Evadare
Eu, neatentul ce întotdeana am gafat,
Şi am simţit firescul ca pe un infern,
Mi-am dat acordul să fiu judecat,
Într-un ospiciu de nebuni modern.
Apărător să-mi fie un bătrân senil,
Iar cel ce mă acuză un uituc,
Și toate faptele de când eram copil,
Să-mi fie prezentate aici la balamuc.
Aprodul cu de-a sila să bage martorii pe ușă,
Iar eu în boxă să dansez cadril,
Să fie totul jăratec și cenușă,
Să simt în mine acest dezastru inutil.
Vacarmul s-a stârnit rapid în sală,
Și toți mă aclamă ca pe o vedetă,
Jurații-mi cer să cad la învoială,
Și să renunț la viața-mi deșuetă.
Într-un final mi s-a rostit sentința,
Exilul printre oameni, de nici un drept privat,
Dar mi-am simțit trădată conștiința,
Și-a doua zi, în zori, am evadat.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Octombrie de George Topârceanu în olandeză
Poem: Vis
„Atena sărbătoreşte, lumea citeşte”. UNESCO a desemnat Capitala Mondială a Cărţii 2018
Poem: scumpul meu
Poem: instantaneu 1/4
(foto, video) Poezia răsare la apus. A fost lansat volumul de versuri al tinerei poete Romina Chetraru
Poem: Dulce dor plăpând
Poem: As fi dorit
O fată tânără fascinată de poezie: „15 ani - lupta dintre realitate și ficțiune”.