Poems in the same category
Dimineți de cristal
azi-dimineață m-au năvălit zorile
din toate părțile
m-au smuls dintr-un vis cu lebede negre
ciudat
Natasha plecase să adune lacrimile neîncepute ale nopții
de pe frezii
la răsărit Soarele înota înjunghiat într-o baltă de sânge
mărul din fața geamului se-mbrobodise cu un voal alb orbitor
de mătase
părea o lebădă uriașă care-și lua zborul
îmi dăduseră lacrimile și nu aveam de ce să mă sprijin
simțeam o spaimă nelămurită cum mi se înfige în inimă
în creier
cum mă inundă
alteori dimineața se-auzeau tot felul de zgomote
țipete
tocurile femeilor pe scări
cești sparte
huruitul mașinilor
dacă m-aș arunca de la etaj
mă gândesc
s-ar auzi strigătul meu de disperare până la cer
ecoul însă nu s-ar mai întoarce...
Solitudine
Flori si Daria
Să visezi la un motor
Tre'să fii visător
Dacă te dobori ușor
Nu uita că poți să zbori
Fără temeri...
Uiți de rele
Dacă cazi,ridică-te
Și adu-ți aminte ...
Că ești doar tu cu tine ...
Fără altă lume toxică în împrejurime
Dacă unul nu te susține...
Crede doar tu în tine
O să vezi ca reușești
Visele sa le îndeplinești
Motorul viselor tale
E acum în depărtare
Eu continui sa visez
Chiar dacă nu reușesc
O sa încerc sa ma calmez
Și visul sa mi-l îndeplinesc
Astazi si maine
1.ASTĂZI CINE ȚI-E APROAPE,
MÂINE TE HULEȘTE, FRATE.
AZI PE UMĂRUL TĂU PLÂNGE,
MÂINE SUFLETUL ȚI-L FRÂNGE.
2.AZI ÎI EȘTI PRIETEN BUN,
MÂINE UN DUȘMAN, CREDUL.
ASTĂZI ÎMPĂRȚIȚI NIMIC,
MÂINE ȚI-A DAT ÎNZECIT.
3.ASTĂZI ÎȚI PUPĂ OBRAZUL,
MÂINE ÎȚI SPUNE NECAZUL.
ASTĂZI ȚI-AR DA VIAȚA SA,
MÂINE, POATE ALTCUIVA.
4. PE PĂMÂNT CÂT MAI TRĂIEȘTI
PRIETENI SĂ NU-ȚI DOREȘTI.
FII TU OM CU FRUNTEA SUS,
NU FI IUDA CU IISUS.
Jurnal
e surprinzător cât de multe pagini se pot aduna într-un jurnal intim
câte observații subtile poți consemna într-o zi
îți dai seama când jurnalul devine neîncăpător
și adaugi pagini
o zi
o pagină
după o vreme acestea îți invadează viața
nu mai încap între pereții coșcoviți ai luminii
îți rup oasele
umbli prin beznă încovoiat ca o trestie plângătoare
mai arunci din când în când câte o pagină
doar ca să-ți tragi respirația
fiindcă la capătul zilei trebuie să adaugi alta
la un moment dat teancul se oprește la cer
de care ai sprijinit scara cu un număr prestabilit de trepte
tot urcând se poate să scapi din mână stiloul
sau să cazi
se pot întâmpla multe
arareori îți ajunge un singur jurnal
într-o viață de om
cel mai adesea se-ntâmplă doar să-l începi
apoi să mori printre pagini…
Frica
Frica-i în noi cuibărită
Dimineața stă ascunsă în zori
Uscată e roua pe flori
Și vrajba într-o noapte-i țesută.
Bat clopotele, iarăși bat
Se întunecă ziua ce vine
Frica stă ascunsă-n mine,
Și gânduri triste m-au încarcerat.
Prezentul pacea o calcă
Sub tancurile cu noi șenile
Peste rațiuni cad crucile
Stăpână este frica de frică
Și dureroase sunt rănile….
Dimineți de cristal
azi-dimineață m-au năvălit zorile
din toate părțile
m-au smuls dintr-un vis cu lebede negre
ciudat
Natasha plecase să adune lacrimile neîncepute ale nopții
de pe frezii
la răsărit Soarele înota înjunghiat într-o baltă de sânge
mărul din fața geamului se-mbrobodise cu un voal alb orbitor
de mătase
părea o lebădă uriașă care-și lua zborul
îmi dăduseră lacrimile și nu aveam de ce să mă sprijin
simțeam o spaimă nelămurită cum mi se înfige în inimă
în creier
cum mă inundă
alteori dimineața se-auzeau tot felul de zgomote
țipete
tocurile femeilor pe scări
cești sparte
huruitul mașinilor
dacă m-aș arunca de la etaj
mă gândesc
s-ar auzi strigătul meu de disperare până la cer
ecoul însă nu s-ar mai întoarce...
Solitudine
Flori si Daria
Să visezi la un motor
Tre'să fii visător
Dacă te dobori ușor
Nu uita că poți să zbori
Fără temeri...
Uiți de rele
Dacă cazi,ridică-te
Și adu-ți aminte ...
Că ești doar tu cu tine ...
Fără altă lume toxică în împrejurime
Dacă unul nu te susține...
Crede doar tu în tine
O să vezi ca reușești
Visele sa le îndeplinești
Motorul viselor tale
E acum în depărtare
Eu continui sa visez
Chiar dacă nu reușesc
O sa încerc sa ma calmez
Și visul sa mi-l îndeplinesc
Astazi si maine
1.ASTĂZI CINE ȚI-E APROAPE,
MÂINE TE HULEȘTE, FRATE.
AZI PE UMĂRUL TĂU PLÂNGE,
MÂINE SUFLETUL ȚI-L FRÂNGE.
2.AZI ÎI EȘTI PRIETEN BUN,
MÂINE UN DUȘMAN, CREDUL.
ASTĂZI ÎMPĂRȚIȚI NIMIC,
MÂINE ȚI-A DAT ÎNZECIT.
3.ASTĂZI ÎȚI PUPĂ OBRAZUL,
MÂINE ÎȚI SPUNE NECAZUL.
ASTĂZI ȚI-AR DA VIAȚA SA,
MÂINE, POATE ALTCUIVA.
4. PE PĂMÂNT CÂT MAI TRĂIEȘTI
PRIETENI SĂ NU-ȚI DOREȘTI.
FII TU OM CU FRUNTEA SUS,
NU FI IUDA CU IISUS.
Jurnal
e surprinzător cât de multe pagini se pot aduna într-un jurnal intim
câte observații subtile poți consemna într-o zi
îți dai seama când jurnalul devine neîncăpător
și adaugi pagini
o zi
o pagină
după o vreme acestea îți invadează viața
nu mai încap între pereții coșcoviți ai luminii
îți rup oasele
umbli prin beznă încovoiat ca o trestie plângătoare
mai arunci din când în când câte o pagină
doar ca să-ți tragi respirația
fiindcă la capătul zilei trebuie să adaugi alta
la un moment dat teancul se oprește la cer
de care ai sprijinit scara cu un număr prestabilit de trepte
tot urcând se poate să scapi din mână stiloul
sau să cazi
se pot întâmpla multe
arareori îți ajunge un singur jurnal
într-o viață de om
cel mai adesea se-ntâmplă doar să-l începi
apoi să mori printre pagini…
Frica
Frica-i în noi cuibărită
Dimineața stă ascunsă în zori
Uscată e roua pe flori
Și vrajba într-o noapte-i țesută.
Bat clopotele, iarăși bat
Se întunecă ziua ce vine
Frica stă ascunsă-n mine,
Și gânduri triste m-au încarcerat.
Prezentul pacea o calcă
Sub tancurile cu noi șenile
Peste rațiuni cad crucile
Stăpână este frica de frică
Și dureroase sunt rănile….
Other poems by the author
dragostea mea
oare te înspăimântă dragostea mea?
atât de profundă,
pe care o port legată de a mea voce, mâini, picioare.
oare ți e frică ca totul sa fie superficial?
ai văzut tu om ce își arata coarnele...in timp ce e legat de pat?
poate dragostea mea e drog,
poate dragostea mea e privata, ascunsa, arzătoare si clară.
dragostea mea cuprinde oceane, lumi, universuri,
dragostea mea nu are sfârșit.
crezi ca am fost un înger în viața mea anterioară?
un descântec sau un plânset?
am fost oare frumoasă? sensibilă, măiastră?
am fost oare copilă, cu ochi făcuți din marmură,
au fost oare ale mele buze pline doar de amorul tau?
dragostea mea nu are gramaj, nu are eticheta,
dragostea pe care ți-o port poate este defectă,
dar mă lași măcar să visez cum te aș iubi corect?
dragostea mea, un vultur singuratic
un cântec fredonat de femei, care acum sunt mame.
dragostea mea nu are margini, o formă adusă la suprafață...
dragostea mea e apa pură, un ocean, o mare..
dragostea mea există? oare e adevărată?
eu sunt dragostea mea.
🎦 sa-mi iasa gloantele prin suflet daca te mint
din stomac fluturii sa fuga, scăpând parca dintr un iad, ca din iubirea ta, doar fara pistol sa raman, ca fulgerul de asta vara sa ma fac foc, de bun sunt la suflet…cand ma ascult eu plang pentru ca ceva emoțional pot exprima doar cand dorm
cand sunt treaz ochii mei reflecta marea, iar valurile tulburi imi turbeaza gura de petarde..ma arunc in case vechi, ma doare sufletul si sensibilele petale ale lunii se holbează la gura mea
gura mea, apa aurie, pura lacomie, cuvinte curg la mal, eu ma duc in larg
si sap, sap, pana ma inec…eu nu înot, ma cobor in adâncuri, langa iubirea mea,
spune i ca ma va intalni, dragostea mea, ochii mei..marea mea
o putere asupra mea
o putere asupra mea
imi incolteste frica
pielea pământie tremura ca vremea,
hoinareala facea din doi copii un scut,
ceașca de cafea amara uitata in dormitor,
senzația de vomă mă schimbă instantaneu,
marea e tot albastră,
eu nu știu cine sunt eu
Speriat
Tu, ochi albaștri, muritor
Ce vezi în asta seară?
Cand ploaia veșnicilor nori
Ti-a dat în brață o fată...
Cum o numești și cum o cânți?
Uitand parca de tine...
Si ochii ei care te plâng,
Te ascund cu greu de mine.
Caci doar ei știu ce ai făcut,
Cu mâini curate la apus,
Si cat de mult ți ai daruit
Vietii, petale, speriat.
Dar nu de ea, de noi, de ei
Ci doar de tine și de zmei..
27 iulie 2024, 16:43
și dacă te aș săruta
doar să ți simt buzele crăpate
dacă te aș prinde într-o eclipsă
doar pentru a te avea pentru totdeauna
m ai iubi la fel de mult?
m ai căuta la fel de des?
dacă m aș lovi la un genunchi
ai îngenunchea pentru mine?
ia mi durerea de pe umeri
scoate mi sufletul la aer
nu pot să mi ridic privirea
când ea tot cade o dată cu mine
ia mă în brațe, nu mai pot să merg
nu mi simt inima cum bate
strânge mă la piept cat timp leșin
sunt obosit, vreau puțin vin,
stropește mă cu apă pură
iubește mă, sărută mă de noapte bună
strânge mă la piept ca pe un copil
șterge mi lacrimile cu palma
fă mi o inimă cu degetele
spune mi ca nu o să mai fiu singur
promite mi ca dimineață ești aici
nu mă lasă să mor pe stradă,
când tot ce mi doresc e să fiu aici
să ți aud vocea când îmi cânți john lennon, și mi spui ca totul va fi bine
ca mereu voi fi copilul tău
iartă mă.
dragostea mea
oare te înspăimântă dragostea mea?
atât de profundă,
pe care o port legată de a mea voce, mâini, picioare.
oare ți e frică ca totul sa fie superficial?
ai văzut tu om ce își arata coarnele...in timp ce e legat de pat?
poate dragostea mea e drog,
poate dragostea mea e privata, ascunsa, arzătoare si clară.
dragostea mea cuprinde oceane, lumi, universuri,
dragostea mea nu are sfârșit.
crezi ca am fost un înger în viața mea anterioară?
un descântec sau un plânset?
am fost oare frumoasă? sensibilă, măiastră?
am fost oare copilă, cu ochi făcuți din marmură,
au fost oare ale mele buze pline doar de amorul tau?
dragostea mea nu are gramaj, nu are eticheta,
dragostea pe care ți-o port poate este defectă,
dar mă lași măcar să visez cum te aș iubi corect?
dragostea mea, un vultur singuratic
un cântec fredonat de femei, care acum sunt mame.
dragostea mea nu are margini, o formă adusă la suprafață...
dragostea mea e apa pură, un ocean, o mare..
dragostea mea există? oare e adevărată?
eu sunt dragostea mea.
🎦 sa-mi iasa gloantele prin suflet daca te mint
din stomac fluturii sa fuga, scăpând parca dintr un iad, ca din iubirea ta, doar fara pistol sa raman, ca fulgerul de asta vara sa ma fac foc, de bun sunt la suflet…cand ma ascult eu plang pentru ca ceva emoțional pot exprima doar cand dorm
cand sunt treaz ochii mei reflecta marea, iar valurile tulburi imi turbeaza gura de petarde..ma arunc in case vechi, ma doare sufletul si sensibilele petale ale lunii se holbează la gura mea
gura mea, apa aurie, pura lacomie, cuvinte curg la mal, eu ma duc in larg
si sap, sap, pana ma inec…eu nu înot, ma cobor in adâncuri, langa iubirea mea,
spune i ca ma va intalni, dragostea mea, ochii mei..marea mea
o putere asupra mea
o putere asupra mea
imi incolteste frica
pielea pământie tremura ca vremea,
hoinareala facea din doi copii un scut,
ceașca de cafea amara uitata in dormitor,
senzația de vomă mă schimbă instantaneu,
marea e tot albastră,
eu nu știu cine sunt eu
Speriat
Tu, ochi albaștri, muritor
Ce vezi în asta seară?
Cand ploaia veșnicilor nori
Ti-a dat în brață o fată...
Cum o numești și cum o cânți?
Uitand parca de tine...
Si ochii ei care te plâng,
Te ascund cu greu de mine.
Caci doar ei știu ce ai făcut,
Cu mâini curate la apus,
Si cat de mult ți ai daruit
Vietii, petale, speriat.
Dar nu de ea, de noi, de ei
Ci doar de tine și de zmei..
27 iulie 2024, 16:43
și dacă te aș săruta
doar să ți simt buzele crăpate
dacă te aș prinde într-o eclipsă
doar pentru a te avea pentru totdeauna
m ai iubi la fel de mult?
m ai căuta la fel de des?
dacă m aș lovi la un genunchi
ai îngenunchea pentru mine?
ia mi durerea de pe umeri
scoate mi sufletul la aer
nu pot să mi ridic privirea
când ea tot cade o dată cu mine
ia mă în brațe, nu mai pot să merg
nu mi simt inima cum bate
strânge mă la piept cat timp leșin
sunt obosit, vreau puțin vin,
stropește mă cu apă pură
iubește mă, sărută mă de noapte bună
strânge mă la piept ca pe un copil
șterge mi lacrimile cu palma
fă mi o inimă cu degetele
spune mi ca nu o să mai fiu singur
promite mi ca dimineață ești aici
nu mă lasă să mor pe stradă,
când tot ce mi doresc e să fiu aici
să ți aud vocea când îmi cânți john lennon, și mi spui ca totul va fi bine
ca mereu voi fi copilul tău
iartă mă.