Автор un-pahar-de-poezie
Am scris și scriu aceste poezii inspirată fiind de niște momente, întâmplări care mi-au marcat existența. Am încercat și încerc să redau în versuri amintirile, emoțiile, gândurile și visele mele intr-un mod cât mai real deși poezia e pură fantezie uneori... însă se pot distinge clipele reale care au dus la crearea fiecărui vers... Prin aceste poezii nu-mi doresc decât să vă împărtășesc o parte din mine, să vă atingă sufletul așa cum mie mi-l ating de câte ori așez stiloul pe hârtie... deci nu sunt poeta...
Итого
535 публикацииСлучайные публикации :)
Scumpă mea învățătoare
În clasa 'ntîi pășeam cu frică
Dar vocea ei mă liniști
Eram copil, eram prea mică
De toate ea ne-a ocrotit
,,
Ne-a învățat cu duioșie
Că să scriem, sa citim
Azi avem mare bucurie
Că ai tai elevi am fost sa fim....
..
Că boboceii cei de rață
Ne-ai învățat să înotăm
Și acum cu a ta povață
Probleme-n viață rezolvăm...
(Pentru profesoarele de clase primare a gim.Bahmut )
Timpul, ecou al veșniciei
Timpul, un râu ce nu se oprește,
Curge din trecut și-n viitor se pierde,
Fiecare clipă, o adiere ușoară,
Ce dispare repede, lăsând doar amintirea.
Ne naștem în zori de zi, ca un vis,
Fără să știm cum și când vom sfârși,
În brațele lui, suntem doar niște frunze
Ce plutesc pe ape, fără destinație.
Cu fiecare pas, ne pierdem,
Nu în sensul morții, ci al deveniri,
Căci timpul nu te ucide, ci te modelează,
Îți șlefuiește ființa, până devii altcineva.
Ne uităm în oglindă și nu mai știm
Cine eram ieri și cine suntem azi,
Timpul ne adâncește în această enigmă,
Un labirint fără ieșire, fără răspunsuri clare.
Dar ce este timpul, cu adevărat?
O minciună, un vis, o simplă iluzie?
Sau poate un dar pe care-l pierdem fără milă,
Căci nu știm să-l prețuim până nu-l vedem sfârșind.
Timpul nu iartă, nu așteaptă,
Nu ține cont de dorințele noastre,
El ne curge prin vene ca un foc nemilos,
Arzându-ne clipele, făcându-le cenușă.
Totuși, în adâncul nostru, simțim
Că timpul nu este dușmanul nostru,
Ci un acompaniament tăcut al existenței,
Un partener de drum, chiar dacă ne este străin.
Căci poate că nu suntem doar niște trupuri
Ce se pierd în fața timpului,
Poate suntem ecouri ale veșniciei,
Și timpul doar ne ajută să înțelegem adevărul.
Cum putem măsura o viață întreagă,
Când timpul nu are măsură, nu are margini?
Fiecare moment este un infinit,
Iar noi suntem doar o adiere în vastitatea sa.
În fața timpului, nu suntem mici sau mari,
Nu suntem nici buni, nici răi,
Suntem doar trecători pe această planetă,
Căutând să înțelegem cum să trăim.
Și poate, în final, nu este important
Cât timp avem, ci cum îl trăim,
Căci timpul se măsoară nu în clipe,
Ci în iubirea pe care o lăsăm în urma noastră.
Frumusețea visului pe care-l izolam
Uite-mă în abis de noapte stând să compun,
Să transpun în vers tot ceea ce n-am putut să-ți spun.
O șoaptă din suflet, un felinar, o muză ce transcrie
Atâtea cuvinte ce nu pot fi transpuse nici printr-o poezie.
Să fie oare aceasta o legătură nemuritoare?
Sau doar te-ai proiectat în sufletul unei compozitoare?
Mă surprind acum scriind într-un amurg de primăvară
Pentru o adiere feminină care-mi acordă pacea interioară.
Să-ți mulțumesc? Să-ți reproșez? Poate doar să tac?
Blând îmi aleg cuvintele, la ochi de lună, în timp ce zac.
Totul e-n liniște, în șoaptă, în tăcere…
Șoaptele-mi înclină capul, rostind că trebuie să însemni motivul poeziei mele.
De s-ar fi preschimbat scrumul în chiștocul sufletului meu,
Distanța n-ar mai fi însemnat sfârșit, ci un simplu apogeu
Ce s-ar fi scurs ușor până la creștetul degetelor tale,
Lăsând în urmă o dâră de tutun… de o afecțiune moale.
În ceasul în care spinii cruzi ai lumii o să te cuprindă,
Un fragment de om va fi mereu acolo, dornic să ți-i desprindă.
Târâș voi încerca să ajung până la rănile imprimate cu venin,
Măcar să-ți pot promite că nu te voi lăsa să te îneci în tot acest chin.
Red
You're like a phonenix in the sky,
Reborning from the ashes,
And came right next to me,
And sitting right next to my chest,
This make me lose my mind.
Just the way you look at me
Make me feel like I am nobody.
Your blood is like a river who flows on my veins ;
I'm drowning in your blood
The power you have it's pushing me away,
Away from the world,
Away from you,
Away from everything.
You’re like a lost cherry on the ground when you wore that cherry blossom parfume
I can't stop thinking about you.
De ce?
De ce mereu vi și pleci,
Oare de ce îți bați joc de mine?
De ce mereu încerci să negi
Că eu nu-nsemn nimic pentru tine?
Dacă este adevărat spune-mi de ce...
De ce nu pleci definitiv din a mea viață?
De ce îmi dai mereu falsă speranță?
Dacă ști că te iubesc, de ce îți bați joc?
Dacă vezi că ard, de ce pui paie pe foc?
De ce mereu îmi faci inima să plângă?
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Monolog
un-pahar-de-poezie
13 сентября
Frumoase rânduri... pe alocuri ma regăsesc
Nu-ti port pică si nici regret
un-pahar-de-poezie
13 сентября
Mulțumesc din suflet!
De ce scriu?
un-pahar-de-poezie
13 сентября
Frumoase versuri. Mi-au placut tare mult
Secunda unei priviri
Smaranda Ploaie
13 сентября
Frumos, foarte frumos scris! Ai un stil reflexiv foarte frumos, orientat spre detalii psihologice si emotionale fine. Ultimul vers mi-a lasat un ecou...
Singurătatea florilor
Smaranda Ploaie
13 сентября
Multumesc frumos!
Din scrumul din pahar
un-pahar-de-poezie
13 сентября
Mulțumesc din suflet pentru frumoasele aprecieri 🙏🙏🙏🙏
✨ Po.e.m...
Deea
12 сентября
mulțumesc!!!
✨ Po.e.m...
Dora●Dor
12 сентября
Versuri care te fac efectiv sa vibrezi! Felicitări 🌹
Nu-ti port pică si nici regret
Dora●Dor
12 сентября
O poezie superbă și extrem de sinceră. O citești si te regăsești imediat. scrii exact pe sufletul omului. Felicitări pentru eleganță!🌹
✨ Po.e.m...
ora mea de poezie
12 сентября
O poezie așa cum rar te atinge și îți trezește amintiri!! Felicitări!
✨ Po.e.m...
Vladislav Varzari
12 сентября
Foarte frumos, această poezie, acest poem mi-a atins inima, bravo, felicitări
Singurătatea florilor
Cătălin Teodoreanu
11 сентября
Frumos debut!
p.o.e.m
Deea
10 сентября
mulțumesc
MAI PRESUS DE CUVINTE
Shadow Man
9 сентября
Stimată doamnă, vă mulțumesc mult, cu modestie în glas, pentru aprecieri!
MAI PRESUS DE CUVINTE
Silvia Mihalachi
9 сентября
În jurnalul zilei mele, cu o deosebită plăcere vă citesc frumoasele, interesantele poezii și proze care sunt bogate în subiecte remarcabile. Am const...