Категория Стихи посвящены матери

Mă uit la poza ei, din telefonul meu,

Pe care-o am, de când mama trăia,

O simt si părca, o văd pe ea mereu,

Cum m-aștepta, poate-i aduc ceva

Acel ceva, nu era vreo dorință,

Și doar, medicamentul prescris,

Cu care să-și aline, suferința,

Așa cum medicul, pe rețeta, i-a scris

Prin poză, încerc s-o văd, zâmbind,

Așa cum ea făcea, la vârsta tinereții,

Dar tare-mi este greu, să schimb,

Imaginea durerii, la anii bătrâneții

Atunci, prin amintiri, mai răsfoiesc,

Pe care încă, le mai am, în minte,

Cum m-anvățat pe mine, să croiesc,

Și să invaț din cărți, să fiu cuminte

Ea, la mașina de cusut, noaptea lucra,

Pentru că toată ziua, la câmp muncea,

Și-mi amintesc, că ea știa și a ara,

Și rochii, pantaloni si plapume cosea

Seara, când de la câmp, se intorcea,

Pe ce să puna mâna întâi, ea nu știa,

Mâncare să ne facă, cu asta începea,

Și-apoi pe noi la masă, ea ne alinia

Rar am văzut-o, să stea pe bancă,

La poarta, să discute cu cineva,

Tot timpul, ea avea ceva, de muncă,

Și mândru sunt, de ea, de mama mea

Am fost noi, 5 copii, crescuți în casă,

Și către școli, la studii, îndrumați,

Ne-a educat, să stăm cu totii, la masă,

Chiar de în viață, vom fi și întristați

Această îndrumare, o respectăm,

Și-ntindem masa mare, noi, pe hol,

Ne adunăm, merinde bune degustăm,

Dar..triști suntem, văzând, un scaun gol

Acum când lacrima, mi se prelinge,

Pe-aceste rânduri, scrise cu dor,

Vă-ntreb pe voi, cum poți învinge?

În fața coasei și, să-i învii, pe cei ce mor!

Mă uit acum, la poza ei cu drag,

Și-mi amintesc, de mama mea,

Cum m-aștepta, măicuța-n, prag,

Sperând ca azi, eu voi veni la ea

Și azi, era mereu, in fiecare zi,

Pentru ființa cea, cu părul strâns,

Cu chip plăpând si, ochii verzi,

Dar, eu, cu ale mele, eram prins

Vorbeam la telefon, cu dânsa,

Și-adesea-i, promiteam și, eu,

Că voi fi sâmbătă, cu siguranta-acasă,

Să-i treacă ei, de dorul meu

Din prag, ea către poartă, tot venea,

Și poate-l va vedea, pe-al ei fecior,

Când se uita prelung, către șosea

Si el, se va ivi și, apărea-ndecor

Și știu, ce mult, ea aștepta sa vin,

S-o văd, să-mi spună..bun venit,

Cu glasul ei frumos și, chiar divin,

Iar eu, să-i spun..bin' te-am găsit

Dar uneori, realitatea-i, crudă,

Iar la șosea, nimeni nu se vedea,

Ea tristă, se retrăgea, in tindă,

Și lângă telefon, continuu, veghea

Poate băiatul, un telefon va da,

Si că-i pe drum și, se grăbește,

S-o vadă cum, ea stă pe ladă,,

Și ne-ncetat, trage nădejde

Dar uneori nu e, cum ne dorim,

Și așteptarea, grea și, dureroasă,

Și amânăm prea des, noi să venim,

La mama noastră, cea frumoasă

La telefon, scuze, găseam, pre des,

Că sunt la muncă, reținut, spuneam,

Dar voi veni acasa, promiteam, ades,

Să ne vedem și, să-ne-nbrățișam

Tot ce v-am scris, e pur adevarat,

Și-așa se întâmplă, mai mereu,

Să n-avem timp, cănd ești chemat,

Și regretăm târziu, când ne e greu

Și greutatea, e tare-apăsătoare,

Când știm, ca-m fi putut, mai mult,

Să alinăm singurătatea, care doare,

Si cum eram, uniti noi, mai demult

Când ea în prag, nu a mai fost,

Și poarta, nu s-a mai deschis,

Am plâns, dar chiar că n-avea rost,

Mama, fiind prea sus, în Paradis

Acum și, fară telefon, să dai,

Eu m-aș grabi și, aș veni, în zbor,

Să-ți mulțumesc, pentru luna de Mai,

Când lumea-ntreagă, afla că ai fecior

Ce spun și scriu acum, e făra leac,

Și-mi cer iertare, mamă sfântă,

Ca-ș fi putut, mai mult să fac,

Si să alin, a ta grea suferință

Mai vin si, trec prin sat si, pe imaș,

Și la mormânt, plângând, ma reculeg,

În liniște suspin și, singură te las,

Știind că asta-i soarta si,nu pot să aleg

Voi, care astăzi mame, mai aveți,

Și stiti, ci cât de mult, v-asteaptă,

Nu-ntârziați, nu amânați, să le vedeți,

Și cât mai des, dechideți, poarta!

mama mea e ca o floare

frumoasa si ingrijita

e ca o raza de soare

ea merita sa fie iubita

eu ma bucur ca a fost

mereu langa mine

ca ma sustinut la greu

ca sa fie totul bine

N-am fost mințit de mic cu moși
Eram mic copil,m-am prins
Că mama ascundea cadouri
Lânga pomul nostru aprins 

Fără moș doar crăciunița
Lânga pomul cu ghirlande 
Unde ascundea când dulciuri
Fie un fruct sau câte-o carte

Nu purta cu ea desagi 
Nu venea la noi cu sacul
Ne doream un singur lucru
Să fim unul lângă altul

N-a fost bătrânul ăla vesel
Care cică purta roșu'
Ne doream de mici copii
Crăciunița și cu moșu'

Era timp de sărbătoare 
Roș-aprins,dar nu de sânge
Sângeram pe dinăuntru
Când vedeam ca mama plânge

Bătea drumuri lungi știu bine
Zăpezi mari și fără reni
Aducea crăciunu-n casă
Și zâmbeam în alea vremi

Nu voiam multe deloc
Nu voiam să umple coșul
Voiam doar să-și amintească
Și de noi odată moșul

Voiam să știe și el nenea 
Noi micuți stăteam grămadă
I-am fi dat noi lui cadouri
Doar să vină să ne vada

N-a venit nici într-un an
Însă nu ne explicase
De copii am înteles
C-a rămas la alte case

Și de-atunci micuț mi-am zis 
Mi-am promis-o ca nebunul
Când cresc o să-mi iau un ren 
Să-i aduc în dar Crăciunul

Crăciunița fără moș
E povestea lor,nu drama
Pentru noi și fără reni
Tu ai fost Crăciunul,Mama

Cine o să te iubească mai mult pe acest pământ?

Cine o să îți ia apărarea cănd vii acasă plângând?

Cine o să te ajute și o să te înțeleagă?

Dacă nu mama ta cea dragă.

Când pe cineva aud rostind acest nume

Nu mă mai gândesc la altceva pe această lume,

Doar la faptul de câte ori s-a chinuit 

Căt și-a dat sufletul,a luptat și-a muncit

Toată viața ei m-a răbdat 

Toată viața ei ce mi-am dorit mi-a dat

Și oricâ ar fi suferit 

Un zâmbet pe fața ei am tot găsit

Puterea ei supremă și mângâierea fină

E înger păzitor ce-n brațe o să te țină

Și o să te ajute și o să te călăuzească

Și cu ochi blânzi ea o să te privească

Și vorbe dulci ea o să-ți spună

Ce vin din suflet,din inima ei bună

Când  îi spuneam ceva și ea se bucura,

Când îi spuneam ceva,ea mă ajuta

Odată că era s-o pierd mi-a fost teamă

Acel suflet care mă înțelege și la ea mă cheamă

De atunci am înțeles 

Că mama,e un cuvânt ales

Acel zâmbet suav,acel râs haios

Acel suflet bun și melodios

Empatia,fericirea

Răbdarea și iubirea

Toate acestea de la tine mamă le-am învățat,

De la tine mamă sunt mândră că le-am luat.

Aș da orice să fi fericită

Și să nu te mai văd niciodată mâhnită

Ce dor imi e de tine, mamă

Să mă cuprinzi în brațele-ți

Să-mi pun capu-n a ta poală

Să mă săruți cum doar tu poti

Ce greu e fără tine, mamă

Parcă nici viața n-are sens

Parcă-mi s-a dus chiar si speranta

Ce de mică-mi ardea in piept

Ce plâng eu după tine, mamă

Suspin cu lacrimi ne-ncetat

Mă-ntreb adesea cu ardoare

Dacă de tot tu m-ai lăsat

Ce întrebări îmi pun ades', oh mamă

Că-mi-e rusin' sa le rostesc

Dar tu,din cer, din slăvi divine

Mă-mbărbătezi, mă-nviorezi

Ce dor mi-a fost,îmi e si îmi va fi

Dar stiu că-ntr-o zi ne-om întalni

Ce bucurie, ce mare zi va fi aceea

Când te-oi putea iubi la nesfârșit.

Dă-i Doamne, MAMEI, binecuvântare
Si zile dă-i  nenumărate  
Din toate câte ai lăsat iertare
Dă-i hrană crezu - n  pietate.

Și vino,  Doamne,  pogorând blândețea
De care  toții  avem nevoie
De-a  sta învingător sub nor de ploaie
Și  MAMEI lasă-i frumuseţea...

Cu năframă în zi de  sărbătoare
În ruga-i  binecuvântată
Primește-i lacrima și-ngenuncherea
De-ai fi venit în a ei soartă .
Dă-i Doamne , MAMEI, binecuvântare!

Unde sunt ochii tăi
Ochii
Unde sunt mâinile tale
Mâinile
Unde sunt cuvintele
În lacrimi
Unde sunt florile…
Suntem  noi
Ești și tu.

Pe când brațele-mi sunt reci

Și mă găsesc în disperare,

Doar la tine mă gândesc,

Căci mi-ești dulce alinare

Tu-mi ești înger când greșesc

Și când plouă, tu-mi ești soare.

Tu-mi ești stele-n bezna nopții

Și când sec, tu îmi ești mare.

Aș da la schimb o lume-ntreagă

Să te pot vedea zâmbind,

Să te văd, cu ochii calzi,

Spre mine-n pași grăbiți venind...

Mai tare te-aș fi strâns de mână,

Mai mult ți-aș fi cântat cu drag

De-aș fi știut cât de mult suferi

Când mă vezi plecând din prag...

Îmi pare rău c-am dispărut

Și că nu ți-am spus de ce

Cu noaptea-n cap, fără măcar

O lacrimă să-ți mai pot șterge...

Îmi pare rău că sunt departe,

Iară casa e prea goală

Și că-n cea mai neagră noapte

N-are cin’ să-ți spună „mamă”...

Dragostea de mama

de рragul рarintesc,

iti zic a mia oara 

cat de mult eu te iubesc

Iubeste-ti mama
Tu cel ce mai ai o mama 
Fii fericit ca inca o ai
Vocea ei calda sa-ti spuna
Veniti la mama in vizita
Iubeste-ti mama
O vorba buna sa-i soptesti
Numai o mama stie bine
Cum inima sa ti-o aline
Raspunde-i cu blandete
cand te cheama
Iubeste-ti mama
Nimeni nu te va iubi
asa cu te iubeste mama
Ce bine e cand ai o mama
Mai vrea si ea o alinare
Ea pentru tine s-a trudit
Iubeste-o si respect-o
Na-i dreptul sa o judeci
Tot ce esti e datorita ei
O mama merita iubita
Fa-ti timp si stai cu mama
Iubeste-ti mama

Pe un ram verde de nuc
Jalnic cântă un pui de cuc.
Are sufletul-ntristat
De el mama a uitat.

Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ți-o frânge,
Că și-a mea mamă-i plecată
Intro tară-ndepărtată.

Zboară, tu la mama mea,
Ca sărmană-i singurea,
Sa am de toate ea muncește
Ştiu nespus că mă iubește.

Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ti-o frânge,
Că și-a mea mama-i plecată
Într-o tară-ndepărtată,

Spune-ică în astă viață,
Nu-i că mama scump odor
Sä am casă-ndestulată
Tot de mama mi-a fi dor.

Refren:
Pui de cuc, tu nu mai-plânge
Inimioara nu ți-o frânge,
Că și-a mea mamă-i plecată
Într-o tară-ndepărtată.