Автор Dorel Marin
Итого
61 публикацииСлучайные публикации :)
A apus
Te ai indepartat.
Te ai sters ca o ploaie de vara,
Te ai urcat intr un tren al uitarii
Si ai disparut.
Au ramas poze.
Sunt o dovada vie a unei amintiri ce sta sa dispara
Au ramas ganduri.
Sunt o dovada a trairilor intense ce stau sa apuna.
S-a dus.
Te ai dus pe o mare indepartata,
Mi ai facut cu mana din barca aceea
Era oare o corabie?
Sau era doar o salupa?
S-a stins.
S-a stis orice flacara a sperantei
S-au ofilit gandurile revederii,
S-au sters amintirile.
Te ai dus in acea mare albastra
Ai disparut in orizont
Ai gasit o sirena sau o pasare maiastra
I ai oferit visele
Si acum ma uit la stele cu disperare
Seamana cu marea albastra cu corabii
Astept sa apuna luna
La fel cum au apus amintirile
S-a stins.
S-a stins si ultima lumanare.
Era cea lasata in memoria iubirii
Flacara A prins aripi si a zburat departe
Acum este intr un alt orizont
Este prinsa cu o franghie de un catarg
Iar eu te mai caut pe plaja si in larg
Sau
Astept corabia la mal…
Contaminat
Hazardul - o clipă de a fi
Excentric, hazardul cărmaci zâmbește malițios
Unde mergeți vă rog?
Cobor la prima’.... e departe?
Sper să fie căt mai departe.
Nu știu, vedem.
Poate-i aici după colț,
poate două trei străzi mai încolo.
Râse coleric și continuă
Sunteți nou pe-aici.
Defapt toți sunt așa
de nicăieri apar și nicăieri dispar.
Hai, urcă și vâslește!
oricum asta e,
ce-o fi o fi, înapoi nu există.
Poate ai noroc de vreme bună.
Îmi pare rău
Îmi pare rău că nu am fost destul pentru tine
Că ți-am fost doar adiere, nu furtună,
Că-n loc de „totul”, ți-am dat o jumătate
Și-am rătăcit cu tine sub așteptări, sub lună.
Îmi pare rău că n-am știut să te ascult
Când tăceai mai mult decât vorbeai,
Că am iubit în felul meu bolnav,
Pe când tu visai iubire din alt rai.
Am fost cu tine, dar n-am fost prezent,
Am spus „te iubesc” fără să știu ce doare,
Te-am ținut aproape doar ca să nu te pierd,
Dar n-am văzut că te pierdeam în fiecare seară.
Îmi pare rău că n-am fost sprijin, ci povară,
Că n-am fost foc, ci fum care se stinge,
Că te-am făcut să simți că ești singur
Chiar și atunci când mânaea te atinge.
Și dacă te-ai simțit vreodată mic,
Să știi că vina e în pieptul meu.
Tu ai crescut, ai dat, ai fost infinit,
Eu n-am știut să fiu al tău mereu.
N-am fost un vis, ci doar o pauză tristă
Între ce-ai sperat și ce-ai primit.
Am fost lecția tăcută, grea și goală,
Dintr-un capitol pe care l-ai sfârșit.
Îmi pare rău că nu m-am ridicat
La ceea ce meritai să-ți fiu,
Că te-am lăsat să lupți în doi
Cu un om ce se pierdea, pustiu.
Și dacă timpul ne va duce-n alte zări,
Unde nu mai doare, unde e mai bine,
Să știi că-n liniștea de peste ani,
Încă îmi pare rău că n-am fost destul… pentru tine.
Muza
Blondă și suavă, zambet dulce-îmbătător
Spre condeiul plin de tină,pasi incetișor
Mă-nchin in fața tristei mele pene
Închid ochii...
Trupu-ți presărat de panze diafane.
Gand nebun! Nu căuta să mă subjugi
Lasă-mi mie pana, ție dorul de a pribegi.
Recunoștință
Recunoștință, floare blândă în suflet înflorit,
Pentru tot ce am primit și ce-am împlinit,
Pentru raze de soare și ploi în amurg,
Pentru pașii făcuți pe-al vieții drum lung.
Mulțumesc pentru zile și nopți ce-au trecut,
Pentru fiecare clipă și drum parcurs tăcut,
Pentru oameni dragi și îmbrățișări calde,
Pentru lecții de viață, fie ele dulci sau amare.
Pentru zâmbet și lacrimi, pentru-al meu cămin,
Pentru liniștea serii și foșnetul lin,
Pentru tot ce am azi, pentru ce am trăit,
Cu recunoștință adâncă, mă-nclin smerit.
Învăț să iubesc chiar și-n clipele grele,
Să prețuiesc darurile mici și-n tăcere,
Căci în inima plină de recunoștință curată,
Găsesc bucurie, pacea adevărată.
Așadar, mulțumesc, în gând și-n cuvânt,
Pentru binecuvântările ce vin pe pământ,
Pentru fiecare dar, fie mare sau mic,
Căci cu recunoștință, totul e mai limpede și-unic.
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Tribunalul din mine
Alex Black
8 октября
M-a atras titlul. Frumoasă si aceasta scriere
Cerneală în amurg
Alex Black
8 октября
O scriere pe placul sufletului meu!
Efectul Placebo
Alex Black
8 октября
Am admirat scrierile tale anterioare, dar aceasta lasă in urma o întrebare -Cum reușești sa iti pui gandul pe foi atât de frumos?- sincere felicităr...
Din scrumul din pahar
Alex Black
8 октября
Ai un talent autentic în a folosi cuvintele pentru a crea atmosferă și a transmite stări limită. Un ritm perfect și o profunzime care te pune pe gându...
VIDUL DE CATIFEA
Alex Black
8 октября
Iti multumesc pentru apreciere.
VIDUL DE CATIFEA
anca_nistor
8 октября
Scriitura ta bacoviana este captivantă. Trist, ușor deprimant, dar realist. Felicitări!
Ultimul acord
un-pahar-de-poezie
7 октября
Mulțumesc din suflet!🤗
Parfumul unui timp apus
un-pahar-de-poezie
7 октября
Mulțumesc mult!
Parfumul unui timp apus
Florin Petricean
7 октября
Nostalgica, emoționantă, vindecătoare. Mi-a plăcut foarte mult cum ai oscilat între detașarea prezentului si ecoul trecutului. Frumos scrisă! Bravo!...
Diagnosticul: Tu
anca_nistor
6 октября
Cutremurător de frumoase aceste versuri! Felicitări!