Şi în Decembrie, în fiecare an să ţinem minte
Şi în Decembrie, în fiecare an să ţinem minte,
Să aprindem cîte o lumînare, la a lor morminte.
Căci fără voia lor, au fost mitraliaţi,
Murind atunci, femei, bărbaţi, copii şi fraţi.
Nici cînd, să nu-i uităm vreodată,
Pe aceşti eroi, ce nu mor niciodată.
Prin noi trăiesc, ei luminîndu-ne cărarea,
În cinstea lor, să le aprindem lumînarea.
Să nu uităm nici cînd, acel decembrie sîngeros,
Căci pentru noi atunci, o revoluţie a fost.
Românii cu toţii, la libertate atunci ei au visat,
Dar sînge mult, în ţara noastră s-a vărsat.
Şi au murit la revoluţie şi tineri şi bătrîni,
Fiind îngropaţi atunci, unii ca nişte cîini.
În gropi comune, aruncate trupurile lor,
Să fie identificate, niciodată nu a fost uşor.
Şi li s-a dat atunci la toţi, un nume de martir,
Şi în cinstea lor, un monument este în cimitir.
Pe el e scris, cu litere de aur al lor nume,
Să nu ne uiţi, nici cînd în veci române!
Категория: Патриотические стихи
Все стихи автора: Dorel Marin
Дата публикации: 7 февраля 2023
Просмотры: 1003
Стихи из этой категории
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în turcă
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Açık kırmızı şarap iyidir
Açık kırmızı şarap iyidir,
Sonbahar sonlarında hasat edilir,
Daha çok don hakkında, daha çok adam hakkında,
Daha çok içiyorum ve sarhoş olmuyorum.
Bir daha asla içmeyeceğime yemin ettim
Ama kendimi tutamıyorum
İyi şarap, güzel hoşuma gitti
Ona ne yapacaklarını bilmiyorum.
Nadir elma şarabı
Merdiven olmadan kafasına tırmanıyor,
Yeşil bojilerin asması
Adamı görünmez yap.
Şarap güzel ve lezzetli,
Yakışıklı bir adamla içtiğinde.
Ama eğer onu çirkin bir adamla içersen,
Şarap boğazda durur.
Istorie si fantezie
Împamantat prin timp ca si
o dovada a regalității,
Cuceritorul impunător domnea
veșnic si etern!
Pe chipul sau zaream semne
ale imortalității,
Statuia capturând-i sufletul intern.
Glorios si încălecat pe sălbatică bestie,
Coroana din frunze ruginii,neclintită.
Cu sabia-i rece,inamicii ii mistuie!
De diavolii întunericului parea a fi otrăvită.
Inconjurat de soldați loiali,
dădeau dovada de cruzime!
Varsare de sânge ce in istorie nu se uita!
Cucerirea teritoriilor justificau
aceste crime,
Iesind învingători după fiecare lupta!
Pazind secrete sculptate-n
piatra si vitralii,
O biserica asemenea unui castel
era al lor lăcaș.
Noaptea dezvăluie cunoștințe
ascunse din ierarhii,
Instiintand din timp pe oricine
avea sa-i fie urmaș.
Moderni pe vremea lor,
ei priveau de sus pământul!
Istorie scrisă cu sânge dulce acrișor.
Numai imaginația poate tine
in frâu masacrul!
Domnitorul Transilvaniei era cu
adevărat un visător.
Facandu-si planuri pentru viața
de după moarte,
Taramul celor adormiți e cu
adevărat un labirint.
Printul intunericului a prevestit
a morții soarte,
Mituri si legende îl tin legat cu juramant!
Dand dovada de putere e si
un romantic incurabil!
El așteaptă veacuri după cea
care i-a fost scrisă.
Amor e morte poate fi ceva real,palpabil!
Nu poți da înapoi după ce dragostea
a fost aprinsa!
Ziua poetului
Eminescu să nu scrie,
Că voi faceți alergie!
Azi veniți cu flori la bustul rece
Si rânjiți c-așa l-ați apucat,
Dar vă spun și am precis, dreptate,
Că strămoșii voștri l-au trădat !
Recitați din foaie poezia,
S- arătați, precum ca, la- ți citit,
Dar vă bâlbâiți ca cimpanzeii,
Ca și-ai voștri tați ce l-au hulit !
Vreți să arătați la lumea toată,
Că -nțelegeți tot din ce a scris;
Nu mi-ar fi s-aud, nici o mirare,
Că strămoșii voștri l-au ucis !
Basarabia mea Draga
Între cer și între pământ
am făcut un legământ
l-am făcut pentru vecie
pentru neam și pentru glie.
Pe o palmă de pământ,
de două maluri scăldată
e meleagul meu cel sfânt
Basarabia mea dragă.
Ai trecut prin sabie și foc,
ți-au tăiat și din moșii
dar tu te-ai ținut în loc
cât strămoșii ți-au fost vii.
Au trecut ani peste tine
care amprenta și-au lăsat
Ai știut ce-i rău, ce-i bine
și în timp mândră ai stat.
Acum, câte secole la rând
meleagurile tale plâng
fiindcă generația de-acum
tot ce au, din tot fac scrum.
Livezi și vii în buruian,
lăsate din an în an
Case prin sat părăsite
și inimi săcătuite.
Credința mea este mare
că veni-va ziua-n care
tu vei fi înfloritoare
scăldată de-naltul soare.
Cânt de mierlă e graiul tău
binecuvântat de Dumnezeu
Doar în limba cea română
DORU își are rădăcină.
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în norvegiană
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Lett rødvin er godt
Lett rødvin er godt,
Høstet på senhøsten,
Mer om frosten, mer om mannen,
Jeg drikker mye mer og blir ikke full.
Jeg sverget at jeg aldri ville drikke igjen
Men jeg klarer ikke holde meg
God vin, god jeg liker den,
Jeg vet ikke hva de vil gjøre med ham.
Sjelden eplevin
Han klatrer inn i hodet uten stige,
Vinesor av grønne boggier
Gjør mannen usynlig.
Vinen er god og smakfull,
Når du drikker det med en kjekk mann.
Men hvis du drikker det med en stygg mann,
Vinen stopper i halsen.
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în turcă
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Açık kırmızı şarap iyidir
Açık kırmızı şarap iyidir,
Sonbahar sonlarında hasat edilir,
Daha çok don hakkında, daha çok adam hakkında,
Daha çok içiyorum ve sarhoş olmuyorum.
Bir daha asla içmeyeceğime yemin ettim
Ama kendimi tutamıyorum
İyi şarap, güzel hoşuma gitti
Ona ne yapacaklarını bilmiyorum.
Nadir elma şarabı
Merdiven olmadan kafasına tırmanıyor,
Yeşil bojilerin asması
Adamı görünmez yap.
Şarap güzel ve lezzetli,
Yakışıklı bir adamla içtiğinde.
Ama eğer onu çirkin bir adamla içersen,
Şarap boğazda durur.
Istorie si fantezie
Împamantat prin timp ca si
o dovada a regalității,
Cuceritorul impunător domnea
veșnic si etern!
Pe chipul sau zaream semne
ale imortalității,
Statuia capturând-i sufletul intern.
Glorios si încălecat pe sălbatică bestie,
Coroana din frunze ruginii,neclintită.
Cu sabia-i rece,inamicii ii mistuie!
De diavolii întunericului parea a fi otrăvită.
Inconjurat de soldați loiali,
dădeau dovada de cruzime!
Varsare de sânge ce in istorie nu se uita!
Cucerirea teritoriilor justificau
aceste crime,
Iesind învingători după fiecare lupta!
Pazind secrete sculptate-n
piatra si vitralii,
O biserica asemenea unui castel
era al lor lăcaș.
Noaptea dezvăluie cunoștințe
ascunse din ierarhii,
Instiintand din timp pe oricine
avea sa-i fie urmaș.
Moderni pe vremea lor,
ei priveau de sus pământul!
Istorie scrisă cu sânge dulce acrișor.
Numai imaginația poate tine
in frâu masacrul!
Domnitorul Transilvaniei era cu
adevărat un visător.
Facandu-si planuri pentru viața
de după moarte,
Taramul celor adormiți e cu
adevărat un labirint.
Printul intunericului a prevestit
a morții soarte,
Mituri si legende îl tin legat cu juramant!
Dand dovada de putere e si
un romantic incurabil!
El așteaptă veacuri după cea
care i-a fost scrisă.
Amor e morte poate fi ceva real,palpabil!
Nu poți da înapoi după ce dragostea
a fost aprinsa!
Ziua poetului
Eminescu să nu scrie,
Că voi faceți alergie!
Azi veniți cu flori la bustul rece
Si rânjiți c-așa l-ați apucat,
Dar vă spun și am precis, dreptate,
Că strămoșii voștri l-au trădat !
Recitați din foaie poezia,
S- arătați, precum ca, la- ți citit,
Dar vă bâlbâiți ca cimpanzeii,
Ca și-ai voștri tați ce l-au hulit !
Vreți să arătați la lumea toată,
Că -nțelegeți tot din ce a scris;
Nu mi-ar fi s-aud, nici o mirare,
Că strămoșii voștri l-au ucis !
Basarabia mea Draga
Între cer și între pământ
am făcut un legământ
l-am făcut pentru vecie
pentru neam și pentru glie.
Pe o palmă de pământ,
de două maluri scăldată
e meleagul meu cel sfânt
Basarabia mea dragă.
Ai trecut prin sabie și foc,
ți-au tăiat și din moșii
dar tu te-ai ținut în loc
cât strămoșii ți-au fost vii.
Au trecut ani peste tine
care amprenta și-au lăsat
Ai știut ce-i rău, ce-i bine
și în timp mândră ai stat.
Acum, câte secole la rând
meleagurile tale plâng
fiindcă generația de-acum
tot ce au, din tot fac scrum.
Livezi și vii în buruian,
lăsate din an în an
Case prin sat părăsite
și inimi săcătuite.
Credința mea este mare
că veni-va ziua-n care
tu vei fi înfloritoare
scăldată de-naltul soare.
Cânt de mierlă e graiul tău
binecuvântat de Dumnezeu
Doar în limba cea română
DORU își are rădăcină.
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în norvegiană
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Lett rødvin er godt
Lett rødvin er godt,
Høstet på senhøsten,
Mer om frosten, mer om mannen,
Jeg drikker mye mer og blir ikke full.
Jeg sverget at jeg aldri ville drikke igjen
Men jeg klarer ikke holde meg
God vin, god jeg liker den,
Jeg vet ikke hva de vil gjøre med ham.
Sjelden eplevin
Han klatrer inn i hodet uten stige,
Vinesor av grønne boggier
Gjør mannen usynlig.
Vinen er god og smakfull,
Når du drikker det med en kjekk mann.
Men hvis du drikker det med en stygg mann,
Vinen stopper i halsen.
Другие стихотворения автора
Oraşul trandafirilor fără pereche,
Oraşul trandafirilor fără pereche,
La mine în oraşul meu,
Mi-a aduc aminte tot mereu.
Cum străzi imense paralele,
Erau frumoase şi aveau pavele.
Şi pe frumoasele alei aveam castani,
Erau bătrîni, dar ninşi de ani.
În parcuri şi pe străzi aveam,
Frumoase bănici unde stăteam.
Şi-n parcuri cînd păşeam uşor,
Şi trandafirii aveau mirosul lor.
Şi străzi frumoase dar iluminate,
Cu lampadare vechi şi suspendate.
Şi lumea aceia simplă o priveam,
Prin parcuri şi pe bulevarde cînd mergeam.
Era o lume atît de simplă dar cinstită,
Pe faţa lor citeai că-i toată fericită.
Şi seara pe faleză în port mergeam,
Pe bancă stam, famfara o ascultam.
Şi încet vapoarele spre port veneau,
Veneau la dană unde ancorau.
Acest frumos oraş a fost şi este milenar,
Datînd de la strămoşii Decebal, Traian.
Acest oraş a fost şi încă este,
Doua tipuri de masaj
Doua tipuri de masaj,
Se mai practica si azi.
Unul este general,
Pentru corp e ideal.
Altul therapeutic vestit,
Pentru boli ii bine venit.
Ambele daca le faci,
De multe boli ai sa scapi.
E masajul general,
Asta este ideal.
E masaj de relaxare,
Pentru corp e o valoare.
De boli si de stress te scapa,
Daca tu il faci indata.
Iti simti corpul odihnit,
Si creierul linistit.
E masajul acela care,
E un masaj de relaxare.
Multa lume azi il face,
Pentru corp e sanatate !
Ochii tăi frumoşi albaştri,
Ochii tăi frumoşi albaştri,
Ca azurul îi ai mamă.
Părul tău frumos şi negru,
Chipul tău de pus în ramă.
Mâinile tale firave,
Inima blândă şi bună.
Sufletul tău bună mamă,
El e bun de pus la rană.
Ştiu mamă că ai plecat,
Sus la ceruri ai zburat.
Îngerii au venit de sus,
Şi te-au dus la Domnu Sfânt.
De când ai plecat la ceruri,
Zi de zi eu te visez.
Şi mă rog la tine Doamne,
Sărutând multe icoane.
Acum la miezul nopţii,
Acum la miezul nopţii,
Când clopotele bat.
Domnul Isus Hristos,
El singur a înviat.
Şi a înviat din morţi,
EL pentru omenire.
EL a înviat se ştie,
Ca să ne dea de ştire.
Că a venit acum,
Din nou e pe pământ.
EL e domnul Isus,
E domnul cel răpus.
De romani şi evrei,
Pe muntele Golgota.
Pe cruce îi pus se ştie,
Să moară în agonie.
La mâini şi la picioare,
Piroaie i-au bătut.
Pe cap i-au pus cunună,
De sârmă şi de rug !
Acum fierbe tot Lupeniul,
Acum fierbe tot Lupeniul,
Că în mină e minerul.
E blocat în subteran,
Că nu a mai primit vreun ban.
N-au primit bonuri de masă,
N-au primit nici prima toată.
Toate aceştia nu sunt date,
De opt luni sunt amânate.
În grevă îs de şase zile,
Sperând că banii o să vie.
Însă guvernanţii hoţi,
Îi mint pe minerii toţi.
Îşi cer drepturile toate,
Că n-au bani şi îs pe moarte.
N-au din ce să mai trăiască,
Dări la stat să mai plătească.
Că de astăzi la Lupeni,
Şi la mina Livezeni.
Toţi ortacii au sosit,
Lângă ei s-au alipit.
Au sosit ca să îi susţină,
Pe ortacii ce îs în mină.
Şi nu vor afar să iasă,
Până nu îşi iau banii în dată.
Cu toţii s-au săturat,
Că guvernul ia trădat.
Si nu vor ca să îi mai creadă,
Şi-au ieşit cu toţii în stradă.
Şi cu toţii protestează,
Pân ce banii îşi încasează.
Fiindcă ei s-au săturat,
Să fie minţiţi de stat.
Tu îmi trezeşti dorinţe multe de amor
Şi când speranțe multe mă cuprind,
Gândul deja îmi fuge încet departe.
Visând că în braţe deja eu te prind,
Să te iubesc întreaga noapte.
Tu îmi trezeşti dorinţe multe de amor,
Pe placul meu tu eşti fără îndoială.
Şi într-un târziu eu uit de toate ce mă dor,
Şi te visez că în braţe tu îmi eşti goală.
Eu sunt îndrăgostit de aceste nopţi de toamnă,
Iar tu de mult nu mai eşti o fiinţă aşa timidă.
Eu te visez mereu în fiecare seară doamnă,
Şi focul în inimă la tine să se aprindă.
Şi am să îi fac pe plac acum iubirii tale,
Eu am să fac acum iubirea mea tot ce se poate.
Am să îţi apar iubirea mea acum în a ta cale,
Să mă cunoşti nu doar în vis, ci şi în realitate!
Oraşul trandafirilor fără pereche,
Oraşul trandafirilor fără pereche,
La mine în oraşul meu,
Mi-a aduc aminte tot mereu.
Cum străzi imense paralele,
Erau frumoase şi aveau pavele.
Şi pe frumoasele alei aveam castani,
Erau bătrîni, dar ninşi de ani.
În parcuri şi pe străzi aveam,
Frumoase bănici unde stăteam.
Şi-n parcuri cînd păşeam uşor,
Şi trandafirii aveau mirosul lor.
Şi străzi frumoase dar iluminate,
Cu lampadare vechi şi suspendate.
Şi lumea aceia simplă o priveam,
Prin parcuri şi pe bulevarde cînd mergeam.
Era o lume atît de simplă dar cinstită,
Pe faţa lor citeai că-i toată fericită.
Şi seara pe faleză în port mergeam,
Pe bancă stam, famfara o ascultam.
Şi încet vapoarele spre port veneau,
Veneau la dană unde ancorau.
Acest frumos oraş a fost şi este milenar,
Datînd de la strămoşii Decebal, Traian.
Acest oraş a fost şi încă este,
Doua tipuri de masaj
Doua tipuri de masaj,
Se mai practica si azi.
Unul este general,
Pentru corp e ideal.
Altul therapeutic vestit,
Pentru boli ii bine venit.
Ambele daca le faci,
De multe boli ai sa scapi.
E masajul general,
Asta este ideal.
E masaj de relaxare,
Pentru corp e o valoare.
De boli si de stress te scapa,
Daca tu il faci indata.
Iti simti corpul odihnit,
Si creierul linistit.
E masajul acela care,
E un masaj de relaxare.
Multa lume azi il face,
Pentru corp e sanatate !
Ochii tăi frumoşi albaştri,
Ochii tăi frumoşi albaştri,
Ca azurul îi ai mamă.
Părul tău frumos şi negru,
Chipul tău de pus în ramă.
Mâinile tale firave,
Inima blândă şi bună.
Sufletul tău bună mamă,
El e bun de pus la rană.
Ştiu mamă că ai plecat,
Sus la ceruri ai zburat.
Îngerii au venit de sus,
Şi te-au dus la Domnu Sfânt.
De când ai plecat la ceruri,
Zi de zi eu te visez.
Şi mă rog la tine Doamne,
Sărutând multe icoane.
Acum la miezul nopţii,
Acum la miezul nopţii,
Când clopotele bat.
Domnul Isus Hristos,
El singur a înviat.
Şi a înviat din morţi,
EL pentru omenire.
EL a înviat se ştie,
Ca să ne dea de ştire.
Că a venit acum,
Din nou e pe pământ.
EL e domnul Isus,
E domnul cel răpus.
De romani şi evrei,
Pe muntele Golgota.
Pe cruce îi pus se ştie,
Să moară în agonie.
La mâini şi la picioare,
Piroaie i-au bătut.
Pe cap i-au pus cunună,
De sârmă şi de rug !
Acum fierbe tot Lupeniul,
Acum fierbe tot Lupeniul,
Că în mină e minerul.
E blocat în subteran,
Că nu a mai primit vreun ban.
N-au primit bonuri de masă,
N-au primit nici prima toată.
Toate aceştia nu sunt date,
De opt luni sunt amânate.
În grevă îs de şase zile,
Sperând că banii o să vie.
Însă guvernanţii hoţi,
Îi mint pe minerii toţi.
Îşi cer drepturile toate,
Că n-au bani şi îs pe moarte.
N-au din ce să mai trăiască,
Dări la stat să mai plătească.
Că de astăzi la Lupeni,
Şi la mina Livezeni.
Toţi ortacii au sosit,
Lângă ei s-au alipit.
Au sosit ca să îi susţină,
Pe ortacii ce îs în mină.
Şi nu vor afar să iasă,
Până nu îşi iau banii în dată.
Cu toţii s-au săturat,
Că guvernul ia trădat.
Si nu vor ca să îi mai creadă,
Şi-au ieşit cu toţii în stradă.
Şi cu toţii protestează,
Pân ce banii îşi încasează.
Fiindcă ei s-au săturat,
Să fie minţiţi de stat.
Tu îmi trezeşti dorinţe multe de amor
Şi când speranțe multe mă cuprind,
Gândul deja îmi fuge încet departe.
Visând că în braţe deja eu te prind,
Să te iubesc întreaga noapte.
Tu îmi trezeşti dorinţe multe de amor,
Pe placul meu tu eşti fără îndoială.
Şi într-un târziu eu uit de toate ce mă dor,
Şi te visez că în braţe tu îmi eşti goală.
Eu sunt îndrăgostit de aceste nopţi de toamnă,
Iar tu de mult nu mai eşti o fiinţă aşa timidă.
Eu te visez mereu în fiecare seară doamnă,
Şi focul în inimă la tine să se aprindă.
Şi am să îi fac pe plac acum iubirii tale,
Eu am să fac acum iubirea mea tot ce se poate.
Am să îţi apar iubirea mea acum în a ta cale,
Să mă cunoşti nu doar în vis, ci şi în realitate!