Категория Напутственные стихи
Fugi de la mine
Din oricare nucleu răsare
o radiație
care strecoară-n omul
și-l strivește treptat
cu chinuri mari și neoprite.
Simt în mine o radiație
de patimă,
gata să te iubească omorând
pe tine
cu chinuri mari și neoprite.
Dăunător universului,
precum o radiație.
Te rog, iubito,
fugi de la mine.
Elegia I
Aduc ție această poezie,
o, femeie,
poezia cu pereche
de la omul fără pereche,
de când te-am pierdut într-o insulă pustie.
Simte ritmul ce n-are nimic în suflet
și pe o orfană - rimă.
Soarele se apune și se ridică luna,
să-mi scoată lichidul din ochii mei
jalnici și bătrâni,
cu toate că sunt tânăr.
Stelele mă întrebau:
Cassian, unde este regina stelelor?
Cum să le răspund, căprioara mea,
când nu ești în preajma mea?
Unde ai plecat fără mine, iubita mea,
pantera mea,
leoaica mea?
Eu sunt Romeo în actualitate
și Julieta mea m-a părăsit
ca și cum ar pleca din lumea mea
reală.
Să-l întreb pe un doctor sau nu
despre simțurile mele,
despre vioara care-mi ascultă cuvintele
necuvântate?
Fața mea își arată riduri,
de parcă s-a tăiat cu ceva ascuțit
în absența mea,
și am înțeles un lucru:
eu eram înjunghiat
de câteva ori
până la moarte…
Icoana Maicii, când o privesc,
parcă mi se trezește un dor paradoxal,
chiar dacă nu am văzut-o niciodată.
Sunt fiul Maicii și o iubesc
fără s-o văd.
Și sunt fratele Lui Emanuel,
căci cu mine este Dumnezeu.
Cerul albastru cu norii, ce plutesc
deasupra capului meu,
își pierde tinerețea și inima.
Treptat, bătrânețea îl acaparează sufletul,
pierzând timpul și spațiul.
Nici codrul, nici corola, nici vremea
nu mai are jucării,
ele au plecat fără veste.
Dar încotro mergi cu povara pe umerii
cei chinuiți și firavi
care nu mai simt nimic?
Unde-i raiul tău mult dorit
cu grădina botanică?
Croiește-ți drumul spre casa ta veche
unde te așteaptă copilăria și inocența,
să le cuprinzi pentru ultima oară,
pentru ultima clipă
înainte să pleci,
fără mine,
în casa ta nouă, pregătită de Emanuel,
căci cu tine este Dumnezeu.
M-am dus
M-am dus în camera iubirii noastre.
Unde ne-am întâlnit prima oară.
Era goală...
Părea nelocuită demult...
Mi-am zis:
Să-nchid ușa că începe să doară.
M-am dus pe unde-am fost amândoi,
În locurile pe unde am mers,
Să văd dacă-mi aduc aminte de noi...
Dar urmele noastre s-au șters.
M-am dus la pozele de familie,
Cum era...
Dar în poze mereu lipsea
El sau ea...
Ură din iubire
Câtă durere în suflet mi-a intrat din a ta vină,
Cât m-ai rănit și lacrimi demult cât am purtat...
După luni de zile ce-au trecut într-o clipită,
Eu nici până în ziua cea de azi nu te-am uitat...
Nu te-am uitat nici eu și nici regretele mele,
Cum de un timp îndelungat mă tot urai,
Așa o să simt și eu totdeauna ură pentru tine,
Câte zile o să ai sau o să-mi dai.
Cât te urăsc, atât eu te-am iubit,
Dar cum n-ai fost iubit, n-ai știut cum să primești iubire...
Ți-am tot iertat greșeli când mă rugam,
Pân-am ajuns să mă urăsc pe mine...
Alegerea
Te-am iubit atât de mult, încât n-am văzut dincolo de ceea ce erai.
Tăcerea ta devenise durerea mea
O purtam în fiecare zi, ca pe o întrebare
pe care nu îndrăzneam s-o rostesc.
Așteptam să spui ceva, să-mi arăți că mai exista
un drum spre mine, că aveai să te întorci
fără să te chem.
Dar cât să mai strig în fața unui om care tace?
Dezamăgirea a venit încet, cu fiecare întrebare
pe care am înghițit-o de teamă să nu te îndepărtez,
În timp ce eu mă frângeam lângă tine.
Și nu, încă nu m-am vindecat.
Doar am învățat tac, nu pentru că nu mai doare,
ci pentru că m-am săturat să-ți explic de ce mă doare.
Iar dacă, într-o zi, te vei întreba
unde am plecat,
Să știi că n-am plecat de lângă tine.
Am plecat din locul în care mă pierdeam încercând să te păstrez.
Nu mai cer voie să exist.
Nu mai micșorez lumina ca să încap în nepăsarea ta.
De azi mă întorc la mine.
Și, de data asta, rămân.
Ultima muză
Ce-mi aducea aminte iar de tine erau frunzele-n timp de uscare,
Acestea erau ochii tăi, ce mă priveau în întuneric,
Și brațele-ți sunt frigul rece, ce predominant îl tot simt toamna,
Și mă ridică și mă lasă mult prea rapid ca un nemernic...
Îmi erai tot o muză despre care tot scriam...
Te contopeam în versuri de amor pe timp de seară...
O bleagă ce purta atâta chin fără ca nici măcar să știe,
Iubirea de cândva a ajuns să îi devină iar povară...
Urât-am să te urăsc eu toată viața...
Pentru cum m-ai transformat în noapte-n zi,
Urât-am să te port povara vieții fără milă,
Că n-ai știut sufletul curat a mi-l iubi.
Camera
O ușă pe care am deschis-o numai ție
și o cameră în care ai putut să vezi
cum nu toate erau
la locul lor…
Dar voiam să vezi
cum, în haosul meu, ți-am dat cheia.
Un zid pe care mulți au încercat să-l doboare
în fața ta l-am lăsat să cadă.
O parte din mine ce vrea să dispară,
un cântec ce apune-n văzduh.
Și iată-ne, cu iubirea încheiată.
Îți amintești ce haos era-n cameră?
Acum, să știi, e totul stins…
Nu caut vina,
nici nu mai știu a cui era,
dar știu că-n inimă e-un strigăt.
Iubirea noastră, de demult,
e stinsă-acum…
Și totul e un chin în jur.
Iar azi, mai mult ca niciodată,
simt cum mă-ngrop în propria cameră.
Și nu mai strig să-ți spun ce vreau,
nu te mai chem de nicăieri…
Aștept ca timpul să treacă.
El vindecă, așa se spune.
Și las acum lacrima rece
să alunece încet,
zdrobindu-mi camera-n bucăți.
Ultima discuție
Stăteam pe canapeaua din sufragerie.
A nu știu câta discuție din ultimele luni.
Și încercam să înțeleg ce se întâmpla
Cum puteai să fii așa de rece.
Stăteai în fața mea.
Și acum îți aud vorbele
îmi răsună în gând ca o casetă veche:
„Nu mai simt nimic."
Dar poți aprecia sinceritatea
Nu-ți spun să pleci, dar nu voi lupta
Nu-ți promit nimic
Tu poți sta…
dar "nu ma voi schimba"
Și un vuiet se aude în mine,
Strigând
Dar când? De când? De ce?
Putem repara ceva?
Nu.
Sunt cuvinte ce-mi spulberă
și acum interiorul.
Să fie oare doar sinceritate?
Cum poate cineva să fie
atât de aspru cu iubirea?
Nu știu....
Viață rătăcită !
Îmi amintesc de anii când ne jucam ,
Eram voioși toți copii și alergam
Învățasem cântece și le fredonam încet,
Știam și versurile și cine este poet.
Îmi plăcea să merg la grădiniță,
Eram în uniformă, ca orice fetiță,
Mă întorceam acasă mai bogată
Eram acasă de mama mereu lăudată.
Mama, tata se duceau la muncă, eu la grădiniță,
După masă ne întânleam cu toți acasă
Aveam o casă nouă spațioasă și frumoasă,
O primise tata de la combinat, pentru străduință.
Părinții, erau mândri de fetița lor isteață,
Se rugau la Domnul, să ne dea veață,
Aveam de toate și ne era bine,
Nu știam că viitorul apropiat, cu ce necazuri vine.
Omul își pierde locul de muncă, nu mai creează,
Fabrici, uzine, toate se dau la fier vechi, se demolează,
Se vând lucruri din casă, să facă un ban
Nu întrebați, ce greu a trecut acel an.
S-au destrămat familile au plecat în lume,
S-a uitat ce-i acel zâmbet, ce-s acele glume,
De la tata aveam vești și primeam și bani
Dar nu l-am văzut de câțva ani.
Am înțeles, părinții amarnic s-au trudit,
Să nu distrugă ce cu drag au zidit
Dar viața, nu a găsit o altă cale
Cu lacrimi pe obraz, au semnat ......desmenbrare.
Practic, eu am pierdut un întreg viitot ,
Toată siguranța și liniștea a plecat în zbor,
părinții trăiesc între străini -oropsiți-
Vărs lacrimi pentru voi, dragi părinți
Că voi ați uitat să vă mai iubiți......
Goodbye Dad
Goodbye Dad
I am heart broken
That I have lost you
So fast
I can't stop crying
Yes I could never believe
That you had to part so soon
But deep down
I could not stand to see you
Suffer every day
Battling you disease
I tried to make you
Comfortable
Also I had to be strong for you
And it is very hard to do
Yes you lost you battle
And at the same time
It was hard to see you leave
This earth
But at the same time
I must understand that
You are in a better place them me
You are living a new life in heaven
Without suffering
Dad go ahead
And rest all you want
Yes darling daughter
You still have a life to live on earth
Ahead of you
Please daughter live your life to
The fullest on earth
Yes daughter heaven holds a place
For you
Daughter do me a favor
And pray for me every night
Also I will be watching you down
From heaven
You can't see me anymore
Because the earth is far
From heaven
Also I am weaving goodbye
To you daughter
From heaven
You can't see me waving goodbye
To you
Yes daughter one day
When you die
You will came to heaven
And you will see me in
Heaven
And in heaven we
Will meat again
Some day
Daughter of mine
In this difficult time
For you
I must say that you were
Brave
Now it is the time
To grieve daughter
I can't tell you
How long you must grieve
And I know that
Everybody grieves different
From each other
Dor
Vino inapoi, vis fugar in noapte
Scutura-mi cerul de neguri si de ploi,
Adu-mi in dar doar mere coapte
Si curata-mi sufletul de noroi.
Vino inapoi, vis pierdut printre stele
Da-mi speranta de odinioara
Si asculta-mi lungi suspinele
Caci plang subtil ca o vioara.
Vino inapoi, vis atarnat de luna
Nu te mai scurge printre degete
Arata-mi viitorul cum suna
Sau lasa ma sa mi asez pecete.
Soarta ne-a despărțit ?
Așa a fost să fie, soarta ne-a despărțit ?
Am așteptat o vreme să vii la pețit,
Eram prieteni buni, ne înțelegeam bine,
Eu te iubeam și credeam în tine.
Valurile vieți ne-a păstrat secretul,
Trăiesc cu amintirea, zilele s-au scurs
Ce mi s-a întâmplat, nimănui n-am spus
Plecarea ta, mi-a rănit rău sufletul.
Iubirea mea blocată, chiar s-a încuiat,
Eu i-am pus lacăt, doar am așteptat,
Iubitul meu, s-a rătăcit prin lume
Doar vesta vine, că s-a însurat.
Are casă, soție și copii
Am plâns destul, apoi m-am resemnat....
Прочтите «Прощальные стихи», тоскливые стихи, написанные начинающими поэтами. Напутственные стихи, румынские стихи о любви, тоске, боли. Стихи полны чувств, которые порой сложно выразить. Короткие напутственные стихи, романтические стихи, стихи о любви.
Întrebări frecvente
- Deschide pagina de publicare: Publică poezii
- Completează titlul + textul și alege categoria „Напутственные стихи”.
- Publică poți fi logat sau anonim (utilizator fară inregistrare).
- Apasă pe la orice poezie pentru a o adăuga la favorite (ar fi bine mai intii sa te autentifici).
- Apoi le găsești rapid în contul tău (sau în secțiunea de favorite).
- ✅ Publici rapid, cu autor logat sau anonim: Publică
- 📚 Îți aduni creațiile în colecții ca o carte: Colecții
- 🎦 Poți adăuga audio/video la poezii: Audio & Video
- 🌌 Îți construiești profilul de autor în „Universul poeziilor”: Univers
- ✅ Da. Dacă ai o poezie publicată, poți folosi funcția „Transformă poezia în cântec”.
- 🎵 În câteva clipe, poezia ta poate deveni o melodie (voce + instrumental), pe care o poți asculta și distribui.
- 🔗 Vezi ghidul / noutatea aici: Transformă-ți poezia în cântec
Nu căuta la oameni
Gabriel Trofin
12 ноября
Mulțumesc frumos! Este într-adevăr așa cum ați spus...
Nu căuta la oameni
Silvia Mihalachi
12 ноября
,,NU CĂUTA LA OAMENI,, pentru mine, un cititor, nu este numai o superbă, superbă poezie, ea este și un bun sfătuitor a cărui sfaturi merită ,, pe t...
✨ Poeme din suflet pentru suflete
Deea
10 ноября
Mulțumesc
Sa nu mai doară...
un-pahar-de-poezie
10 ноября
Multumesc si eu ❤️🙏
Sa nu mai doară...
Alexandra-M
10 ноября
M-am regǎsit în versurile tale, mulțumesc pentru emoție
✨ Poeme din suflet pentru suflete
un-pahar-de-poezie
9 ноября
Bine scris!🤗
Chenar real
ElenaD
9 ноября
O poezie superba despre faimosii guvernanti ai tarii noastre. Bravo. Felicitari autorului poeziei. Succes in continuare.
Nuante calde
un-pahar-de-poezie
8 ноября
Multumesc, Deea!🤗
Dincolo de tăcerea ta..
Andreas Ioan Amaftioe
8 ноября
Foarte frumoasa poezie (autorul principal sunt eu) felicitari autorui.
Nuante calde
Deea
8 ноября
A D O RRRRR