Author Silvian Costin
Total
182 creationsRandom creations :)
Pahar de dor
Și când dorul mă apasă
Și in suflet simt durere
Îmi pun un pahar pe masă
Și stau singura-n tăcere.
Ochii mi se umezesc
Și mă cert din nou cu mine
Vreau însă nu reușesc
Să mai fiu ca înainte...
Lacrimi îmi inundă fața
Nu-i nimeni să mă aline
Când îmi văd paharul gol
Fără vinul de la tine...
Îl prind usor, e fragil
Plin, ar fi mai senin...
...Vinul tau, Soare
Paharul, Luna ce-l așteaptă...
Întoarce-te te rog...
Fii ca o rază vie!
Să stingem trecutul
Si orice mânie!
Dorul ce-l port
E sfânt jurământ!
Un foc ce nu moare
Ce arde-n cuvânt!
Ebrietate
Mirosul colesterolului sfârâind pofticios
fumegă ruginit în fața bibliotecii bahice
plutind impertinent între hohote stupide
irită strălucirea ochilor amnezic rătăciți
Sticluțe triste se dezbracă secătuind
Lacrima-și varsă în pahare poposind vremelnic
uscându-se într-un vârtej lacom
Valul loveș maiestuos neuronii
înecându-i descompletați etilic
Turmelentații se ridică descendent
Pornind târâș satisfăcuți în transhumanță
De mână-i ține gardul lung și groși pereți
La stână mare bucurie îi așteaptă
Dorul e ud și un copac ar lua în brațe
Iarba se mișcă , un covor amețitor
E drumul srâmb, plin de obstacole abstracte
Patul îi chiamă să se vindece cu somn
Se-nvârt imagini cu steluțe colorate
Gândul se plimbă-n altă lume visător
Idei se-ncurcă dovedind ebrietate
Biete ființe abuzate de alcool
Căci (Reimaginat)
Inocența oarbă ce perturbă
Un suflet gri, deloc inocent,
Adevărul îl sugrumă,
Și omul distruge persistent.
Căci lumea-i plină de judecați imorale,
Ei au uitat de simpatizare!
Pentru că lor le place gustul durerii,
Când favorită-i discuția tăcerii.
Căci percepțiile-s ca o sticla spartă
Ale cărei cioburi se-mprăștie,
Incitând spre o ceartă moartă,
Unde răspântia amurgie nu se știe.
Căci realizezi ce ai doar când s-a dus,
Iar tu, mi-ai fost doar un apus,
Căci din nou in inima-mi răsăreai,
Și ruini de amintiri pierdute.. tu recreai.
Căci sângele meu,
Într-o zi vei pleca doar așa
Deoarece ești ca o pală de vânt,
... Când mor, adie-mi lin peste mormânt.
Căci primăvara-i acum înflorită,
Gingașă și preamărită,
Dar fără tine-i goală,
În inimă-mi trezește răscoală
Căci cert e, tot ce vine prea ușor
Întotdeauna-i trecător,
... Totu-i trecător inafară de tine,
Pentru că la sol, iubirea mea te ține.
Of fii tu lună, c-oi fi eu soare,
Fii tu răceală, c-oi fi eu ardoare,
Fii tu corectă, c-oi fi eu eroare,
În viața-mi tu ești cea mai frumoasă floare.
Căci hai să facem o tocmire:
Fii tu mireasă și ți-oi fi eu mire.
După ploaie
Printre picăturile mari de ploaie
Se-ntrevăd razele de soare.
Departe s-aude cânt de cimpoaie
Și un curcubeu pe cer apare.
Pastelul, arc viu colorat ne-mbie
Ca cerul să-l privim cu drag,
Și ce se scaldă-n apa lucie zglobie
Toți peștii ce înoată în șirag.
Tabloul pe care natura îl pictează
Imaginea vieții o oglindește.
Cărări șerpuite destinul urmează
Și radios în poiene poposește.
Prin lunci și verzi câmpii călătorește
Căutând calea s-o străbată.
Rareori în drum hazardul se oprește
Dorind pe la noi să se abată.
Acum, inspir aerul curat și proaspăt,
Și gândurile se contopesc
Cu magia plină de augur ce o recapăt
De la păsărelele ce ciripesc.
A
Mi e dor să te aud cum respiri
lângă mine,
în întuneric,
când nu se vede nimic
dar se simte tot.
Mi e dor de respirația ta pe pielea mea,
de căldura ta
care mă liniștea.
De felul în care, fără cuvinte,
părea că-mi spui
„Sunt aici”
prin felul în care respirai.
Și era suficient.
Pentru că atunci
nu mi era frică de nimic.
Și acum încerc să-mi amintesc
cum eram
în brațele tale,
ascultându-ți respirația
ca pe cel mai frumos sunet din lume.
În sfârșit,, noi"
1.Am încercat să schimb atât de mult lucrurile,
Pentru acea fărâmă de fericire,
Pentru acea inimă frumoasă ,pe care mi-o doresc
Însă, am ajuns să cred că nu trebuie să mă grăbesc.
2.Am crezut că totul este pierdut,
Că totul pe apa sâmbetei s-a dus
Însa, soluția pentru acest necaz,
Era cheia de sub acel pas.
3.Reușind să găsesc cheia acestei soluții,
Am scos la suprafață mii de descoperiri,
Cum ar fi ,iubirea necondiționată,
Care acest suflet mi-o poartă.
4.Și după multe discuții aprinse,
Am realizat că aceste cuvinte,
Nu mă vor mai răni ușor,
Până când nu voi muri de dor!
5.Însă, mi-ai confirmat că chimia dintre noi,
Ne va uni pe amândoi,
Într-un viitor atât de apropiat,
-Mă bucur că nu ai renunțat!
6.Atâtea nopți alături de tine,
Atâtea mângâieri pe piele,
Nu mă vor mai răni,
Pentru că ,,noi” vom fi.
7.Toate acele cuvinte pătrunzătoare,
Toate acele priviri mortale,
Mi-au furat inima abătută,
Și au trezit o fată bună!
8.Și te priveam cu dormi liniștit, și fără griji
Cum mă țineai lângă pieptul tău,fericit
Cum aveai grijă de mine,
Ca să îmi fie cât mai bine.
9.Și astfel, am realizat că te iubesc atât de mult,
Și voi aștepta acest început,
Și îmi promit că voi lupta pentru amândoi,
Ca să existe în sfârșit, ,,noi”!
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Yin-Yang
anca_nistor
25 October
"Și moartea însăși naște o iubire"- atât de frumos descrisă speranța în continuitatea vieții. 🙏
Străin în sinele său
anca_nistor
24 October
Ai descris perfect omul zilelor noastre, îndepărtat de sinele său autentic, rătăcit în plăcerile și cerințele deșarte ale lumii exterioare. Frumoase v...
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Gabriel Trofin
23 October
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Silvia Mihalachi
23 October
Și eu cred că sunteți ,,lacrima lui Dumnezeu,,… Dovadă sunt frumoasele , creștine motivații în versurile poeziei, o poezie binecuvântată de Biblie...
Caut un om
Gabriel Trofin
22 October
Mulțumesc frumos Anca... Mă bucur că îți plac versurile mele!
Caut un om
anca_nistor
22 October
Ai un talent desăvârșit! Mulțumesc pentru toate stările pe care reușești să le transpui in vers🙏
Poem
Deea
21 October
Mulțumesc
Sunt singur
anca_nistor
21 October
Profund și răscolitor de frumos descrisă însingurarea .Felicitări!
Catastrofa din mine
Monica P
20 October
Profund și frumos,felicitări!!!💌
Un lup printre oi
Irina Alexandra
18 October
Superb!!!