Автор Iosif I. Andrei
Scriu pentru momentele în care lumea tace și inima șoptește, pentru fragmentele de suflet ce rămân nevăzute de ochii grăbiți. În versuri caut adevărul ascuns, lumina care se strecoară printre umbre, ecoul gândurilor ce nu pot fi rostite altfel. Poezia mea e întâlnire cu sinele, dialog cu timpul și rugăciune mută către ceea ce nu dispare: frumusețea simplă, efemeră și totuși eternă a existenței. Dacă mă găsești aici, printre rânduri, vei afla că scriu nu doar pentru mine, ci pentru cei care simt mai mult decât văd, pentru cei care aud în tăcere și se recunosc în căutarea de sens.
Итого
120 публикацииСлучайные публикации :)
Pardonne-moi ce caprice d'enfant în islandeză
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
C'était le temps des « je t'aime »
Nous deux on vivait heureux dans nos rêves
C'était le temps des « je t'aime »
Et puis j'ai voulu voler de mes ailes
Je voulais vivre d'autres amours
D'autres « je t'aime », d'autres « toujours »
Mais c'est de toi que je rêvais la nuit mon amour
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
C'était vouloir et connaître
Tout de la vie, trop vite peut-être
C'était découvrir la vie
Avec ses peines, ses joies, ses folies
Je voulais vivre comme le temps
Suivre mes heures, vivre au présent
Plus je vivais, plus encore je t'aimais tendrement
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi.
Fyrirgefðu þessa barnalegu duttlunga
Fyrirgefðu, komdu aftur til mín eins og áður
Ég elska þig of mikið og ég get ekki lifað án þín
Fyrirgefðu þessa barnalegu duttlunga
Fyrirgefðu, komdu aftur til mín eins og áður
Ég elska þig of mikið og ég get ekki lifað án þín
Það var tíminn „ég elska þig“
Við tvö lifðum hamingjusöm í draumum okkar
Það var tíminn „ég elska þig“
Og svo langaði mig að fljúga með vængina
Mig langaði að upplifa aðrar ástir
Aðrir „ég elska þig“, aðrir „alltaf“
En það ert þig sem mig dreymdi um nóttina ástin mín
Fyrirgefðu þessa barnalegu duttlunga
Fyrirgefðu, komdu aftur til mín eins og áður
Ég elska þig of mikið og ég get ekki lifað án þín
Það var að vilja og vita
Allt í lífinu, of fljótt kannski
Það var að uppgötva lífið
Með sorgum sínum, gleði sinni, brjálæði sínu
Ég vildi lifa eins og tíminn
Fylgstu með tímunum mínum, lifðu í núinu
Því lengur sem ég lifði, því meira elskaði ég þig blíðlega
Fyrirgefðu þessa barnalegu duttlunga
Fyrirgefðu, komdu aftur til mín eins og áður
Ég elska þig of mikið og ég get ekki lifað án þín.
NOI
Eu n-am pierdut,
tu n-ai câștigat.
Cu sentimentul ăsta în noi,
am mers mai departe,
ținându-ne de mână,
ca întotdeauna.
M-ai privit grav, cu teamă,
iar eu am cedat.
Eu n-am câștigat,
tu n-ai pierdut.
Frunzele toamnei
au căzut peste noi.
🎤 Arde...nu-l pot stinge.
De ce simt sufletul încurcat?
Și niciodată nu pot să-l desfac?
Arde, arde, nu-l pot stinge, (nu-l pot stinge)
Nimic nu mă poate atinge. (nu mă poate atinge)
Nu suport nicio privire,
Nu aștept multă iubire.
Vreau un sanctuar să am
Și din cerc să nu dispar.
Refren:
Arde, arde, nu-l pot stinge, nu-l pot stinge
Nimic nu mă poate atinge, nu mă poate atinge
Cât timp voi îmi dați târcoale,
Nu ascult cuvinte goale.
Cât voi spuneți zgomote,
Nu privesc trupurile.
Dați-mi pace! Nu vă văd!
Stau în cerc și contemplez
Liniștea ce o găsesc
Şi eu vreau să o păstrez
O țin strâns la pieptul meu
Apă limpede și clară,
Seninătatea cea amară!
Refren:
Arde, arde, nu-l pot stinge, nu-l pot stinge
Nimic nu mă poate atinge, nu mă poate atinge. Arde, arde, nu-l pot stinge, nu-l pot stinge
Nimic nu mă poate atinge, nu mă poate atinge
Ai nimănui
Ai nimănui
...
Dincolo de tot și toate suntem noi și-a noastre vise,
Care-n lumea tot mai goală ne sunt tot mai interzise,
Toate-s ferecate-n lanțuri, transformate-ntr-un coșmar
Și orice zbatere și luptă se dovedesc a fi-n zadar!
...
Lumea este sub obrocul întunericului greu,
Toate merg înspre pustiul rămas fără Dumnezeu,
Toate sunt o coajă goală învelită în sclipici,
Toți se zbat să pară mari însă parcă-s tot mai mici!
...
Pofta stăpânește totul, rage-n oameni ca un leu
Lanțul poftelor atârnă, peste suflet, tot mai greu,
Viciile sunt la modă, viciu-nseamnă viață bună,
Iar înțelepciunea zace, părăsită, în țărână!
...
Omul bântuie bezmetic, rătăcind drumul și scopul,
Cum era odinioară atunci când l-a lovit potopul,
Poate când a fost creat s-a strecurat o greșeală,
Pentru că n-a ieșit ființă, ci un soi de formă goală!
...
Cândva înțelepții lumii au lăsat cuvinte grele
Pătrunși fiind de adevărul aflat dincolo de stele,
Dar cu timpul omenirea a pierdut vechea lumină,
Ca un copac ce-n furtună este smuls din rădăcină!
...
Dincolo de tot și toate, suntem gânduri, suntem vise,
Care-n lumea tot mai goală ne sunt tot mai interzise,
Toate-s ferecate-n lanțuri, transformate-ntr-un coșmar
Și orice zbatere și luptă se dovedesc a fi-n zadar!
...
Lumea-n care ne-am născut e parcă tot mai departe,
Speranțele ce n-au murit, sunt nădăjduiri deșarte,
Lumea noastră e pe ducă. Ducă-se, de-i voia Lui
Oricum sub cerul tot mai gol am ajuns ai nimănui!
Imaginația
Nu mi-am imaginat vreodată
Că imaginația își are propria imaginație,
Născută din imaginația Creatorului!
Îți poți imagina lesne ce dar este imaginația,
Ce săracă ar fi fost lumea în absența ei,
Iar eu fără ea n-aș avea mare lucru de spus!
Dragostea ar amuți veșnic dacă această biată copilă
Desculță și mai mereu înfometată,
Nu ne-ar vizita!
Rămasă nesupravegheată,ar ajunge repede la casa de nebuni
Cu tot cu posesorul ei...
Necontrolată, imaginația are destulă putere să transforme frumosul în urât, viața în moarte, adevărul în minciună,
Este lipsită de maturitate dar totuși,
Dacă ai ajuns într-o înfundătură de unde nu mai ai scăpare,
Apelează la ea!
Cu siguranță te va salva!
Imaginatia are personalitate nu glumă,
Incredibil ce putere are!
Vei înțelege că imaginația trăiește într-o lume separată în timp ce este umilă slugă a ta!
(19 ian 2023.Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Strălucirea iubirii pierdute
Pe-o stâncă-naltă, la ceas de seară,
Întâlnit-am o zână etereală,
Cu aripi luminoase, ochi de vară,
Când am privit-o, inima-mi fusese clară.
Ea strălucea sub clar de lună,
Un vis efemer, născut din eter,
M-am apropiat, dar mi-a spus o umbră,
Că iubirea noastră-i un vis stingher.
Glasul ei era ca adierea vântului,
Cuvintele-i dulce șoaptă în noapte,
Dar m-am trezit, pierdut în fața gândului,
Că dragostea noastră, este o poveste trecătoare.
Ea plutea deasupra valurilor departe,
Un spectru de dor, de neatins,
Mâna mea, de-a ei, nu mai era parte,
Și-n inimă, simțeam un foc aprins.
Am strigat către cerul întunecat,
Dar ea, încet, se stinse-n zori,
Sufletul meu, de dor înfrânt și zbuciumat,
Rămase singur, purtând amintiri.
Așa rămân, între vis și realitate,
Cu zâna mea, doar umbră și fantomă,
Iubirea noastră, prizonieră în eternitate,
Un foc ce arde-n mine, fără a lua vreo formă.
🎤 Regăsire
Luci Sarca
2 июня
Apeși pe 3 puncte din bara de ascultare 😊
Răsărit
Emanuelle
2 июня
Interpretarea foarte frumoasă.. Multumesc. Este pur și simplu o piesă de sine stătătoare, inspirată de un moment universal de renaștere.
Ecouri sub umbrelă
Emanuelle
2 июня
„Ecouri sub umbrelă” este ca o îmbrățișare caldă într-o zi ploioasă de mai. Versurile transmit atâta liniște și vindecare. Felicitări pentru această b...
Măsură de sine
Emanuelle
2 июня
Vă mulțumesc frumos! Dincolo de orice experiențe, amărui sau nu, poezia rămâne un spațiu al regăsirii și al demnității. Mă bucur că v-a trimis cu gând...
Răsărit
Marius Ene
2 июня
Cumva este continuarea unei alte poezii ale tale, cel puțin așa am perceput, însă de data asta plină de speranță! Bravo.
Măsură de sine
Marius Ene
2 июня
O poezie sensibilă, probabil "venită" din experiențe dinamice ușor amare?! Doar autorul știe ☺️ însă lasă multe interpretări. Frumos.
Ecouri sub umbrelă
Marius Ene
2 июня
👏 Frumos. Curat. Actual
DOAR, NIȘTE CUVINRE…
Florin Dumitriu
2 июня
O poezie profundă și încărcată de emoție, în care timpul, limitarea și lupta interioară sunt exprimate prin imagini puternice. Transmite o stare de re...
ÎNVAȚĂ-MĂ SĂ TAC
Silvia Mihalachi
1 июня
Tăcerea este o artă în credința și rugăciunea către DUMNEZEU … Așa ne spune în cuvinte frumos ales poezia ,,ÎNVAȚĂMĂ SĂ TAC / nu ca să mă ascund...
Din umbra la lumina
Florin Dumitriu
1 июня
Imi place stilul, e foarte frumos. Felicitări!
Societatea.. amenințarea vieții mele.
Florin Dumitriu
1 июня
Foarte frumos. Felicitări!!
Doar tu
Aurica Plesea
1 июня
Felicitări !Cele mai frumoase versuri, cele mai sincere trairi!!!
🎤 Regăsire
A.dela
29 мая
Imi place mult melodia asta. Cum o pot descărca?
Și-aș muri, și-aș renaște
Edy.Eduard2000
27 мая
👏👏👏👏👏👏👏👏
Să-ți amintești...
Edy.Eduard2000
27 мая
Sublim🌹🌹🌹