3  

Автор Florin Dumitriu

poezii.online Florin Dumitriu
Florin Dumitriu s-a născut la Botoșani, oraș ce i-a fost martor la primii pași în arta cuvântului. Pasiunea sa pentru scris a prins contur de la o vârstă fragedă, devenind o cale prin care își poate transforma imaginația și emoțiile în versuri pline de intensitate. Poeziile sale se împart în trei categorii distincte: dragoste, filosofie și moarte, fiecare având o încărcătură profundă și surse de inspirație diferite. În creațiile filosofice, autorul se lasă influențat de Charles Baudelaire, admirând melancolia și profunzimea acestuia în explorarea bolii și a crizei spirituale. La rândul său, reușește să descrie bezna minții, natura firii omenești care își creează propriul iad, dar și rolul conștiinței și al credinței în salvare. Poeziile de dragoste sunt o reflexie a modului său unic de a iubi și a simți, o transpunere a trăirilor personale într-un limbaj poetic vibrant. În ceea ce privește tema morții, autorul explorează percepția asupra acesteia, dar și o viziune profundă despre ceea ce moartea ar putea și ar trebui să reprezinte. Stilul său se remarcă prin curajul de a experimenta cu forma, uneori „nerespectând” deliberat ritmul sau rima, pentru a conferi prioritate transmiterii mesajului. Prin această abordare, își propune să creeze o legătură autentică între cititor și universul său poetic, dorind ca fiecare vers să fie perceput și simțit la adevărata sa intensitate.
Зарегистрирован: 26 марта 2021 238 публикации Autor de elită 1,647 108 169 1

Итого

238 публикации
2 238 1 ноября
2 3 334 9 октября
296 6 октября
3 1 435 30 сентября
1 1 503 30 августа
1 2 374 29 августа
347 29 августа
1 6 467 11 августа
1 518 28 июля
1 444 26 июля
318 26 июля
3 612 9 июля
1 1 3 570 9 июля
1 1 552 8 июля
1 1 2 568 2 июля
1 656 30 июня
1 5 670 26 июня
1 1 485 26 июня
1 3 637 20 июня
1 2 588 13 июня
2 1 3 825 8 июня
1 1 2 805 8 июня
3 1 755 7 июня
3 1 1 762 7 июня
2 1 793 7 июня
9 1 4 1,471 1 июня
8 1 809 31 мая
25 1 3 903 18 мая
26 1 4 937 30 апреля
24 1 1 924 30 апреля
20 1 1 1,036 28 апреля
18 2 1,111 25 апреля
18 1 5 975 25 апреля
18 1 2 951 22 апреля
15 1 2 1,317 3 апреля
15 1 4 957 30 марта
18 1 2 1,117 30 марта
14 1 3 1,328 27 марта
14 1 1 1,219 26 марта
18 1 881 23 марта
15 1 7 1,471 18 марта
15 1 3 1,242 18 марта
16 1 3 1,296 6 марта
19 2 2 1,148 6 марта
17 2 1,014 6 марта
11 2 1,043 6 марта
12 2 940 1 марта
10 2 1,165 24 февраля
13 2 1,066 17 февраля
12 2 1,063 17 февраля
11 2 1,111 15 февраля
12 1 1,089 15 февраля
11 1 1 1,099 11 февраля
14 1 1 1,188 27 января
13 1 2 1,238 25 января
8 1 2 1,144 20 января
10 1 1,093 16 января
8 1 1 1,058 16 января
11 2 1,032 10 января
11 2 1,196 10 января
12 1 1,219 8 января
21 2 1,349 8 января
10 2 1,098 8 января
11 1 1 1,205 2 января
11 1 4 1,379 2 января
8 1 1,120 28 декабря 2025
8 1 1,321 25 декабря 2025
10 1 1,236 23 декабря 2025
9 754 4 декабря 2025
8 853 4 декабря 2025
6 798 26 ноября 2025
7 1 737 23 ноября 2025
8 1 841 11 ноября 2025
7 1 884 4 ноября 2025
6 1,011 1 ноября 2025
6 802 1 ноября 2025
7 746 1 ноября 2025
8 2 806 31 октября 2025
8 918 10 октября 2025
9 898 4 октября 2025
10 904 4 октября 2025
13 1 970 27 сентября 2025
10 1 2 849 31 августа 2025
9 1 1 992 29 августа 2025
11 2 1 809 29 августа 2025
12 1 2 823 23 августа 2025

Случайные публикации :)

Chipul tău

Ți-aș sculpta chipul 

Din mii de zâmbete

Câte tu mi-ai pus pe față 

De când ai apărut în a mea viață.

 

Ți-aș sculpta chipul 

Din milioane de stele,

Dar din câte sunt pe cer

Doar tu strălucești dintre ele.

 

Ți-aș sculpta chipul 

Din milioane de inimi,

Dar dintre toate

Doar a ta contează tare.

 

Ți-aș sculpta chipul 

În stânca munților 

Ca să nu poți vreodată 

Să te topești de al meu dor.

 

Ți-aș sculpta chipul 

Din absolut orice,

Dar nu din marmură 

Căci n-aș vrea să-l strivesc 

Cu iubirea mea toată.

Еще ...

Și ce zi e azi?

Si ce zi e azi? E toamnă...

Frunze cad în cercuri, mii

Inima,  o mare doamnă

Te asteaptă să mai vii

 

Și ce zi e azi? E toamnă....

Anii trec, dar te păstrez

O iubire ce mă-ndeamnă

Să te caut în orice crez.

 

Și ce zi e azi? E toamnă...

Plouă rar si plouă lent

Nicio umbră nu condamnă

Un refugiu permanent.

 

Si ce zi e azi? E toamnă...

Te respir în aer rar

Gândul mândru te recheamă

Să-ti aduc iubirea dar.

 

Еще ...

poezie 8

Eu țin dragostea cu viața

Și mânc pâinea cu dulceața;

Coca-cola beau cu sticla

Și nu mă plâng de nimica.

 

Am rămas fără de pâne

Și aștept ziua de mâne

Flămânzit precum un câne

Dar îmi pun la pofte: frâne.

 

Că Mijlocitor nu-i altul

Ce-a păzit, mereu,: Sabatul

Decât un Ysus Hristosu

Ce ne fost-a de folosu!

 

Ș-acum mis foarte fericit

Că-s păcălici ce-i păcălit

Și-aștept să fie falsul semn

(DUXIneCa) :bătut pe lemn!

Еще ...

Nu mi-ai scris..

Nu mi-ai scris nici ieri, nici azi,

Parcă uit de-atâtea cazuri.

Timpul trece fără rost,

Gândul meu ți-e adăpost.

 

Vântul bate, ploaia cade,

Dar tăcerea ta mă arde.

Oare câte doruri țin

Lanțul greu al unui chin?

 

Nu mi-ai scris și, totuși, sper,

Să-mi răspunzi cândva, în cer.

Poate timpul, vindecat,

Va deschide ce-i uitat.

 

Dar de nu, din depărtare,

Îți trimit o alinare.

Chiar de nu-mi răspunzi nicicând,

Te păstrez în al meu gând.

 

Еще ...

Cuibul

 

Acum străin de corbi, ieri alăptat de cucă,

Am vrut s-aduc lumină-n cuib printre frunziș,

Cu toții m-au lovit cu ciocul crezând că-s o nălucă,

Ce vrea să fure cuibul, să-l ducă în vreun desiș.

 

Dând penele-ntr-o parte văzut-am ochi de vulturi,

Cum stau sub mama cucă, pe care o alintă,

Şi toţi cu gheare ascuțite, cu pinteni, și cu scuturi,

Văzând lumina adusă, săriră să mă-nghită.

 

Degeaba tot le-am spus că nu pot ciripi ca turturica,

Iar gheara s-o ascut pentru un loc pe veci în cuib,

Să lupt cu mama cucă, s-o mint, să-mi știe frica,

Pe ceilalți să-i alung ori cu otrăvuri dulci să îi îmbuib.

 

De sila ce mă prinse, de croncănit, de gheara lor,

Zburai în munți spre crestele albite și stinghere,

Iar nopțile plângeam, bolnav, în preajma stelelor,

Ca mielul pe altar, supus nevinovat spre-njunghiere.

 

Un vânt pribeag ce urcă tot mai des pe creste,

Un bun prieten ce-mi suflă-n aripi când mă-nalț,

Îmi șuieră grăbit de toamnă, în șoaptă, o veste,

Că-n vechiul cuib e întuneric iar corbii alungați.

Еще ...

Cu capul în nori

Mă uitam ieri la nori

și mă întrebam oare…

Cum e să-i atingi cu adevărat,

doar pe ei, nu prin ploaie.

 

Apoi mă uitam la tine,

și cred că ești cea mai aproape de cum se simte un nor,

doar că la nori nu mă uit cu dorul ăsta sfâșietor,

cum mă uit după tine spre a-mi imagina

că atingerea unui nor ar semăna măcar puțin cu o îmbrățișare de-a ta.

 

Sunt adesea cu capul în nori,

dar știu că distanța dintre mine și-un nor de pe cer este mare,

și de fapt tu ești norul meu de pe pământul pe care stăm,

și vreau să te îmbrățișez atât de tare…

până când… fulgerăm.

 

Astfel, sper…

să întoarcem prin îmbrățișarea noastră,

o ploaie spre cer,

iar norii să înceapă să se întrebe cu “capul în oameni”

cum se simte să atingi un om, doar un om…

nu prin ploaie.

 

Le-aș povesti eu, dar am scris poezia asta când eram cu capul în nori,

iar dacă înspre mine chiar acum un nor s-ar apleca,

aș refuza politicos să-l ating pentru că de fapt totul a fost un pretext

să-ți spun câtă nevoie am de-o îmbrățișare de-a ta.

Еще ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live