Author Silvia Gabriela
Random creations :)
In așteptarea morții
...664, 665, 666 picături de sânge...
Foame nu-i, nici frică, nici durere,
Disperarea a trecut în timp,
Un Prometeu mâncat încet de ciori pe câmp.
Și doar o secera și un ciocan se vede
Adânc în cerul plin de stele însângerate,
Ce-mi luminează calea spre apusul mult dorit
Și aștept, aștept la infinit...
Și fericit că voi vedea în iad pe acei eroi,
Ce luptau din neștiință poate și prostie
Pentru o lume fara regi și dumnezei,
Aștept... fie să stau și-o veșnicie...
Urmarea Mioriței: Moldovan
Dar mioara cea laie
Se duce vioaie
Prin negrul zăvoi
La țarcul de oi
La cânii mai mari
Cei aprigi și tari
Pă-l crunt mi-l ochește
Și bravă rostește:
- Dulăule dragă
Diseară nu-i șagă
Că al nostru stăpân
E la capăt de drum
Că la apus de soare
Vor să ni-l omoare
Ciobanul vrâncean
Și cu cel ungurean
Chiar după păscut
Că e mai avut.
Râvnesc și urzesc
Un gând nebunesc
Vor viața să-i curme
Să ne lege în turme
Și după amurg
Să ne vândă în târg.
- Mioriță laie,
Laie, bucălaie,
Dar ce-a zis stăpânul,
Al nostru, românul?
- E cam șovăielnic
Și își scrie pomelnic
Ceva cu o nuntă
Și-o mamă căruntă
E doar istovit
Fără vlagă, sleit
Tu dă-te încoace
Să-i rupi de cojoace
Să-i joci în picioare
Să-i muști unde-i doare
Ești cel mai frățesc
Și mai bărbătesc,
Dar scarmănă-i bine
În seara ce vine
Că iarba-i de miei
Și dulăul de ei
Gonește-i la vale
Să ne piară din cale
Uitați să ne fie
Să se ducă-n pustie!
Și dulăul plecă
Și mi-i încăieră
În dosul stânii
Laolaltă cu cânii
Și-i scărmănă tare
De cerură iertare
Pe câmp alergând,
Din ochi lăcrimând.
Iar cel moldovan
Rămas ortoman
Își găsi un loc
Și făcu un foc
Sus în țara ielelor
Unde-i iarba fiarelor
Regina albinelor
Și ursitul zânelor.
Din desagă a scos
Un fluier frumos
Fluieraș de fag
Și zise cu drag
Un cântec de crai
Pe-o gură de rai.
Moldovan
de Vali Brașoveanu
1 mai 2023
Dor ascuns
Mi-e dorul de tine, dor ce mă arde
Foc ascuns sub inima dărâmată
Te chem cu gândul în tăcere
Deși îmi ești uitare în toate cele...
Mi-e dor de privirea ta, senină și clară
Știu că nu-ți pasă... a mea începe să doară
As vrea să te mai văd pentru o clipă
Poate simți cum sufletul te strigă...
Te văd și te chem din imensa tăcere
Te caut în vise rămase efemere
În nopțile pline de acută durere
Dar ești doar o umbră, ce în zori piere...
Mi-e dor ca și când nu ai plecat nicicând
Fără o-mbrățisare...fără "un vin"
Un dor ce speră la o umbră de noi
Ca și când intr-o zi te-ai mai uita inapoi...
Iluzii... sufletul simte în al său adânc
Că brațele tale azi sunt rece mormânt...
Si-n dorul ce arde mocnit în piept
Te caut, te găsesc si-apoi, te pierd...
Mă doare și nu-mi rămâne decât să te uit
Să fac din durere, pentru inimă, scut,
Chiar de dorul nu-i stins și stă așezat
Într-un colț de suflet, ce l-ai refuzat...
Gîndul
Plimbam prin firul amintirilor , un gînd ce nu-mi dă pace
Străpunge încet pînă-n adîncuri , prinde din urmă , tace
La fel ca tine a fugit , prin departate străinătățuri
Acum se-ntoarce negreșit și a promis să-și ceară,
Din toate drepturile sale , doar un cuvînt și iară,
Mă chinuie încet , în întunericul pustiu lăuntric
Mi-aș scoate inima din piept ,doar nesimțirea să mai simt
Nu vrea decît să spună : iți amintești? Ce mai nebună!
Te-a iubit viața toată și insăși ca pe viată
Ar da și ultima suflare în brațe să te țină iară !
Un gînd și-atît, ce inocent
Nu vrea să facă rău , ce-i drept !
Își caută dreptatea , și drumul duce doar la tine
Iubitule , adu-ți aminte ,cum m-ai iubit și tu pe mine.
Și e mai mult decat un gînd , e insăși sentimentul
Că te-aș putea pierde oricînd , dar dorul nu mă lasă
Iși face loc întîi ca gînd , apoi învăluită-mi ființa
Și să nu uiți iubitul meu ,oriunde-ai fi în lume
Aici in colțul lumii eu , te voi iubi pe tine .
Doar iubind …
Doar iubind poţi cere lunii,
Peste tine să coboare,
Al său clar şi-a sa splendoare,
Şi lumini rupte din soare.
Doar iubind poţi cere apei,
Peste tine lin să curgă,
Ca iubirea-ţi să ajungă,
Dintr-o clipă, viaţă lungă.
Doar iubind, codrului poţi cere,
A sa umbră şi răcoare,
Triluri de privighetoare,
Şi un murmur de izvoare.
Doar iubind, vântului poţi cere,
A sa blândă adiere,
Să-ţi trezească acea plăcere,
Ce-o trăiai în luni de miere.
Doar iubind poţi cere vieţii,
Lin să cearnă peste tine,
Sentimente dulci, sublime,
Risipind sumbre destine
Respir pe-o margine de cer
Pe-o margine de cer respir
Cât încă inima îmi bate
Cu-n suflet vesel, alteori trist
Viața mea, plină cu de toate.
Ochi-mi admira minunile naturii
Creionul îmi desenează cuvântul
Buzele au gustat din capcana iubirii
Picioarele pe-alei îmi poartă gândul.
Sufletul îl port mereu cu mine
Fericirea o pot simți din plin
Dar caut o portiță către tine
Pe drumuri care nu mai vin...
Am nopti și zile, ore, minute
Am dimineți și seri plăcute
Dar am și lacrimi muribunde
Ce cad sensibil, pe tăcute.
Am totul si nimic acum,
Timpul abia mi-l mai trăiesc.
Am foc, aer... rău și bun,
Cu toate astea... nu îmi folosesc.
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Reformare
Gabriel Nicoara
18 November
Ce ai zis e rau, chiar oribil, tragic, da-i zis-o bine
Ploaia trăiește
Gabriel Nicoara
18 November
Frumos. Dar poate iti controlezi uneori, char daca rar, inima folosindu-ti caputu
Nu pot să te uit
Gabriel Trofin
18 November
Multumesc frumos! Ma bucur daca ti-a placut....
Nu pot să te uit
anca_nistor
17 November
Superbe versuri, intensă trăire!
Nu căuta la oameni
Gabriel Trofin
12 November
Mulțumesc frumos! Este într-adevăr așa cum ați spus...
Nu căuta la oameni
Silvia Mihalachi
12 November
,,NU CĂUTA LA OAMENI,, pentru mine, un cititor, nu este numai o superbă, superbă poezie, ea este și un bun sfătuitor a cărui sfaturi merită ,, pe t...
✨ Poeme din suflet pentru suflete
Deea
10 November
Mulțumesc
Sa nu mai doară...
un-pahar-de-poezie
10 November
Multumesc si eu ❤️🙏
Sa nu mai doară...
Alexandra-M
10 November
M-am regǎsit în versurile tale, mulțumesc pentru emoție
✨ Poeme din suflet pentru suflete
un-pahar-de-poezie
9 November
Bine scris!🤗