Anotimp
Îmi las sufletul la soare
Vântul să mi-l judece
Și din el să ias-o floare
Pământul să-l vindece.
Ea s-a înmulțit alene
Peste codri și poieni
Prin petalele viclene,
Culese de magicieni.
Toamna, cu pașii tăcerii,
S-a-ntâlnit cu sfântul cer
Și-au negociat străjerii,
Trimițând un mesager.
Cu a sa simplă suflare,
Crivățul zvonește-acum:
Baba Iarna vine-agale,
Nu se-abate de la drum!
Dulce-amar, sublim blestem,
Nu se simte ca-n infern.
Continuăm să tot renaștem
În acest ciclu etern.
Category: Poems about nature
All author's poems: Leticia Bogdan
Date of posting: 19 марта 2023
Views: 638
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: colaj//3
Poem: Două inimi
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap
Poem: În vizită la sufletul meu
Poem: Bucurii și lacrimi
Lista celor mai vândute cărți Cartier de istorie, proză, poezie, albume, pentru copii și adolescenți
Poem: ANOTIMP
Poem: Vată de zahăr
Misterele morţii celor mai mari zece scriitori români: ce i-a adus, de fapt, sfârşitul lui Eminescu. Sadoveanu, asasinat de un mason?