De vei pleca

 Un semn de la tine-ar fi frumos să primesc,
 Îmi lipsesc șoaptele și emoțiile ce sufletul mi-l întăresc
 Pentru ce mă spetesc, rătăcit și buimac
 Să trăiesc ca tine, dar nu vreau să mă prefac...
 
 Cât m-am temut, orice început are un final neprevăzut
 Schimbările abundente și cum mă induci în eroare 
 Dacă pentru tine nu mai are aceeși valoare, îmi doresc un ultim sărut
 S-a format un egoism și-o nepăsare, nu te mai interesează durerea lumii exterioare.
 
 Dacă greșesc îmi va părea rău,
 Dacă am dreptate mă voi simți vinovat 
 Orice gest neexplicat, dar nu vreau să fiu prins ca-n halău
 Incertitudinea cu care m-ai tratat și dorința de a ne trăi viețile separat
 
 Repetă-mi ce a fost, te voi striga...
 Ecoul ce-mi raspunde mă va înșela și-ntări nesiguranța 
 Draga mea, oriunde ai fi într-un moment târziu,
 Ai să te ascunzi într-un ochi străin 
 Și lasă-mă singur, la un pahar de vin...
 
 De vei pleca,
 Spune-mi de-ndată, să te privesc să știu ce pierd
 Sufletul, gândul, ce se confruntă 
 Vor reflecta, cine, sunt eu...

Category: Love poems

All author's poems: Umbra Dihorului poezii.online De vei pleca

Date of posting: 12 мая 2024

Added in favorites: 1

Timp de citire: ~2 min.

Views: 1131

Log in and comment!

Other poems by the author

Solitudine

Perete lângă perete, la atingere rece,
Doar o rază de lumină ce infiltrează încăperea tenebră
Tihna ce răzbate, un calm fals îl produce
Fiori reci sunt simțiți, dar nu din lipsa de căldură
 
Îmi e ușor să încerc, îmi e prea greu să termin
Să-mi fac griji când nu voi mai putea rămâne rațional?
Mărunțiș ce-l produc, nu reușește să mă bucure pe deplin
Aparent nesemnificativ, dar afectează mental...
 
Praful se-așterne pe tot ce-i uitat,
Indiferent de trecut, un sufltet depravat
Ce se bucură doar că a existat...
Va resimți necaz și regret într-un mod accentuat
 
În mintea-mi încețoșată ce rămân prizonier,
Aș putea evada, dar simt că așa, aparțin undeva
Agravăndu-mi situația, îmi consum singur otrava 
Tăcere, nebunie, o fereastră închisă într-o cameră fară mobilier...
 
Ce se află în exterior, îmi pot doar imagina,
Decizia-mi laolaltă e de a mă înstrăina,
Un inconvenient ce il simt dar nu-l pot elimina
Trag draperia, să nu mai intre simbolic lumina...
More ...

Tribut

Printr-un semn de respect și o obligație indirectă, vreau să prezint ce nu mi se pare corect

 Abține-te te rog de la un comportament malițios, tu-ți faci mai mult rău și e un rău de prisos,

 Ce s-antâmplat, ce ne-a schimbat, am început să urâm și ne-am îndepartat 

 Preocupați cu lucruri inutile și trăiri pe moment, avem curaj să ne mândrim cu prea mult intelect?

"De ce", este cea mai comună întrebare, dar fiecare încercare creează onoare 
 Ajutându-ne între noi, asta este adevărata salvare, dragostea este singura trăire ce dă existenței culoare,
 De ce atât de multa trădare si răzbunare, unele vorbe nu au recuperare
 Nu vreți, nu vă mai pasă, nu mai există iertare...
 

 În timp ce mulți sunt ignoranți, alții se chinuie si vor nespus de mult să trăiască

 Boli incurabile, copii fară dragostea părintească, prin suferință să apreciați viața omenească...

 Deficiențe în orice fel, criticați si judecați dacă nu se ajunge la același nivel...

 Cer, doar un moment de răgaz, nu vă mai comparați gândiți-vă bine 
 Este ceea ce vreți pentru voi? Pentru mine?...
 Respect ce îl port, pentru oricine ce încearcă și depune efort 
 Pentru suflet un zâmbet real va rămâne oricând cel mai mare confort

 Disconsiderați cât de repede totul va dispărea,

 Uitați să respectați și să apreciați fericirea 

 Ține-ți cont de spusele mele, așa trebuie sa fie,

 În curând vom rămâne pe dulap intr-o ramă, o fotografie...

More ...

Destin

Trecură zile multe, credeai că te-am uitat?
Socotite clipe, ce m-am simțit schimbat 
Ușor, îmi vine dorul, ce dus, el a apus
Acoperindu-mi mintea, e greu, mă simt răpus...
 
Creativitate-mi dai, alcool și multă frică
Speranțele deșarte, cumva ce mă ridică 
Incompetență-n ochi, minte și prin fapte
Dac-aș putea s-o schimb, aș începe din această noapte
 
Îmi e dor să simt un zâmbet și nu doar să-l gândesc
Să văd chemarea lumii, orbește să trăiesc 
Mă simt un suflet singur că-s prost, sau nu-nțeleg 
Simțind ca am puterea, dar continui să o neg  
 
Miracol viața, un dar de-apreciat 
Încerc să-mi caut rolul, dar simt că m-am blocat 
Părând sau dând dovadă de-o minte imatură,
Știind cu siguranță, că-s la-nceput de "aventură"...
 
Probabil este scris să văd, dar nu să simt 
Inșelatoare minte, e-un chin, însă suspin
Văzând un semn mai bun, într-o stare trecătoare
Mă face să mă-ntreb, există un destin? 
More ...

Înotul

 Năzuros valul, ce spre țărm mă ghida,
 Încercarea să înfrunt curenții unei situații, brusc s-au schimbat 
 Razvrătită minte-mi dai decizii ce par, dar nu se simt mai bune 
 O epavă peste epava, destinația încă prea în depărtare 
 Văd coasta, mai am puțin, dar de-inchipuire, la primul declin rămân suspendat pe mare?
 
 Cât se poate de aproape de plută, echilibru, încerc să mi-l mențin 
 Panica se resimte, mă sperie când nu ține în totalitate de mine, acest coșmar incert
 Foarte riscant cum ocolește, dar cât mai reușește de mă păzește?
 Violent se destramă cu un zgomot puternic și-s lăsat fără suport 
 Rămas într-o situție fără scăpare, e momentul sa mă rog la un semn divin? 
 
 Insula aproape, destinația mea e portul, 
 Adâncimea e reală, greutatea e nespusă 
 Pătrunsă inima-mi de groază se află, dar încă bate 
 Îmi simt forțele limitate bazate pe mișcări necontrolate 
 Mă simt oprit în timp, o gură de aer salvatoare,
 Îmi conferă putere și-mi eludă a morții chemare 
 Puterea în mâini se duce în ancore s-au transformat ale mele picioare
 Acest abis prohibit ce vrea sa mă doboare  
 Spiritul nu mă lasă și-mi permite s-avansez
 Înainte sa mă opresc să cedez, mă va salva înotul...
More ...

Conformitate

 De m-aș îndepărta cât se poate de realitate 
 Ce rămâne nociv se va consuma 
 Ce rămâne indecent și pervers se va repeta 
 Ne lăsăm distrași, vrem asta, sau de asta suntem atrași?
 
 Încercare cu greu, să se mențină un traseu mereu
 Printr-un strop nesigur se pierde identitatea unui presupus "eu"
 Un echilibru constant ce nu mai arată normalitate
 Rămânând prea mult în spate sau evitând din viață etape importante
 
 Trăiesc adevarul crunt în care oamenii pierd sau se pierd 
 Văd doar eu așa se pare, o concordanță ce trebuie pronunțată mai tare 
 Cum nu se vrea ori se știe, se imprăștie la toți mult prea multă prostie
 Ține de moment și momentul dispare, iar oricât îl elimini, el va avea o urmare...
More ...

Repetiţie

 Dacă îmi oferi un zâmbet și împart cu tine o glumă
 Treptat, îmi arăți că ești ca berea cu prea multă spumă
 Ce se poate îndepărta, dar te consum așa, 
 Indiferent cât de rău mă va afecta
 
 Să mă-mbăt cu dorința că am găsit pe cineva,
 Împreună să ne completăm, să ne extindem dezvoltarea
 Ca un tablou te zăresc, aproapre-mi de mine cum stai 
 O scenă dulce cum surâzi după fiecare strop de cafea,
 
 Jucându-te-n păr gingaș, îmi readuci liniștea
 Realitatea mă trezește, cunosc ce se va întâmpla 
 Vom continua, vom încerca, dar în final nu ne va interesa 
 Vei rămâne ceva trecător, doar în mintea mea...
More ...

Poems in the same category

Doi golâmbi

doi golâmbi

dinspre-asfințit se-ndreaptă,

lăsându-se purtați de soartă 

 

doi golâmbi

privesc ningăul cum trece, 

dar în Decembrie abia începe timpul rece

 

doi golâmbi

oare-s pregătiți să-nvingă al lor drum

fără să se facă scrum?

 

doi golâmbi 

așteaptă să vină iar Cuptor,

visând că vremea-i va lăsa să-și facă un foișor 

 

doi golâmbi 

stau de vorbă ore în șir 

pe-o cruce într-un cimitir 

 

doi golâmbi

se uită unul la altul, 

senin mai e albastrul!

 

doi golâmbi 

vor să se mai încălzească,

prin alte părți să se odihnească 

 

doi golâmbi

poate au intrat cândva și-n casa ta

și ai crezut că-s altceva 

 

doi golâmbi 

au făcut din beznă dimineață

și au preschimbat iedera-n ineață

 

doi golâmbi,

îndrăgostiți pe-o bancă-n frig afară,

înfruntă anotimpurile care zboară 

 

doi golâmbi 

caută a vieții norocoasă stea,

n-au idee că s-au născut deja sub ea

 

 

doi golâmbi 

ar rămâne în aer pentru o eternitate,

căci acolo grijile dispar toate

 

doi golâmbi

se amăgesc că-i ușor să trăiască departe,

așa că au omorât universul care-i desparte 

 

doi golâmbi 

se prefac că-s rezistenți la durere

când ei sunt ca-n intoxicația cronică cu metale grele 

 

doi golâmbi 

se întreabă dacă mai e mult 

până-n ziua în care în viață nu va mai fi crunt 

 

doi golâmbi 

au dat foc alegoriei reci ce i-a adus împreună

și au înălțat un lampion ce le-a ținut loc de lună

 

doi golâmbi 

se cutremură de lugubrul de după moarte

și nici nu și-au pictat portretul de noapte 

 

doi golâmbi 

cânta către răsărit

cu versuri ce demult s-au rătăcit 

 

doi golâmbi, 

că-s naivi imunologic au înțeles deja,

tot ce-ar vrea e sa tolereze liniștea cumva 

 

doi golâmbi 

trăiesc sub cerul liber cu un fluturatic sentiment,

dar Epicleza tot sfânta rămâne în orice moment 

 

doi golâmbi

sunt de nedespărțit

și, totuși, încă nu s-au întâlnit

More ...

Suflet

Ți-am dat o mie de mici bucățele

Din inima mea,

Dar în loc să faci din ele

Un trandafir sau o lalea

 

Le-ai fărâmițat în gheață și sticlă

Și ai privit spre soarele altcuiva

 

More ...

CEASUL FERMECAT

Cât de searbătă-i e clipa

Când  nu mai iubești

Nu-i lumină de la care

Să te încălzeși.

 

Secat pare a fi izvorul

Dătător de viață

De nu mai simți ,fiorul

Când te țin în brațe.

 

Rare ori îți iese-n cale

Ceasul fermecat

Când doi ochi cu a lor

Săgeată ,te-au strfulgerat.

 

More ...

Doar tu

Am visat că sunt
Zeu și-aveam aripi
Cu care zburam
Deasupra timpului
Și numai un gând mă
Purta in văzduh-
-gândul la tine.

More ...

Furtună în suflet ,

Ninge în sufletul ,plin de furtună
Ninge si ploua in inima plina de ura
Ninge ,ca să înghețe tot ce e stricat
Ninge,dar după totul -i reparat

 

Ninge-n inima plina de copaci fără verdeață
Ninge,si lasă totul fără viață
Ninge ,dar sufletul varsă furtună
Si spala obrazul,ce e pictat numai cu ură

 

Ninge,dar inima arunca încă gloanțe
E frig ...si vreau doar  să te iau  în brațe
Ninge,dar în inima ta inca e soare
Ninge,si...doar eu stiu ce mă doare

 

Ninge,ninge ...Dar vreau să se oprească
Îmbrățișează-ma ca furtună din ochi sa -si cunoască
Inima și sufletul în care s-au născut
Vin-o ,căci a trecut prea mult

 

Am așteptat ca doctorul inima sa apară
Si inca aștept ...
Doctor fără stetoscop,ci doar cu scurt de apărare
Doar el va știa atunci tot ce mă mai doare

More ...

Aștept uitare

Un zâmbet însorit prin vise îmi apare

Din el a răsărit iubire mult prea mare

Săgeată mi-a înfipt în inimă și doare

Degeaba am fugit, nu am găsit uitare

 

Când timpul e greșit iubirile n-au cale

Un zid am construit sperând să am scăpare

Ferestrele-am zidit să nu mai văd cărare

Tăcerea ce-a venit nu mi-a adus uitare

 

Încerc nedumerit să caut altă cale

Prin zile-am hoinărit lipsit de alinare

Durerea m-a topit, sub pleoape curge jale

Mă-ntreab cu ce-am greșit de nu vine uitare

 

Căzând spre asfințit rămân fără de soare

M-aruncă-n gol rănit o rece nepăsare

Destinul mi-a sortit amară condamnare

M-alungă ce-am iubit ascuns într-o uitare

 

Cu fiecare pas distanța-i tot mai mare

Aștept să mă renasc până-mi revi în cale

Și-atunci pornind la pas să împărțim cărare

Cred ca-m înebunit de când aștept uitare

More ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍