Prăbușire
Frunte-mi-ași spăla-o însumi
De povara unui dar
Unui dar ce-mi luminează
Sumbra-mi viață ca un far
Inima el mi-o învie
Oasele mi le-nspăimântă
Fără strop de mârșăvie
Toată viața mi-o-nveșmântă
Dar el doar în plină taină
Când mi-e drag și cel mai bine
Căile mi le îmbină
Cu miros de gelozie
Din extaz el mă coboară
Ca un venin mă torturează
Cu durere mă-nconjoară
Și-n final mă-ngenunchează
E neant, e adăpost
E și ură, e slăbire
E întregul nostru rost
Acest dar, numit, iubire
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Visam sa ne indragostim..
Poem: Pe scurt
Cinci cărți scrise de autori contemporani din spațiul românesc
Poem: Cel mai bun serviciu de catering în italiană
Poem: Toamna vine cu zăpadă
O fată tânără fascinată de poezie: „15 ani - lupta dintre realitate și ficțiune”.
Poem: Zile in șir
Poem: Un nume
Pe 1 octombrie, de Ziua Internațională a Cafelei, la Librăria Bestseller din Chișinău plătești cafeaua cu o poezie