Prăbușire
Frunte-mi-ași spăla-o însumi
De povara unui dar
Unui dar ce-mi luminează
Sumbra-mi viață ca un far
Inima el mi-o învie
Oasele mi le-nspăimântă
Fără strop de mârșăvie
Toată viața mi-o-nveșmântă
Dar el doar în plină taină
Când mi-e drag și cel mai bine
Căile mi le îmbină
Cu miros de gelozie
Din extaz el mă coboară
Ca un venin mă torturează
Cu durere mă-nconjoară
Și-n final mă-ngenunchează
E neant, e adăpost
E și ură, e slăbire
E întregul nostru rost
Acest dar, numit, iubire
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Plânge inima
Поэма: Neincredere
(foto) O bibliotecă publică din nordul Turciei are forma unui raft cu cărţi. Cum arată instituția din interior
Поэма: Plânset de copil
Поэма: Flori de cireș
Federico Moccia, autorul cărţii „Trei metri deasupra cerului” a fost invitat la Chişinău. Cine este el?
Поэма: În căutare
Поэма: Cât vom mai fi copii
(foto) Cum încearcă un blogger anonim să reconstruiască o librărie distrusă în flăcări de ISIS