De vei pleca

 Un semn de la tine-ar fi frumos să primesc,
 Îmi lipsesc șoaptele și emoțiile ce sufletul mi-l întăresc
 Pentru ce mă spetesc, rătăcit și buimac
 Să trăiesc ca tine, dar nu vreau să mă prefac...
 
 Cât m-am temut, orice început are un final neprevăzut
 Schimbările abundente și cum mă induci în eroare 
 Dacă pentru tine nu mai are aceeși valoare, îmi doresc un ultim sărut
 S-a format un egoism și-o nepăsare, nu te mai interesează durerea lumii exterioare.
 
 Dacă greșesc îmi va părea rău,
 Dacă am dreptate mă voi simți vinovat 
 Orice gest neexplicat, dar nu vreau să fiu prins ca-n halău
 Incertitudinea cu care m-ai tratat și dorința de a ne trăi viețile separat
 
 Repetă-mi ce a fost, te voi striga...
 Ecoul ce-mi raspunde mă va înșela și-ntări nesiguranța 
 Draga mea, oriunde ai fi într-un moment târziu,
 Ai să te ascunzi într-un ochi străin 
 Și lasă-mă singur, la un pahar de vin...
 
 De vei pleca,
 Spune-mi de-ndată, să te privesc să știu ce pierd
 Sufletul, gândul, ce se confruntă 
 Vor reflecta, cine, sunt eu...

Категория: Стихи про любовь

Все стихи автора: Umbra Dihorului poezii.online De vei pleca

Дата публикации: 12 мая

Просмотры: 151

Авторизуйтесь и комментируйте!

Стихи из этой категории

Dragostea

Ohh dragoste încinsă de ce-mi faci tu viața mai deschisă

De ce-mi faci tu culoar printre miile de stejari arși

Du-te și lasă-mi gândurile sa zburde,

Du-te și nu mai întoarce.

 

Dar te întorci mereu-napoi,

Și mă ți strâns legat în spate 

Până ce iar pleci în grabă 

Și mă uiți iar și iar și iar …..

 

Dar nu te-ai întrebat vreodată?

Cum de încă te mai vreau?

Cum de încă nu încetez a te uita 

Pe tine… înger cu inimă neagră

Еще ...

Miros

Vantul adie usor, usor

Si cu el o data mirosul tau ma atinge

Asa cum adierea vantului atinge

Obrazul meu uscat si ridat.

La fel amintirea mirosului tau,

Imi atinge inima plina de dor.

Mirosul tau, amintirea mea...

Care azi sunt tot mai departe de mine.

Ooo, vantul ce a pornit,

Imi va aduce cu el...

Mirosul de alta data a iubirii noastre,

Ce in copilarie a inceput

Si la maturitate s-a terminat!

Еще ...

Ia-mă iubito...

Ia-mă iubito şi mă frânge ca pe o pâine coaptă

Şi dă-mă la sărmanii ce trec pe lângă poartă,

Să le astâmperi foamea cumva cu nişte pâine

Şi să-şi aducă aminte din când în când de mine.

 

Ia-mă iubito şi du-mă la oala cu mâncare

Şi aruncă-mă-n bucate ca pe un praf de sare

Şi dă-mă de pomană la oamenii de rând,

De mine să-şi aducă aminte când şi când.

 

Ia-mă iubito şi mă varsă prin cănile de lut,

Ca pe vinul cel roşu şi dulce la băut,

Să-nchine toţi săracii, atunci când mă vor bea,

Din când în când iubito...în amintirea mea.

Еще ...

Toamna ca o durere

Alunec pe frunze şi nu ştiu 

De e toamna vinovată sau eu aiurită ,

Cu picuri de apă m-a prins ploaia auriu

Să nu cad pe ora desfrunzită .

În buzunare îmi afund mâinile nefiresc ,

Merg cu urechea uşor aplecată , chemată de un cânt ,

Prind din zbor cuvintele şi-ncerc să le unesc

Şi cu privirea pierdută mă împiedic de vânt .

Mă ademeneşte şoapta de castani ,

Îmi acopăr ochii şi ascult

Cum îmi umblă toamna prin ani

Aducându-mi poveşti de demult .

Pe umăr , ca o tăcere o frunză îmi cade ,

În jurul ei lumina devine mierie ,

Din mine timpul până la os roade ,

Oare , de ce mă doare toamna .... cine ştie ....?

 

Еще ...

Pierdut de noi

Mă îmbatam tot timpul,

În al tau parfum

Parfum de țigară

Ce-mi pătrundea sufletul

 

Tremurându-mi corpul,

Cuprinzându-te în brațe

Îți spuneam în miez de noapte,

Că te iubesc nebunește...

 

Cândva,demult,

Îmi spuneai că mă iubești

Pierdut de noi,în fluxul apei

Rătăcind în mare,lăsându-mă înlăcrimata... 

 

Timpul trece dar nu cu noi,

Purtându-te pe aripi de vânt

Pierdut de noi...

 

Totul s-a dus și am rămas pierduți,

Pierduti ca la început

Străini cu amintiri

Îmbatati cu parfum de țigară,

Pierdut de noi

Еще ...

,,O clipă de sinceritate" în norvegiană

O clipă de sinceritate

în loc de bun rămas

să dăm un pic de frumuseţe

acestui ultim ceas.

 

Nu ne-am schimbat,

e doar o părere

Nu lua drept bun un cuvânt

sau un gest neînsemnat.

Nu, nu ne-am schimbat

e doar o-ntâmplare

Oricum am fi

şi orice-am vorbi

nu suntem doi străini,

iubirea mea.

 

O clipă de sinceritate

ar fi un gest sublim

s-avem curaj să recunoaştem

că ne iubim.

O clipă de sinceritate

ne-ar aminti de noi

de anii noştri buni

ne-ar reaminti în acest ultim ceas

O clipă de sinceritate

în loc de bun rămas.

 

Nu ne-am schimbat,

e doar o părere

Nu lua drept bun un cuvânt

sau un gest neînsemnat.

Nu, nu ne-am schimbat

e doar o-ntâmplare

Oricum am fi

şi orice-am vorbi

nu suntem doi străini,

iubirea mea.

 

O clipă de sinceritate

ar fi un gest sublim

s-avem curaj să recunoaştem

că încă ne iubim.

O clipă de sinceritate

ne-ar aminti de noi

de anii noştri buni

ne-ar reaminti în acest ultim ceas

O clipă de sinceritate

în loc de bun rămas.

 

O clipă de sinceritate

ar fi un gest sublim

s-avem curaj să recunoaştem

că încă ne iubim.

O clipă de sinceritate

ne-ar aminti de noi

de anii noştri buni

ne-ar reaminti în acest ultim ceas

O clipă de sinceritate

în loc de bun rămas.

 

Et øyeblikk av oppriktighet

 

Et øyeblikk av oppriktighet

i stedet for farvel

la oss gi litt skjønnhet

denne siste timen.

 

vi har ikke endret oss

det er bare en mening

Ikke ta et ord for gitt

eller en ubetydelig gest.

Nei, vi har ikke endret oss

det er bare en tilfeldighet

Det ville vi vært uansett

og hva vi enn snakker om

vi er ikke to fremmede

Min kjærlighet.

 

Et øyeblikk av oppriktighet

det ville være en sublim gest

vi har mot til å innrømme det

at vi elsker hverandre.

Et øyeblikk av oppriktighet

de ville huske oss

av våre gode år

vil minne oss på denne siste timen

Et øyeblikk av oppriktighet

i stedet for farvel.

 

vi har ikke endret oss

det er bare en mening

Ikke ta et ord for gitt

eller en ubetydelig gest.

Nei, vi har ikke endret oss

det er bare en tilfeldighet

Det ville vi vært uansett

og hva vi enn snakker om

vi er ikke to fremmede

Min kjærlighet.

 

Et øyeblikk av oppriktighet

det ville være en sublim gest

vi har mot til å innrømme det

at vi fortsatt elsker hverandre

Et øyeblikk av oppriktighet

de ville huske oss

av våre gode år

vil minne oss på denne siste timen

Et øyeblikk av oppriktighet

i stedet for farvel.

 

Et øyeblikk av oppriktighet

det ville være en sublim gest

vi har mot til å innrømme det

at vi fortsatt elsker hverandre

Et øyeblikk av oppriktighet

de ville huske oss

av våre gode år

vil minne oss på denne siste timen

Et øyeblikk av oppriktighet

i stedet for farvel.

Еще ...

Другие стихотворения автора

Secrete

Dulce amăgire, repetiție sumbră, ce sufletul mi-l perturbă
Așteptări și decizii eronate, ce în subconștient ele rămân amplasate
Întorceți-vă la mine, trecut ce se manifestă ca o umbră
Prin rezistență să vă dobor cu o diferită mentalitate
Până voi fi convins că am ajuns la libertate

Singurătate, în noapte, ce mai mult mi-aș dori?
Să pot să cunosc să-nțeleg ce va fi
Tu, puterea mi-o dai și o iei cum tu vrei,
Greșeala-mi e-nminte când mă-ncred în idei și-n cuvinte

Ipocrit poate sunt, asta încerc să ascund ?
Să ma-fund în ceva ce nu cred și nu sunt
Irelevant sau real, abundent sau discret
Ce-ai de spus, spune-mi, dar fă-o-nsecret...

Еще ...

Conformitate

 De m-aș îndepărta cât se poate de realitate 
 Ce rămâne nociv se va consuma 
 Ce rămâne indecent și pervers se va repeta 
 Ne lăsăm distrași, vrem asta, sau de asta suntem atrași?
 
 Încercare cu greu, să se mențină un traseu mereu
 Printr-un strop nesigur se pierde identitatea unui presupus "eu"
 Un echilibru constant ce nu mai arată normalitate
 Rămânând prea mult în spate sau evitând din viață etape importante
 
 Trăiesc adevarul crunt în care oamenii pierd sau se pierd 
 Văd doar eu așa se pare, o concordanță ce trebuie pronunțată mai tare 
 Cum nu se vrea ori se știe, se imprăștie la toți mult prea multă prostie
 Ține de moment și momentul dispare, iar oricât îl elimini, el va avea o urmare...
Еще ...

Iluzie

Încântatoare liniște, ce seara, ea domnește
Picături rarefiate, mă ţin treaz şi mă inspiră
Misticul lunii, negreşit, printre nori se iveşte
Un vânt rece, trece, ce-un vuiet însoţeşte peisajul și-l admiră...

Timp în plus vreau, să remarc ce privesc
Să las de-ndată totul, mintea să mi-o desluşesc
Prin cuvinte să exprim mister şi dramă 
Lacrimi de-aş avea, cu ploaia contopite,
Sentimente nedorite, şterse cu-o năframă

Călător în timp şi noapte detaliile ce pot să le privesc 
O ambianţă sumbră, zgomote ciudate ce simt că mă urmăresc
Să-nţeleg să mă-nţeleg, eu sunt dornic, dar n-aş vrea
M-ar distruge singurătatea, dacă nu mi-ar şi plăcea

Încă o seară se duce…
Un an nou va urma,
Schimbări majore se vor produce
Dar nimic schimbat, în inima mea…
Еще ...

Înotul

 Năzuros valul, ce spre țărm mă ghida,
 Încercarea să înfrunt curenții unei situații, brusc s-au schimbat 
 Razvrătită minte-mi dai decizii ce par, dar nu se simt mai bune 
 O epavă peste epava, destinația încă prea în depărtare 
 Văd coasta, mai am puțin, dar de-inchipuire, la primul declin rămân suspendat pe mare?
 
 Cât se poate de aproape de plută, echilibru, încerc să mi-l mențin 
 Panica se resimte, mă sperie când nu ține în totalitate de mine, acest coșmar incert
 Foarte riscant cum ocolește, dar cât mai reușește de mă păzește?
 Violent se destramă cu un zgomot puternic și-s lăsat fără suport 
 Rămas într-o situție fără scăpare, e momentul sa mă rog la un semn divin? 
 
 Insula aproape, destinația mea e portul, 
 Adâncimea e reală, greutatea e nespusă 
 Pătrunsă inima-mi de groază se află, dar încă bate 
 Îmi simt forțele limitate bazate pe mișcări necontrolate 
 Mă simt oprit în timp, o gură de aer salvatoare,
 Îmi conferă putere și-mi eludă a morții chemare 
 Puterea în mâini se duce în ancore s-au transformat ale mele picioare
 Acest abis prohibit ce vrea sa mă doboare  
 Spiritul nu mă lasă și-mi permite s-avansez
 Înainte sa mă opresc să cedez, mă va salva înotul...
Еще ...

Cerşetor

Mă aflu ca o umilă făptură, ce-n pendență sunt blocat
Trecători grăbiți în lumea lor,
Interpret într-un peisaj, ce-l zărești și l-ai uitat 
Judecat în umbra anilor...
 
Stigmatizat, cu capu-mi plecat, rog milă
Îndignare și frustrare ce prin hainele-mi zdrențuite încerc de maschez
Mă feresc să grăiesc, ei trec cu o nepăsare și un zâmbet arogant
Ambiguă șansă, orice ajutor îl apreciez...
 
De-a ținut de mine, prin prostii si decizii ce multe-am ratat 
Bătut de soartă, încă o dată,vreau să văd unde drumul vieții mă poartă
Foame, sete, frig, nu mai pot simți nimic, de tot și de toate, am uitat
Memorii din trecut mă poartă într-un loc cu o vină constantă...
 
Sărac, nu mai am nimic din ce-a fost,
Pierdut, timpul cum trece rapid și fără rost
De speranța-i putere, eu, o consider disperare 
O elaborată interpretare, ce o căutam cu ardoare...
 
Înăbușit cu un râs maniacal, în fața tuturor, nu mă pot opri 
Aștept sa fiu reprimat, privirea-i spre mine, dar nu sunt observat 
Poveștile sunt tot ce mi-au rămas în minte 
Cănd vremea rece trece și rămân fară cuvinte... 
Еще ...

Solitudine

Perete lângă perete, la atingere rece,
Doar o rază de lumină ce infiltrează încăperea tenebră
Tihna ce răzbate, un calm fals îl produce
Fiori reci sunt simțiți, dar nu din lipsa de căldură
 
Îmi e ușor să încerc, îmi e prea greu să termin
Să-mi fac griji când nu voi mai putea rămâne rațional?
Mărunțiș ce-l produc, nu reușește să mă bucure pe deplin
Aparent nesemnificativ, dar afectează mental...
 
Praful se-așterne pe tot ce-i uitat,
Indiferent de trecut, un sufltet depravat
Ce se bucură doar că a existat...
Va resimți necaz și regret într-un mod accentuat
 
În mintea-mi încețoșată ce rămân prizonier,
Aș putea evada, dar simt că așa, aparțin undeva
Agravăndu-mi situația, îmi consum singur otrava 
Tăcere, nebunie, o fereastră închisă într-o cameră fară mobilier...
 
Ce se află în exterior, îmi pot doar imagina,
Decizia-mi laolaltă e de a mă înstrăina,
Un inconvenient ce il simt dar nu-l pot elimina
Trag draperia, să nu mai intre simbolic lumina...
Еще ...