Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?

poezii.online Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?

 

Inga Bostan este proprietara magazinului caritabil. Spune ca ideea i-a venit inca acum cinci ani, cand si-a propus sa ajute persoanele nevoiase. 

 

Inga BOSTAN, PROPRIETARA MAGAZINULUI: "Pentru mine sunt importanti oamenii nu lucrurile, locul dat in primul rand este unirea oamenilor. Sper eu ca cei care vin aici la cumparaturi si cei care aduc simt tot. Bunatatea pe care o facem noi aici sa fie simptita." 

 

Chiar de la intrarea in magazin se simte o atmosfera calda. Hainele si jucariile stau bine aranjate. Inga spune ca zilnic intalneste oamenii, veniti sa doneze obiecte, cu bratele deschise.

 

Inga BOSTONA, PROPRIETARA MAGAZINULUI: "Noi tare visam sa mai deschidem un magazin de genul dat la Botanica, pentru ca este un sector foarte aglomerat si necesita si acolo un magazin. Dar vedem cum merge aici, daca nu vor fi piedici."

 

Toti banii pe care ii colecteaza din vanzarea bunurilor sunt donati pentru copiii grav bolnavi. Doar luna trecuta a reusit sa adune 50 de mii de lei.

 

Inga BOSTAN, PROPRIETARA MAGAZINULUI: "Cel mai scump obiect noi am avut un palton nou 550 de lei. Uneori oamenii care aduc lucruri bune si oamenii ne zic ca acest obiect valoreaza atata si noi sa nu il dam foarte ieftin. Noi avem ca scop sa colectam cat mai multi bani."

 

Irina s-a angajat ca vanzator in acest magazin. Timp de mai multi ani a fost voluntar, asa ca atunci cand i s-a propus sa lucreze acolo, nu a stat pe ganduri.

 

Irina BEGZA, VANZATOARE: "Imi place foarte mult nu este doar un serviciu, stii ca faci mai mult decat lucru.  Primesc un fedbac placut pentru ca hainele lor aduc folos. Un copil isi alege o jucarie la un pret simbolic si este fericit."

 

Tanara povesteste ca oamenii aduc diferite obiecte si toate intr-o stare buna.

 

Irina BEGZA, VANZATOARE: "1. Pentru mine era o surpriza eu nu stiam. Cineva aduce haine de firma, handmade, chiar si aceste bratari sunt din piele lucrate manual, domnisoara a adus cinci."

 

Magazinul are si propriul stilist. Cand are timp liber, Lia merge acolo si aranjeaza hainele cum stie ea mai bine.

 

Lia NICHIFOROVA, STILIST: "Eu astazi am ales asa o bluza si o cravata barbateasca, ele se combina dupa culori. Avem si o pereche de pantaloni si vre-un palton de exemplu."

 

Iar uneori isi mai cumpara si ea cate ceva.

 

Lia NICHIFOROVA, STILIST:  "Eu nu pot sa ma abtin eu tot gasesc, vreo bijuterie acest inel l-am gasit aici. Mereu imi fug ochii dupa ceva neobisnuit."

 

Cumparatorii spun ca ideea de a deschide un astfel de magazin este foarte buna.

 

"Cu prima ocazie am venit incoace sa vad poate aleg si eu ceav sau sa aduc. M-am uitat ce haine sunt si ce haine pot sa aduc eu."

 

"Eu sunt imbracata intr-un pulover care l-am procurat de aici. Eu sunt un cumparator fidel, foarte tare imi place. Aici e foarte confortabil, frumos si neobisnuit. E placut sa te afli aici."

 

Magazinul se afla pe strada Alecu Russo, din sectorul Rascani. Oricine poate dona haine, carti sau jucarii, care ulterior sunt vandute. Pretul obiectelor variaza de la 30 pana la 200.

 


Preluat de la: ProTv


Postat 25 noiembrie 2018
Toate noutăţile

Creaţii aleatorii :)

Prizonierii umbrelor

Sunt prizonierul umbrelor
născute din trecut
aștept să răsară soarele
deasupra amintirilor
iar când umbrele vor muri
voi evada
spre un vis așternut
pe oglinda
orbită de alb
dar s-a ivitt iar ziua
în urletul deșteptătorului
apa rece îmi dezmorţeşte simțurile
doar o urmă de moleșeală
mai dansează  odată cu trupul
atașat de gropile din asfalt
în indiferența șoferului
care pare să nu fi scăpat nici el
din închisoarea umbrelor.

Mai mult...

DACĂ-AR FI

Dacă-ar fi să te găsesc,
În iatacul tău regesc,
Aș veni în miez de noapte,
Ca să-ți las pe-o pernă, coapte,
Fructele iubirii noastre,
Roșii, zăvorâte-n coaste...

Și am să bat la porți cerești,
Că de-o fi să mă primești,
Am să tac, căci umbră sunt,
Doar privire, nu cuvânt,
Și-aș pleca în zori de zi,
Numai după ce-i dormi...

Peste zi, dorul, ți-oi duce,
Și-a sărutului tău dulce,
De mi-ai da un colț de pâine,
Și m-oi duce abea mâine,
N-aș mai suspina în rime,
N-aș mai fi flămând de tine...

Și-om zbura ca doi cocori,
Și-om găsi raiul în nori;
Sus, din cerul plin de stele,
Om culege de pe ele,
Praful magic auriu,
Cel cu care acuma-ți scriu...

 

Mai mult...

Greșeala mea

Regret că te iubesc.

Regret că am crezut că în tine mă regăsesc,

Regret că am promis că nu o să-ți greșesc .

Regret — și regret amarnic — că m-am vândut pe sărutul unui om jalnic,

un om care credeam că mă iubește,

un om care, zi după zi, mai tare mă rănește.

 

Regret că iubesc, urăsc că te iubesc,

dar iubesc că te urăsc.

Regret tot ce ține de tine,

regret că te-am lăsat să faci ce vrei din mine.

Regret că am ales pe cineva ca tine:

rece, indiferent, uneori impertinent.

 

Greșeala mea e că, deși mă rănești,

Tot te iubesc în orice moment.

Mai mult...

Pentru tine

N-am să las ziua să treacă

Fără să-ți spun cât te iubesc...

Chiar dacă timpul încearcă pe furiș să plece

Mereu făcând la fel,

Jucându-și infinitul rol,

Lăsându-și doar umbrele,

Foșnind clipele, furându-le..

Știi bine cum face!

Dispare zâmbind,tăcând

Lăsând al tristeții întunecat zeu

Blestemul meu...

Nu,nu voi lăsa ziua să moară!

O voi ține cu secundele cu orele cu chipul ei încremenită acum,

Cu timp cu tot ce are,cine poate cunoaște,

Dacă mâine renaște

Știind că nu vrea

Pe loc să stea...

Și-ți voi spune cât te iubesc,

Același refren dar altfel,

Mereu cu alte culori,șoptit poate,

Ce-și poartă muzica veselă,

O mică și trecătoare simfonie,

Un foc ce-și arde flacăra sa,

Mister adus din altă lume...

Poate Paradisul din inima ta sau a mea....

Nu-i dragostea însăși viața,

Ce-aduce speranța,gonind tristețea și moartea?

Cum să las ziua să treacă așa,

Fără să-ți spun cât te iubesc,

Parându-mi-se că-s risipit fără tine,

Să fiu doar o tristă fantomă, duh rătăcit

Ori timpul m-a pierdut nemilosul în trecerea sa,

Nelasându-mă să fac ceva..

Pentru tine!

(17 mai 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire).

Mai mult...

Iarna – flutur alb de vânt

Crivăţu‘ îşi făcu avânt

într-un cuib de păsări mute

cât să-ncapă în trupul lor

iarna - flutur alb de vânt.

Strânse-n sânul ei de gheaţă

valvârtejuri şi ninsori.

Şi când şade să asculte

triste suflete de flori,

le aşterne pe pământ.

Trece palid soarele,

stelele de ger

îmbracă faţa lui diamantină.

Iată-l înghiţit de cer,

scuturându-şi pletele

într-o pată de lumină.

 

 

În răsuflu’ ei deodată

ridică cetate albă:

în risipă să te scuturi

de visarea care scaldă

o fereastră cu gutuie.

Molcomă fantasma şade

ca o pasăre trudită.

Se adună. Apoi suie

turnuri nalte de zăpadă.

Un schelet de pom sclipeşte

în troieni dezordonate,

vântul nu mai hoinăreşte

pe la case îndesate.

 

 

Urcă drumul de ninsoare

urători, copii de-o șchioapă,

cu un plug din două fiare,

tras pe uliță de-o iapă.

Un copil numai paiete

ce în șale îi ajung,

larg învârte biciul care

sună într-un tunet lung -

geru-i fuge de la ghete.

Tremură în raza lunii

sălcii de argint cochete.

 

Mai la margine de sat

unde basmele se spun,

mulţi copii la vatra sobei

timpul pare c-a lăsat.

Au venit de prin cătun

cu trăistuţe la spinare

să le-ndese cu poveşti.

Zmei naivi îşi cântă versul

ca o nobilă întristare.

Două fete ştrengăriţe

împletesc înduioşate

înger palid în cosiţe.

 

La fereastra cu muşcate,

o măicuţă îndurerată

câteodată lung priveşte

prin zăpezi imaculate,

gânditoare îşi vorbeşte:

« poate-n drumuri se arată,

peste gardu’ acoperit,

fiul drag venind din lume » …

Plânge încet şi chinuit,

îi rosteşte al său nume.

Se mai uită spre icoană,

la Isus văzând într-însul

o lumină cum deşiră

flăcările de aramă;

îşi mai domoleşte plânsul.

 

Peste satu’ înzăpezit

a rămas un colţ de lună.

Stelele s-au întregit,

vântul scade la jumătate,

de-nnoptare adormit.

A ieşit după furtună

o nălucă la fântână.

Cum în murmur se înclină,

o porni către zăvoi.

Simţitoare şi senină

în răsunet năvăleşte

cu vârtej de vise albe

şi îmbracă perne moi.

În cădere geru’ înşiră

caru’ stelelor în pom.

Rareori, dar o scânteie

vine galeş printre nouri,

furişându-se în somn.

 

din cartea ilustrată pentru copii: Copilul și norul - 

ștefan radu mușat

Mai mult...

Viața

Probabil te-ai întrebat cine este în spatele vieții?

Sau dacă există cumva temuta moarte,

Despre care se vorbește cu teamă!?

Daca da,ei bine îți pierzi vremea!

Acum,există doar viața aceasta blestemată!

Frumoasă sau nu, viața se vrea trăită oricum!

Noi creștinii nu credem in moarte,

Chiar dacă viața doare,

Iar oamenii știu cu toții că tot ce naște dispare,

Că ziua face loc nopții,

Iar Nimicul,Efemerul apare să Fure tot ce poate, mișelul,

Te fură pe tine cu tot neamul,

Pe mine,pe orișicine chiar și pe Obraznicul care spune că el e Ateul ce știe misterul lumii prezente,

Bietul de el nevăzând că-și trăiește ultimele clipe bete...

Ca să dispară etern nemurind,

Martorul chinului veșnic fiind,

Ne spun cuminți și blânzi

Ai lui Hristos Sfinții Părinți!

(17 februarie-5martie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)

Mai mult...
#Interesant  Autor: Zugun
Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookies. Politica privind cookies.
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live