Fetița mea, un dar sublim
O vreme-n ochii mei au curs tăceri,
Lacrimi și neputinți ce n-au cuvânt.
Când lumea-și arunca a ei păreri
Fără a ști ce duc și port în gând.
Când toți râdeau fără vreun rost,
Eu îi țineam mâna mai tare
Cu orice luptă și-orice cost
I-am pus în piept mereu un soare.
Da! Fetița mea e diferită...
Diversă, dar un dar sublim!
Într-o îmbrăţişare dăruiește
Tot ce noi, adulții, uităm să dăruim.
Știi... nu e ușor să fii părinte!
Când toți ti-l judecă fără vreun sens
C-are alt ritm, alt glas, altfel de minte,
... nerealizând că e un dar ceresc...
I-am întins brațele fără hotar
Mereu în suflet cu gând blând,
Căci e-un copil ce nu stă în tipar
Dar poartă minuni ce nu se vând.
În ochii-i mari de un căprui senin
Se nasc ades sclipiri de curcubeu
Și deși pare pentru unii diferită,
Cerului ii este dragă... și-așa va fi mereu.
O vreme-n ochii mei s-au scurs dureri...
N-am renunțat... pășind în gând cu ea
Azi suntem bine fără temeri
Prin viață zboară lin ca pasărea...
Category: Poems dedicated
All author's poems: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman
Date of posting: 1 июня
Views: 526