finisat stihul meu,
punând ultimul punct
ca un final bun.
privesc poezia de la-nceput,
și până la final,
citind-o iarăși,și iarăși
văd străluciul în fiecare silabă,consoană.
cuvânt, semn de punctuație.
și parcă mai am ceva de scris în ea.
dar cuvintele mi s-au terminat.
Deci,ca dublu final mai adaug un punct,
nu departe de primul.
Autor Alina Zamurca 🤍 🎀
(30.09.2024)
Oare de ce doar unii...!
Oare de ce doar unii au dreptate
Și când greșesc nu dau socoteală,
Oare nu suntem toți egali în lege
Pedeapsă să primim după greșeală?
Oare de ce doar unii sunt norocoși
Iar pentru alții norocu-i floare rară,
Când este scris că toți venim egali
Iar după, mulți avem o viață amară.
Oare de ce doar unii dețin bogății
Iar mulți trăim săraci ca vai de noi,
Chiar de muncim din zori în noapte
Tot nu scăpăm de griji și de nevoi.
Oare de ce doar unii vor să fie învățați
Când nimeni nu te-ntreabă de ai carte,
Mai bine e să ai pe undeva o cunoștință
Și-atunci vei fi în vârf și nu dat deoparte.
Oare de ce în lume există nedreptate
Și ne mințim unii pe alții neîncetat,
Când bine-ar fi să pedepsim minciuna
Iar adevărul prin orice mijloc...căutat!
Bunicul meu, înger în Cer
Drag bunic,a trecut timpul
Anii vieții ș-anii tăi,
S-a dus amintirea vieții,
Și tot timpul printre noi.
A trecut timp de când tu,
Te-ai lepădat fără a vrea
De tot ce-ai trăit pe pământ ,
De noi,ci de casuța ta.
Ai fost un înger pe pământ
Și nu te vom uita în veci,
Și toți cei care te-am iubit,
Te vom pomeni în povești.
Te pomenim astăzi,tataie
Căci tu la un sfârșit de mai ,
Ai fost ales să devii înger
Și pe pământ să numai stai .
Eu sper ca Raiul să existe ,
Și când asemeni vieții tale,
Și a mea se va sfârși cândva
Să ne-ntâlmim în raiul sfant
Să-ți povestesc de viața mea.
Ești îngerul meu păzitor ,
Și îmi e tare dor de tine,
E trist să nu te pot vedea,
Să numai știu nimic de tine.
E trist să știu unde te afli,
Să știu că nu ești lângă noi,
În loc de zâmbet s-avem lacrimi,
În loc de îmbrățișări ,să-ți dam flori .
E trist să-mbratisam o cruce,
În locul trupului tău blând
E trist să nu m-aștepți în poartă
Și să fii veșnic în mormânt .
As da din anii mei o parte
De-as știi c-ai veni înapoi
Să-mi spui c-o sa ajung departe
Si sa rămâi mai mult cu noi.
De ce a fost sa fie așa?
Sa numai fii azi printre noi,
Să nu te mai pot lua in brațe,
Să simtim anii ăștia goi.
Te-ai veștejit precum o frunza
Si ai apus precum o stea
Ai plecat ca un erou
Si nicicând nu te voi uita.
Pentru mine vei fi veșnic
Cel mai bun bunic din lume
Si chiar de-o lume ne desparte
Te am in suflet ,ești cu mine.
Atâta timp cât te iubesc ,
Si ești mereu in mintea mea,
Chiar dacă nu te pot vedea,
Tu ești mereu in stânga mea.
La dreapta Domnului așezat,
Eu știu din Rai ca mă privești
Si sper ca te fac fericit
Chiar dacă lângă noi nu ești .
~Creație proprie ~ Denisa M. Bîrliba
Thoughts, soul feelings, volatile thoughts, compressed thoughts, life and death, ephemeral thoughts, personal creations, but also other feelings that color our daily lives.