Iubirea amestecată
Îl aud în orice bătaie în vânt
Și adorm cu el în gând.
Sufletul mi l-a cucerit
Chiar dacă am adormit nopți plângând.
Sufletul mi-a sângerat
Chiar dacă nu a fost nimic adevărat,
A fost greu, însă nu am renunțat
Și l-am iubit, chiar dacă m-a uitat.
Iubirea...a fost un joc mortal
Fără reguli, limite sau milă
Dar nu era un simplu joc
La mijloc era inima mea
Care avea reguli în timp ce
Sufletul avea alte legi
Și mintea urla alt adevăr.
Le-am amestecat,
Le-am încălcat,
Și le-am încurcat
Până am căzut
Într-o prăpastie adâncă, fără fund.
El nu a căzut cu mine,
Sunt doar eu, durerea
Și tăcerea
Care nu mai întreabă nici în șoapte.
Poems in the same category
A fost, dar nu mai e…
A fost o vreme când numele tău
Era ars în pielea mea ca un jurământ.
A fost o vreme când mâinile tale
Erau răspuns la orice cuvânt.
Dar timpul a șters, dar timpul a stins,
Focul ce-mi ardea sub piele, aprins.
Acum ești un nume, o umbră subțire,
Un fum ce s-a dus, o veche amintire.
Nu doare, nu plâng, nu mai privesc,
Ce-a fost s-a pierdut, ce e, trăiesc.
Și dacă te-ntrebi de ce nu mai sunt,
E pentru că eu am ales alt cuvânt.
Moartea, iubirea veșnica
Doar un an mai vreau să ți simt atingerea-i fierbinte,
Să cred măcar un ceas ca “el nu mă mai minte”.
Să mi iei mâna și să mi-o pui la tâmplă,
Ochii mei să nu mai vadă ceea ce se-ntamplă.
Iubirea mea-i pe moarte,însă,
Iar tu mă faci să mă simt atât de strânsă,
Mă faci să zbier atât de aprind și prelung,
Ale tale vorbe grele și tăioase,a mea inimă străpung.
Și nu uita,te rog,acel “te iubesc”,rostit în șoaptă,
Și nu ți lăsa a ta inima să plângă în timp ce-așteaptă.
Nu mă uita,te rog,atât de repede și de tăios,
Și nu uita iubirea-ntreaga ce între noi a fost.
Mai uită-te din când în când la lună și la stele,
Și nu,te rog,nu mă compara cu ele.
Mai ține-mă aproape,lângă a ta inima ostilă,
Și mai miroase câteodată,a mea voce volatilă.
Ochii tăi albaștri ca valurile mării-nvolburate,
Mă lasă să mai sper la ale tale schimbări deșarte
ce-mi afundă-n suflet adânci amoruri moarte
iar tu ca un zeu ce-omoară ale vieții inimi
transformi sufletele triste-n heruvimi.
Acum ca plec și uit să mă întorc,
Tu tragi de mine doar o treaptă să te urc.
Iar eu cu ochii-n lacrimi și înroșiți de dor,
Te privesc atât de aprind,în timp ce ale mele sentimente mor.
Blestemat
Blestemat să te iubesc o eternitate,
Blestemat să port dorul tău,
Blestemele sunt lipsite de dreptate,
Blestemele sunt menite să-mi facă rău.....
Blestemat să nu-ți mai vorbesc,
Blestemat să fiu doar un fost,
Blestemat veșnic să te iubesc,
Blestemat să te iubesc cu orice cost...
Nu vreau să rup blestemul
Nu vreau să te arunc în uitare,
Vreau să-nbrățișez infernul
Fără să găsesc alinare........
Gânduri de noapte
Plâng și mă gândesc la tine
Cât de minunat a fost timpul
Și după tot eu îmi amintesc
Că eu tot am sfâșiat
Încerc să fug și să te uit
Și așa plâng neputincios
Și mă gândesc la tine i-ar și i-ar
Și gândul mi-e de prisos
Am greșit de multe ori
Am greșit extrem de mult
I-ar tu m-ai iertat mereu
Și m-ai iubit nespus
Am dat cu piciorul la tot
Și nu pot repara
Și chiar dacă mi-aș cere scuze
Tu nu m-ai credea
Începutul sfârșitului
Îți scriam chiar dacă nu ți-am scris
Și speram să fie vis
Să mă trezesc într-o zi
Cu noi iubindu-ne ca doi copii
Te-am căutat printre stele
Căci nu mai erai în brațele mele
Oricât mă uitam de bine
Niciuna nu era ca tine
Atât mă uitam de mult
Până să văd că te-am pierdut
Că de pe al meu cer lipseai
Și acum pe cerul alteia străluceai
Și chiar dacă mi-e dor
Știu că și amintirile mor
Îmi lipsești în fiecare zi
Sperând ca și tu să-mi mai scrii
Și poate așa a fost să fie
Să nu-mi fi tu steauă mie
Și să te văd stralucind
Pe un alt cer fericit
Tu
Tu mi-ai fost tot,
dar totul trece
și ai lăsat în urmă o vreme atât de rece.
Tu mi-ai fost dor,
și m-ai durut
și am crezut că fără tine am să mor.
Tu mi-ai fost inimă
și mi-ai bătut în piept
dar cât să te mai aștept?
Tu mi-ai fost cerul,
și m-am uitat la tine cu ardoare
dar abia acum simt cât mă doare.
Tu mi-ai fost suflet,
te-am purtat oriunde în lume
și am să te port mereu, pe-ale iubirii urme.
Tu mi-ai fost prima iubire,
m-ai făcut să simt tot
și apoi să simt că nu mai pot.
Tu mi-ai fost vânt de primăvară,
și-mi suflai încet prin păr
acum ești viscolul din iarnă
și apeși pe răni, iar ele dor.
Tu mi-ai fost vară,
și am crezut că n-o să treci
dar apoi te-am privit cum pleci.
Tu mi-ai fost visul cel mai mare,
și te voiam cu tot dinadinsul,
Să îți arăt că nu ți se pare,
că putem atinge paradisul.
Tu mi-ai fost răsăritul soarelui,
dar ai apus,
apoi ai răsărit iar,
doar ca să mă trezești dintr-un coșmar.
Tu mi-ai fost cel mai dulce vin,
dar am băut până când am început să simt
gustul ușor schimbându-se-n venin,
și tot nu m-am oprit.
Tu mi-ai fost zâmbet,
și te-am purtat cu cea mai mare fală,
acum eu ce mă fac?
Căci îmi simt inima goală.
Tu mi-ai fost lacrimi,
și am vărsat nenumărate
doar să nu mă lași în urmă și să pleci departe.
Și totuși ai plecat.
Tu mi-ai fost tot,
dar nu mi-ai fost regret vreodată
căci cum aș putea regreta
ceva ce am iubit odată?
A fost, dar nu mai e…
A fost o vreme când numele tău
Era ars în pielea mea ca un jurământ.
A fost o vreme când mâinile tale
Erau răspuns la orice cuvânt.
Dar timpul a șters, dar timpul a stins,
Focul ce-mi ardea sub piele, aprins.
Acum ești un nume, o umbră subțire,
Un fum ce s-a dus, o veche amintire.
Nu doare, nu plâng, nu mai privesc,
Ce-a fost s-a pierdut, ce e, trăiesc.
Și dacă te-ntrebi de ce nu mai sunt,
E pentru că eu am ales alt cuvânt.
Moartea, iubirea veșnica
Doar un an mai vreau să ți simt atingerea-i fierbinte,
Să cred măcar un ceas ca “el nu mă mai minte”.
Să mi iei mâna și să mi-o pui la tâmplă,
Ochii mei să nu mai vadă ceea ce se-ntamplă.
Iubirea mea-i pe moarte,însă,
Iar tu mă faci să mă simt atât de strânsă,
Mă faci să zbier atât de aprind și prelung,
Ale tale vorbe grele și tăioase,a mea inimă străpung.
Și nu uita,te rog,acel “te iubesc”,rostit în șoaptă,
Și nu ți lăsa a ta inima să plângă în timp ce-așteaptă.
Nu mă uita,te rog,atât de repede și de tăios,
Și nu uita iubirea-ntreaga ce între noi a fost.
Mai uită-te din când în când la lună și la stele,
Și nu,te rog,nu mă compara cu ele.
Mai ține-mă aproape,lângă a ta inima ostilă,
Și mai miroase câteodată,a mea voce volatilă.
Ochii tăi albaștri ca valurile mării-nvolburate,
Mă lasă să mai sper la ale tale schimbări deșarte
ce-mi afundă-n suflet adânci amoruri moarte
iar tu ca un zeu ce-omoară ale vieții inimi
transformi sufletele triste-n heruvimi.
Acum ca plec și uit să mă întorc,
Tu tragi de mine doar o treaptă să te urc.
Iar eu cu ochii-n lacrimi și înroșiți de dor,
Te privesc atât de aprind,în timp ce ale mele sentimente mor.
Blestemat
Blestemat să te iubesc o eternitate,
Blestemat să port dorul tău,
Blestemele sunt lipsite de dreptate,
Blestemele sunt menite să-mi facă rău.....
Blestemat să nu-ți mai vorbesc,
Blestemat să fiu doar un fost,
Blestemat veșnic să te iubesc,
Blestemat să te iubesc cu orice cost...
Nu vreau să rup blestemul
Nu vreau să te arunc în uitare,
Vreau să-nbrățișez infernul
Fără să găsesc alinare........
Gânduri de noapte
Plâng și mă gândesc la tine
Cât de minunat a fost timpul
Și după tot eu îmi amintesc
Că eu tot am sfâșiat
Încerc să fug și să te uit
Și așa plâng neputincios
Și mă gândesc la tine i-ar și i-ar
Și gândul mi-e de prisos
Am greșit de multe ori
Am greșit extrem de mult
I-ar tu m-ai iertat mereu
Și m-ai iubit nespus
Am dat cu piciorul la tot
Și nu pot repara
Și chiar dacă mi-aș cere scuze
Tu nu m-ai credea
Începutul sfârșitului
Îți scriam chiar dacă nu ți-am scris
Și speram să fie vis
Să mă trezesc într-o zi
Cu noi iubindu-ne ca doi copii
Te-am căutat printre stele
Căci nu mai erai în brațele mele
Oricât mă uitam de bine
Niciuna nu era ca tine
Atât mă uitam de mult
Până să văd că te-am pierdut
Că de pe al meu cer lipseai
Și acum pe cerul alteia străluceai
Și chiar dacă mi-e dor
Știu că și amintirile mor
Îmi lipsești în fiecare zi
Sperând ca și tu să-mi mai scrii
Și poate așa a fost să fie
Să nu-mi fi tu steauă mie
Și să te văd stralucind
Pe un alt cer fericit
Tu
Tu mi-ai fost tot,
dar totul trece
și ai lăsat în urmă o vreme atât de rece.
Tu mi-ai fost dor,
și m-ai durut
și am crezut că fără tine am să mor.
Tu mi-ai fost inimă
și mi-ai bătut în piept
dar cât să te mai aștept?
Tu mi-ai fost cerul,
și m-am uitat la tine cu ardoare
dar abia acum simt cât mă doare.
Tu mi-ai fost suflet,
te-am purtat oriunde în lume
și am să te port mereu, pe-ale iubirii urme.
Tu mi-ai fost prima iubire,
m-ai făcut să simt tot
și apoi să simt că nu mai pot.
Tu mi-ai fost vânt de primăvară,
și-mi suflai încet prin păr
acum ești viscolul din iarnă
și apeși pe răni, iar ele dor.
Tu mi-ai fost vară,
și am crezut că n-o să treci
dar apoi te-am privit cum pleci.
Tu mi-ai fost visul cel mai mare,
și te voiam cu tot dinadinsul,
Să îți arăt că nu ți se pare,
că putem atinge paradisul.
Tu mi-ai fost răsăritul soarelui,
dar ai apus,
apoi ai răsărit iar,
doar ca să mă trezești dintr-un coșmar.
Tu mi-ai fost cel mai dulce vin,
dar am băut până când am început să simt
gustul ușor schimbându-se-n venin,
și tot nu m-am oprit.
Tu mi-ai fost zâmbet,
și te-am purtat cu cea mai mare fală,
acum eu ce mă fac?
Căci îmi simt inima goală.
Tu mi-ai fost lacrimi,
și am vărsat nenumărate
doar să nu mă lași în urmă și să pleci departe.
Și totuși ai plecat.
Tu mi-ai fost tot,
dar nu mi-ai fost regret vreodată
căci cum aș putea regreta
ceva ce am iubit odată?
Other poems by the author
Am auzit...
Mi s-a prăbușit lumea când am auzit
Mi s-au înmuiat picioarele
Și am simtit un gol amar
Un gol infinit
Iar tu..nu mai erai printre noi.
Aș vrea acum să-ți fi spus mai multe
Să-ți fi spus măcar că te iubesc
Și că țin la tine.
Însă acum e prea târziucăci..
Nu mă mai poți auzi.
ERam pe strada goală
Cu 2-3 oameni pe ea
Când am auzit vestea că
Tu nu mai erai deja.
Nu m-am așteptat
Și chiar a fost greu
Să primesc vestea grea
Precum un cer
CAre-mi atacă inima și din ușoară
Tot mai grea o făcea.
Mergeam tot mai departe
Cu telefonul la ureche
Crezand ca e un vis
Sau un coșmar fara pereche.
Îmi venea să mă las jos
Să țip atat de tare
Din cauza durerii care zăcea înauntru
Și încerca să mă omoare
Să mă distrugă, să mă aducă la disperare.
Mă tot gândeam atunci
La ce mi-ai zis ultima oarăî
Însa nu mai îmi aduceam aminte,
Dar acum știu
Și m-ai întrebat dacă o să te plâng.
Uită-te acum la mine
Și șterge-mi lacrimile
Care-mi curg pe obraji
Implorând să te trezești.
Dorul mă tot mă apasă
Și tot nu îmi vine a crede
Această oribilă întâmplare.
Nu mai am cui să-i spun bunic sau tataie
Căci v-ați dus amandoi
Și m-ați lăsat
Dar sper din tot sufletul
Că într-o zi ne vom revedea
În lumea fără de sfarșit și grea.
Dead
I fell a hole in my life
And I want to tell you
But you're not here
And you won't ever be.
You're dead in the cold earth
And its so hard to know that.
I'm still in shock
And I wanna se you for the last time alive.
I can't see you stand dead in the cold coffin.
I can't see you with your hands on your chest
And with your eyes closed.
I feel like a part of me is dead
And it hurts more then I can ever explain.
I can't...
I can't take it anymore.
Starts to hurt too hard
That I wanna stop it right now.
This isn't fair
I wanted to die
But you wanted to live.
I can't see you dead
Where are so many peoploe alive
And they need you.
I need you to be here with me.
You didn't know what was in my soul or in my heart
But you always where here
Even when you didn't know what was in my head.
I can't see you dead
And everyone crying at your head sayng"goodbye".
I try to keep you warm
But you're too cold righ now.
I want to see your spark from your eyes,
I want to see your smile,
I want to hear your voice again,
I want to hear you pronounce my name,
I want to hug you so bad righ now.
All of them just for one last time.
I want to see you stand on your feet
And walk away from that stupid coffin.
Am nevoie de tine.
Am nevoie de tine
Și de lumea din privirea ta
Am nevoie de liniștea pe care
Doar tu poti să mi-o oferi.
Am nevoie de ceva ce nu-i al meu
Și se simte atat de bine
Dar totodată atat de greșit,
Însa eu vreau doar sa-ți spun ce simt.
Vreau să te gândești și tu
La ce m-am tot gandit eu
Și sa-mi spui cum te simti
Sau cum te-ai simti dacă ai fi in locul meu.
Inima mi-o poți strapunge
Iar eu nu mă voi opune
Căci îți aparțin doar ție
Și nu mai știu ce pot face fără tine.
Fără tine mă simt a nimămnui
Și zilele parcă
Devin tot mai monotone
Și ma doare atat de tare
Sa te vad cu ea de mana
Dar macar esti fericit,
Însa în sufletul meu au ramas doar ruine
Care te așteaptă pe tine
Să vi înapoi
Măcar sa-mi spui în față
Că nu ai simțit nimic.
Am nevoie să-ți simt atingerea
Am nevoie să-ți văd iar privirea
Am nevoie să am iar atenția ta
Și îmi e dor de respirația ta caldă
Și glumele pe care le făceai mereu
Și zambeai cu ale tale dulci gropițe.
Am nevoie doar de încă un minut cu tine
Să te pot simți cu mine
Și să pot să te întreb:
"Ce are ea și nu am eu?"
durerea
Durerea simt cum imi cuprinde inima
Si ma inec in alcolul durerii,
Sufletul nu mai poate respira
De cenusa care a ramas in urma sa.
Toate lucrurile frumoase cu el le-a luat
Iar din inima mea nimic nu a mai ramas,
A fost chinuita la fel si sufletul
Fara pic de mila, le-a zdrobit
Prefacandu-le in ruine
Care au nevoie de cineva,
Cineva care sa le poata face sa arate
Din nou ca doua capodopere de arta.
Am asteptat pentru acel cineva insa...
Insa nici macar inspiratia nu a sosit
Si din ruine parca..nu mai ramane nimic.
Incet timpul tot trece
Dar parca mereu uita ceva
De mine, de tine, de noi
De speranta care exista candva.
Noaptea iar a venit si gandurile din nou m-apasa
O mie si una de intrebari crunte
Despre tine si relatia ta cu ea
Iar lacrimile fierbinti imi curg pe fata rece,
Fata pe care obisnuiai s-o incalzesti
S-o ti in brate, s-o saruti
Cu buzele tale moi si dulci otravitoare.
O sarutai de mii de ori
Sa ii arati cat de mult o poti "iubi".
Acum este cel mai mare cosmar al tau
Caci n-ai stiut s-o pretuiesti
Ai dat-o la o parte fara sa te gandesti,
Acum, nu stiu daca o mai iubesti,
Dar crede-ma ca ea inca o face.
E plina de sperante
Dar in acelasi timp e goala.
Tot ce n-are legatura cu tine
Pe ea nu o mai intereseaza
Caci nu mai poate simti nimic
Cand nelinistea mereu o apasa
Simte doar cum nu mai are nimic
Din tot ce avea o data mai de pret.
Tot corpul e zgariat si taiat pe dinauntru
De la noptile grele si amare
Si momente fara tine,fara de pacat
Dar care se transforma
In momente de chin, de ceva cumplit,de un inexplicabil dor
Despre care doar sufletul ei stie.
Inima ei nu mai simte nici o bataie
De spui ca e moarta, dar cand e in preajma lui
Inima-i atat de plina de viata, mai ca ii sare din piept.
Zilele trec, caci ele sunt trecatoare
Dar nu si sentimentele
De care imi doresc sa scap deja de un an si ceva.
Ele insemnau totusi ceva...candva
Mult prea mult pentru a fi
Pur si simplu date uitarii
Dar prea putin pentru a fi exprimate.
Prapastia o tot ajungea din urma
Si a cazut intr-un final insangerat.
Se adancea din ce in ce mai mult
In chinurile durerii, in somnul de veci.
"Sunt o pacatoasa, trebuia sa recunosc!!"
Striga ea si continua:
"Sufletul l-am facut sa nu mai simta
Iar inima nu mai are rost
Asa ca asta e finalul meu...
Un om cu trup, dar fara suflet
Mai de graba un suflet de pacatos.
Un om cu o inima ce nu mai bate
O inima de nefolos!"
Licoarea iubirii
"Începe să dispară din lichoarea iubirii
După un an de zile
Lucru la care nu m-aș fi așteptat.
Mi-aș fi vândut și sufletul pentru el
Fară nici o ezitare
Însă acum aș sta să mă gândesc puțin.
Nu înțelege greșit,
Încă țin la el!
Este greu sa nu ma am sentimente pentru el
Deoarece în ochii lui vedeam întreaga lume.
În ochii lui căprui și dulci întunecați
Puteam vedea munții reci și singuratici
Iar deasupra lor, o lumina atât de pătrunzătoare
Cauzată de luna strălucitoare
Pierdută printre stelele argintii.
Am să descriu și buzele lui rozali
Câteodată puteau fi și rosi
Exact ca nuanta perfectă a trandafirilor.
I-aș fi putut admira toată ziua genele
Care completau tabloul din ochii săi.
Sprâncenele sale sunt atât de dese
Sunt de culoarea aurului și ai soarelui.
Zâmbetul său îmi încălzea sufletul
Iar imima îmi tremura la auzul voci sale
Însă era un sentiment plăcut."
Asta este conversația pe care o port aproape zilnic
Cu străinul din oglinda mea.
Începe să dispară efectele licorii iubirii
Însă am momente în care
Mă îndrăgostesc din nou de el.
Nopțile de vară
Copacii sunt verzi
Și am terminat școala,
Tu ești departe ca de obicei
Atunci când vine vara.
Acum doi ani eram la tine-n brațe
Și admiram tăcut luna cu ale ei speranțe,
Ne uitam la stele și cream povești,
Nu mă gândeam că nu o să mă mai iubesti.
Nopțile de vară adoram natura
De la tine-n brațe
Puteam vedea toată lumea
Iar în privirea ta îmi găseam liniștea.
Ești departe de mine
Iar eu îngheț la 30 de grade.
Cerul e senin, dar nu mai văd stelele,
Ci doar umbrele tale rătăcind printre ele.
Acesta totuși...cred că ne este finalul,
Doi adolescenți care nu știu ce-i iubirea,
Doua suflete pierdute
Care nu vor simți decât rănirea.
Am auzit...
Mi s-a prăbușit lumea când am auzit
Mi s-au înmuiat picioarele
Și am simtit un gol amar
Un gol infinit
Iar tu..nu mai erai printre noi.
Aș vrea acum să-ți fi spus mai multe
Să-ți fi spus măcar că te iubesc
Și că țin la tine.
Însă acum e prea târziucăci..
Nu mă mai poți auzi.
ERam pe strada goală
Cu 2-3 oameni pe ea
Când am auzit vestea că
Tu nu mai erai deja.
Nu m-am așteptat
Și chiar a fost greu
Să primesc vestea grea
Precum un cer
CAre-mi atacă inima și din ușoară
Tot mai grea o făcea.
Mergeam tot mai departe
Cu telefonul la ureche
Crezand ca e un vis
Sau un coșmar fara pereche.
Îmi venea să mă las jos
Să țip atat de tare
Din cauza durerii care zăcea înauntru
Și încerca să mă omoare
Să mă distrugă, să mă aducă la disperare.
Mă tot gândeam atunci
La ce mi-ai zis ultima oarăî
Însa nu mai îmi aduceam aminte,
Dar acum știu
Și m-ai întrebat dacă o să te plâng.
Uită-te acum la mine
Și șterge-mi lacrimile
Care-mi curg pe obraji
Implorând să te trezești.
Dorul mă tot mă apasă
Și tot nu îmi vine a crede
Această oribilă întâmplare.
Nu mai am cui să-i spun bunic sau tataie
Căci v-ați dus amandoi
Și m-ați lăsat
Dar sper din tot sufletul
Că într-o zi ne vom revedea
În lumea fără de sfarșit și grea.
Dead
I fell a hole in my life
And I want to tell you
But you're not here
And you won't ever be.
You're dead in the cold earth
And its so hard to know that.
I'm still in shock
And I wanna se you for the last time alive.
I can't see you stand dead in the cold coffin.
I can't see you with your hands on your chest
And with your eyes closed.
I feel like a part of me is dead
And it hurts more then I can ever explain.
I can't...
I can't take it anymore.
Starts to hurt too hard
That I wanna stop it right now.
This isn't fair
I wanted to die
But you wanted to live.
I can't see you dead
Where are so many peoploe alive
And they need you.
I need you to be here with me.
You didn't know what was in my soul or in my heart
But you always where here
Even when you didn't know what was in my head.
I can't see you dead
And everyone crying at your head sayng"goodbye".
I try to keep you warm
But you're too cold righ now.
I want to see your spark from your eyes,
I want to see your smile,
I want to hear your voice again,
I want to hear you pronounce my name,
I want to hug you so bad righ now.
All of them just for one last time.
I want to see you stand on your feet
And walk away from that stupid coffin.
Am nevoie de tine.
Am nevoie de tine
Și de lumea din privirea ta
Am nevoie de liniștea pe care
Doar tu poti să mi-o oferi.
Am nevoie de ceva ce nu-i al meu
Și se simte atat de bine
Dar totodată atat de greșit,
Însa eu vreau doar sa-ți spun ce simt.
Vreau să te gândești și tu
La ce m-am tot gandit eu
Și sa-mi spui cum te simti
Sau cum te-ai simti dacă ai fi in locul meu.
Inima mi-o poți strapunge
Iar eu nu mă voi opune
Căci îți aparțin doar ție
Și nu mai știu ce pot face fără tine.
Fără tine mă simt a nimămnui
Și zilele parcă
Devin tot mai monotone
Și ma doare atat de tare
Sa te vad cu ea de mana
Dar macar esti fericit,
Însa în sufletul meu au ramas doar ruine
Care te așteaptă pe tine
Să vi înapoi
Măcar sa-mi spui în față
Că nu ai simțit nimic.
Am nevoie să-ți simt atingerea
Am nevoie să-ți văd iar privirea
Am nevoie să am iar atenția ta
Și îmi e dor de respirația ta caldă
Și glumele pe care le făceai mereu
Și zambeai cu ale tale dulci gropițe.
Am nevoie doar de încă un minut cu tine
Să te pot simți cu mine
Și să pot să te întreb:
"Ce are ea și nu am eu?"
durerea
Durerea simt cum imi cuprinde inima
Si ma inec in alcolul durerii,
Sufletul nu mai poate respira
De cenusa care a ramas in urma sa.
Toate lucrurile frumoase cu el le-a luat
Iar din inima mea nimic nu a mai ramas,
A fost chinuita la fel si sufletul
Fara pic de mila, le-a zdrobit
Prefacandu-le in ruine
Care au nevoie de cineva,
Cineva care sa le poata face sa arate
Din nou ca doua capodopere de arta.
Am asteptat pentru acel cineva insa...
Insa nici macar inspiratia nu a sosit
Si din ruine parca..nu mai ramane nimic.
Incet timpul tot trece
Dar parca mereu uita ceva
De mine, de tine, de noi
De speranta care exista candva.
Noaptea iar a venit si gandurile din nou m-apasa
O mie si una de intrebari crunte
Despre tine si relatia ta cu ea
Iar lacrimile fierbinti imi curg pe fata rece,
Fata pe care obisnuiai s-o incalzesti
S-o ti in brate, s-o saruti
Cu buzele tale moi si dulci otravitoare.
O sarutai de mii de ori
Sa ii arati cat de mult o poti "iubi".
Acum este cel mai mare cosmar al tau
Caci n-ai stiut s-o pretuiesti
Ai dat-o la o parte fara sa te gandesti,
Acum, nu stiu daca o mai iubesti,
Dar crede-ma ca ea inca o face.
E plina de sperante
Dar in acelasi timp e goala.
Tot ce n-are legatura cu tine
Pe ea nu o mai intereseaza
Caci nu mai poate simti nimic
Cand nelinistea mereu o apasa
Simte doar cum nu mai are nimic
Din tot ce avea o data mai de pret.
Tot corpul e zgariat si taiat pe dinauntru
De la noptile grele si amare
Si momente fara tine,fara de pacat
Dar care se transforma
In momente de chin, de ceva cumplit,de un inexplicabil dor
Despre care doar sufletul ei stie.
Inima ei nu mai simte nici o bataie
De spui ca e moarta, dar cand e in preajma lui
Inima-i atat de plina de viata, mai ca ii sare din piept.
Zilele trec, caci ele sunt trecatoare
Dar nu si sentimentele
De care imi doresc sa scap deja de un an si ceva.
Ele insemnau totusi ceva...candva
Mult prea mult pentru a fi
Pur si simplu date uitarii
Dar prea putin pentru a fi exprimate.
Prapastia o tot ajungea din urma
Si a cazut intr-un final insangerat.
Se adancea din ce in ce mai mult
In chinurile durerii, in somnul de veci.
"Sunt o pacatoasa, trebuia sa recunosc!!"
Striga ea si continua:
"Sufletul l-am facut sa nu mai simta
Iar inima nu mai are rost
Asa ca asta e finalul meu...
Un om cu trup, dar fara suflet
Mai de graba un suflet de pacatos.
Un om cu o inima ce nu mai bate
O inima de nefolos!"
Licoarea iubirii
"Începe să dispară din lichoarea iubirii
După un an de zile
Lucru la care nu m-aș fi așteptat.
Mi-aș fi vândut și sufletul pentru el
Fară nici o ezitare
Însă acum aș sta să mă gândesc puțin.
Nu înțelege greșit,
Încă țin la el!
Este greu sa nu ma am sentimente pentru el
Deoarece în ochii lui vedeam întreaga lume.
În ochii lui căprui și dulci întunecați
Puteam vedea munții reci și singuratici
Iar deasupra lor, o lumina atât de pătrunzătoare
Cauzată de luna strălucitoare
Pierdută printre stelele argintii.
Am să descriu și buzele lui rozali
Câteodată puteau fi și rosi
Exact ca nuanta perfectă a trandafirilor.
I-aș fi putut admira toată ziua genele
Care completau tabloul din ochii săi.
Sprâncenele sale sunt atât de dese
Sunt de culoarea aurului și ai soarelui.
Zâmbetul său îmi încălzea sufletul
Iar imima îmi tremura la auzul voci sale
Însă era un sentiment plăcut."
Asta este conversația pe care o port aproape zilnic
Cu străinul din oglinda mea.
Începe să dispară efectele licorii iubirii
Însă am momente în care
Mă îndrăgostesc din nou de el.
Nopțile de vară
Copacii sunt verzi
Și am terminat școala,
Tu ești departe ca de obicei
Atunci când vine vara.
Acum doi ani eram la tine-n brațe
Și admiram tăcut luna cu ale ei speranțe,
Ne uitam la stele și cream povești,
Nu mă gândeam că nu o să mă mai iubesti.
Nopțile de vară adoram natura
De la tine-n brațe
Puteam vedea toată lumea
Iar în privirea ta îmi găseam liniștea.
Ești departe de mine
Iar eu îngheț la 30 de grade.
Cerul e senin, dar nu mai văd stelele,
Ci doar umbrele tale rătăcind printre ele.
Acesta totuși...cred că ne este finalul,
Doi adolescenți care nu știu ce-i iubirea,
Doua suflete pierdute
Care nu vor simți decât rănirea.