Author Preda Loredana Gabriela
Total
64 creationsRandom creations :)
Cântecul nopții
Cântecul nopții, adiere sublimă,
Înserarea misterioasă, vis de aur.
Ritmuri stelare, tainică simfonie,
În liniștea ce îmbrățișează timpul.
Nopțile cântă în ecouri fără margini,
Melodii de stele, în dans cosmic.
Notele se împletesc într-un cor divin,
Povești nespuse, secrete ascunse.
Sub cerul întunecat, cântecul răsare,
Ode ale tăcerii, povești neînțelese.
Vorbește-n șoaptă, cuvinte îngemănate,
Cântecul nopții dezvăluie iubirea.
În umbra lunii pline, versurile dansează,
Sufletele se unesc într-o armonie tandră.
Cântecul nopții strigă către inimi ratace,
Doruri ascun Cântecul nopții, mister adânc,
Înserarea îmbrățișează cerul senin.
Rimele se leagă într-un dans tandru,
În tăcerea ce ascunde visuri nebune.
Stelele cântă în lumini strălucitoare,
Melodii fără cuvinte, doar înțelese de suflete.
Noaptea răspunde cu ecouri de iubire,
Cântecul nopții ne poartă pe aripi de dor.
Prin întuneric, versurile se rostesc,
Povești nespuse prind viață în melodie.
Nopțile cântă tainic, în ritmuri divine,
În liniștea ce aduce alinare și armonie.
Sub lună plină, cuvintele se împreunează,
Sufletele se unesc într-o simfonie divină.
Cântecul nopții ne cheamă la visare,
În universul său
Tenebre
într-o aripă a închisorii sunt condamnații la moarte
în cealaltă condamnații la viață
nu-i nicio diferență între ei
până și șobolanii au dificultăți în alegere
eu stau în aripa privilegiaților
unde numărul disperaților evoluează
în progresie geometrică
în timp ce numărul optimiștilor incorigibili
ca mine
crește în progresie aritmetică
.
soluția lui Malthus la înmulțirea spontană a speciei
concomitent cu scăderea resurselor
este mai actuală aici ca nicăieri
.
exterminarea în masă
desigur
.
genocidul asupra condamnaților din ambele tabere
proporțional cu numărul șobolanilor supraviețuitori
și a gardienilor nemâncați de vii
.
ni s-a spus că facem parte dintr-un experiment științific
din care se vor trage peste ani niște concluzii
în legătură cu rezistența ființei umane la rupere
.
Aiudul e doar Infernul
un loc de testare a gradului de îndoire a oaselor
și a sufletelor
a degradării morale
sfârșind cu sacralizarea iubirii călăului
.
a urmat arderea închisorilor până la ultima formă de viață
(mai puțin cea a „lazărilor”!)
migrația tăcută prin tunelurile subpământene ale timpului
apoi ocuparea Paradisului de cârtițe…
✨ Camera
Într-un scrin din lada mea de amintiri,
Am păstrat tainic un luceafăr.
Ca și atunci când noaptea se va stinge,
Cu razele-i de aur, în camera pustie el va ninge.
Iar tu te vei învârti intr-un glob de sticlă, aruncat într-un ungher,
Și vor cânta din harpă îngerii de fier
Vei dansa-nlemnită în ciuda timpului stingher,
Te vei roti-ntr-o piruetă, când orologiul va bate miezul nopții în efemer.
Acum e liniște,
În camera de vată.
Amintirile-s împachetate-n ladă,
Pe care pânze dense s-au croit,
Ce au fost atent țesute
Din ițele trecutului nost timp.
spărturi zentangle/5
luna-i cețoasă,
tăcerea
se-ntinde peste simbolurile vii
ale vieții interioare.
spaimele s-au ghemuit in inimioare;
aripile hieruvimilor par aranjamente florale.
Ea - femeia ce nu mai cere...
Ea - o femeie născută din tăcerea pădurii
Cu sufletul tivit in miros de rășină
Cu dor de trai in mijlocul naturii
Și nesaț al cântecului si dans de albină
Ea - razboinică ce nu a cerut niciodată război
Dar viața i-a pus in miina o sabie prea grea
Își duce pașii prin lume cu sufletul de sloi,
În piept o rană veche ce nu se mai încheia.
Prin nopți fără somn își caută un rost,
dar umbrele o prind și-i frâng lumina vie;
în fiecare zori renaște greu, pe cost,
iar dorul ei de pace doar lacrimile-l știe.
Prin codrii tăcuți își poartă povara,
dar pasul ei sfios ascunde-un foc ce arde lin;
destinul i-a furat odată toată seara,
dar nu i-a stins puterea de-a mai crede în divin.
În adâncul inimii voia altceva, departe de armuri,
nu tronuri reci, nici lauri ce dor când îi atingi;
căuta iubirea care nu lasă în urmă răni și zgomoturi,
dar lumea i-a dat umbre, grăbite s-o împingi.
Voia respect curat, ce crește fără forță,
un sprijin blând ce nu dispare la al vântului suspin;
dar viața i-a pus în brațe minciuni tăiate-n toartă,
și tot ce-a fost promis s-a stins amar, târziu, venin.
De-atâtea ori întinse mâna după bine,
crezând că poate-n sfârșit destinul i se-ndoaie;
dar tot ce a primit erau doar forme goale, străine,
frânturi de vis căzute-n drum, în miez de noapte haine.
Norocul o ocolea mereu, ca o pasăre rănită,
ce nu-și găsește cuib pe nicio ramură din zori;
iar inima ei stătea, în liniștea-i clădită,
ca o flacără mică, tremurând între furtuni și nori.
Ea iubește cu răbdare, cu foc și cu tăcere,
Dar lumea îi oferă doar promisiuni de fum.
Și totuși, cu sabia ridicată, înfruntă orice durere,
Femeia ce iubește, deși nu-i e dat niciun drum.
Ea – femeia care nu mai așteaptă dragoste, ci tace,
alinată doar de gândul că totul e demult pierdut.
În suflet îi mai arde o scânteie ce abia se face,
dar viața i-a arătat că dorul rămâne mut.
Cândva visa că cineva îi va ține inima între palme,
fără să o strivească, fără să o lase-n noroi.
Acum doar speră ca liniștea să vină peste drame,
să-i mângâie rănile pe care le-a purtat în război.
Ea – femeia ce a știut să iubească fără măsură,
dar și-a închis inima ca pe o ușă ce nu vrea să mai doară.
În tăcerea codrului își țese ultima armură,
și în sfârșit învață că uneori salvarea e doar să nu mai ceară.
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Efectul Placebo
celina balan
10 October
Superba.🌹🌹🌹 Fără cuvinte!👏👏👏
Parfumul unui timp apus
celina balan
10 October
Atât de nostalgica încât te învăluie de la prima citire. Linistitoare. Felicitari❤️
-Ce m-aș face-
Victoria
9 October
Foarte frumoasă scriere. Felicitări tinere!
Nu mă asculta, inimă
Victoria
9 October
Daca ai iubit, nu uiti niciodată. Frumoasă scriere. Felicitări!
Solemnitate
Victoria
9 October
Superbă poezie, draga mea. Ferice de sufletul tău ca frumos mai este chiar de a fost greu încercat.
-Ce m-aș face-
Estera
9 October
Frumoss! 🤌🤩
Tribunalul din mine
Alex Black
8 October
M-a atras titlul. Frumoasă si aceasta scriere
Cerneală în amurg
Alex Black
8 October
O scriere pe placul sufletului meu!
Efectul Placebo
Alex Black
8 October
Am admirat scrierile tale anterioare, dar aceasta lasă in urma o întrebare -Cum reușești sa iti pui gandul pe foi atât de frumos?- sincere felicităr...
Din scrumul din pahar
Alex Black
8 October
Ai un talent autentic în a folosi cuvintele pentru a crea atmosferă și a transmite stări limită. Un ritm perfect și o profunzime care te pune pe gându...