1  

Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?

poezii.online Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?

 

Inga Bostan este proprietara magazinului caritabil. Spune ca ideea i-a venit inca acum cinci ani, cand si-a propus sa ajute persoanele nevoiase. 

 

Inga BOSTAN, PROPRIETARA MAGAZINULUI: "Pentru mine sunt importanti oamenii nu lucrurile, locul dat in primul rand este unirea oamenilor. Sper eu ca cei care vin aici la cumparaturi si cei care aduc simt tot. Bunatatea pe care o facem noi aici sa fie simptita." 

 

Chiar de la intrarea in magazin se simte o atmosfera calda. Hainele si jucariile stau bine aranjate. Inga spune ca zilnic intalneste oamenii, veniti sa doneze obiecte, cu bratele deschise.

 

Inga BOSTONA, PROPRIETARA MAGAZINULUI: "Noi tare visam sa mai deschidem un magazin de genul dat la Botanica, pentru ca este un sector foarte aglomerat si necesita si acolo un magazin. Dar vedem cum merge aici, daca nu vor fi piedici."

 

Toti banii pe care ii colecteaza din vanzarea bunurilor sunt donati pentru copiii grav bolnavi. Doar luna trecuta a reusit sa adune 50 de mii de lei.

 

Inga BOSTAN, PROPRIETARA MAGAZINULUI: "Cel mai scump obiect noi am avut un palton nou 550 de lei. Uneori oamenii care aduc lucruri bune si oamenii ne zic ca acest obiect valoreaza atata si noi sa nu il dam foarte ieftin. Noi avem ca scop sa colectam cat mai multi bani."

 

Irina s-a angajat ca vanzator in acest magazin. Timp de mai multi ani a fost voluntar, asa ca atunci cand i s-a propus sa lucreze acolo, nu a stat pe ganduri.

 

Irina BEGZA, VANZATOARE: "Imi place foarte mult nu este doar un serviciu, stii ca faci mai mult decat lucru.  Primesc un fedbac placut pentru ca hainele lor aduc folos. Un copil isi alege o jucarie la un pret simbolic si este fericit."

 

Tanara povesteste ca oamenii aduc diferite obiecte si toate intr-o stare buna.

 

Irina BEGZA, VANZATOARE: "1. Pentru mine era o surpriza eu nu stiam. Cineva aduce haine de firma, handmade, chiar si aceste bratari sunt din piele lucrate manual, domnisoara a adus cinci."

 

Magazinul are si propriul stilist. Cand are timp liber, Lia merge acolo si aranjeaza hainele cum stie ea mai bine.

 

Lia NICHIFOROVA, STILIST: "Eu astazi am ales asa o bluza si o cravata barbateasca, ele se combina dupa culori. Avem si o pereche de pantaloni si vre-un palton de exemplu."

 

Iar uneori isi mai cumpara si ea cate ceva.

 

Lia NICHIFOROVA, STILIST:  "Eu nu pot sa ma abtin eu tot gasesc, vreo bijuterie acest inel l-am gasit aici. Mereu imi fug ochii dupa ceva neobisnuit."

 

Cumparatorii spun ca ideea de a deschide un astfel de magazin este foarte buna.

 

"Cu prima ocazie am venit incoace sa vad poate aleg si eu ceav sau sa aduc. M-am uitat ce haine sunt si ce haine pot sa aduc eu."

 

"Eu sunt imbracata intr-un pulover care l-am procurat de aici. Eu sunt un cumparator fidel, foarte tare imi place. Aici e foarte confortabil, frumos si neobisnuit. E placut sa te afli aici."

 

Magazinul se afla pe strada Alecu Russo, din sectorul Rascani. Oricine poate dona haine, carti sau jucarii, care ulterior sunt vandute. Pretul obiectelor variaza de la 30 pana la 200.

 


Preluat de la: ProTv


Postat 25 noiembrie 2018

Creaţii aleatorii :)

Fi tu

De-ai fi ca o Magdalenă,  

Pe când n-avea învățător,  

Aș fi ferice-n noaptea neagră,  

Iar ziua aș fi un dezertor.

 

De-ai fi Ileana cea din basme,  

Ori chiar Maria-n chip curat,  

M-aș pierde-n zori de-atâta pace  

Și mi-ar fi sufletul uscat.

 

Dar nu te vreau nici ca poveste,  

Nici sfântă-n chip împodobit,  

Te vreau așa cum ești pe bune,  

Căci dorul meu de tine n-a pierit.

 

Și dacă-ai fi și cer, și umbră,  

Și tot ce n-am, dar am dorit,  

N-aș regreta nicio secundă  

Că ești precum te-am întâlnit.

Mai mult...

ÎN ZORI, TĂCEREA...

    Ce păcat, aceste flori,
    Au pierit tăcut în zori,
    Pustiind câmpiile,
    Sărăcind poienile...
    
    Norii grei pe cer apasă,
    Ploaia cade-ncet pe casă,
    Aurii, zorii s-arată,
    Peste lumea asta, toată...
    
    Lacul tremură pe-o undă,
    E o liniște profundă,
    Păsările nu cuvântă,
    Pacea stă în mine, frântă...
    
    Peste noi tristețea apasă,
    Ca o soartă nemiloasă,
    Și mi-e dat să văd, subtil,
    Moartea verii. Inutil...

Mai mult...

LACRIMI

Fost-am ce-am voit să fiu

Toc și foie ca să scriu 

Bocetele tuturora,

Lacrima ce joacă-în gene 

Care plânge pe înfundat

Pentru traiul blestenat.

Pentru ziua care doare

Fără glorie și bani

Lângă semeni lași ,nesimțitori

Lângă ei trăiești și mori

Mai mult...

Ce simt

Singur călăuzit de vise.

Plimbări pe străzi cu becuri stinse.

Gânduri grele, la acasă...

Eu n-aș vrea, dar iar mă lasă.

Merg, alerg, fac tot ce pot.

Ce se-ntamplă nu socot.

Ce va fi, ceva să fie...

Timpul, dedicat doar mie.

Dar singur nu-s, ci-nconjurat.

Visul e acum uitat.

Lumina unei lămpi rămâne...

Acasă sunt, și chiar si mâine.

N-am sa plec, dar am sa plâng.

Timpul trece, la toți prin gând.

Mai mult...

Sfârșit

Sprijinită de fereastră,

privind în gol cu măinile reci

la sicriele melancolice

împodobite cu flori colorate, luminate, ea contemplă:

„Când va veni vremea mea

să întâlnesc stelele și luna, să le admir

de-aproape,

să devin și eu o strălucire

asupra pământului întunecat

ce plânge,

să mă eliberez de el, spunându-i:

lacrimi sângeroase am vărsat pe-asfaltul tău umed.

Acum s-au transformat în gheața pe care

eu încet alunec, lăsând în urmă orice strop

de ploaie singuratic;

să ajung în cerul sumbru, să-mi veghez

propriul mormânt unde lacrimile-mi îmi stau

ascunse, pierdute, înfrânte?

Când va veni vremea mea

să plutesc lin spre apus,

să-mi iau aripile de înger și încet-încet

să sfârșesc?

Mai mult...

Noi

Am încercat să trec peste

Dar inima tot mai grea îmi este.

Zilele îți duc dorul

Iar noaptea mă ajută alcolul.

 

Stelele îmi amintesc de noi

Căci ele erau preferatele tale,

În timp ce eu mă pierdeam printre stele

Eram luna, dar fără lumină în ochii tăi.

 

Tu alegeai alcolul,

Eu alegeam sucul.

Tu alegeai vise,

Eu alegeam depresie.

 

Cumva se completau

Dar în timpuri diferite.

Poate ne vom completa și noi

În vieți compatinile.

 

Aș spune că este ultima oară când îti scriu

Dar știm amândoi că asta-i o minciună,

Și cuvintele îmi vin ușor 

Atunci când singurătatea răsună.

 

Clipele trec pe ceas

Dar nimic nu se schimbă,

Totul rămâne la fel

O imensă minciună.

Mai mult...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live