Tribut

Printr-un semn de respect și o obligație indirectă, vreau să prezint ce nu mi se pare corect

Abține-te te rog de la un comportament malițios, tu-ți faci mai mult rău și e un rău de prisos,

Ce s-antâmplat, ce ne-a schimbat, am început să urâm și ne-am îndepartat

Preocupați cu lucruri inutile și trăiri pe moment, avem curaj să ne mândrim cu prea mult intelect?

"De ce", este cea mai comună întrebare, dar fiecare încercare creează onoare
Ajutându-ne între noi, asta este adevărata salvare, dragostea este singura trăire ce dă existenței culoare,
De ce atât de multa trădare si răzbunare, unele vorbe nu au recuperare
Nu vreți, nu vă mai pasă, nu mai există iertare...

În timp ce mulți sunt ignoranți, alții se chinuie si vor nespus de mult să trăiască

Boli incurabile, copii fară dragostea părintească, prin suferință să apreciați viața omenească...

Deficiențe în orice fel, criticați si judecați dacă nu se ajunge la același nivel...

Cer, doar un moment de răgaz, nu vă mai comparați gândiți-vă bine
Este ceea ce vreți pentru voi? Pentru mine?...
Respect ce îl port, pentru oricine ce încearcă și depune efort
Pentru suflet un zâmbet real va rămâne oricând cel mai mare confort

Disconsiderați cât de repede totul va dispărea,

Uitați să respectați și să apreciați fericirea

Ține-ți cont de spusele mele, așa trebuie sa fie,

În curând vom rămâne pe dulap intr-o ramă, o fotografie...

Category: Thoughts

All author's poems: Umbra Dihorului

Date of posting: 21 March 2024

Timp de citire: ~3 min.

Views: 1360

Other poems by the author

Cerşetor

Mă aflu ca o umilă făptură, ce-n pendență sunt blocat

Trecători grăbiți în lumea lor,

Interpret într-un peisaj, ce-l zărești și l-ai uitat

Judecat în umbra anilor...

Stigmatizat, cu capu-mi plecat, rog milă

Îndignare și frustrare ce prin hainele-mi zdrențuite încerc de maschez

Mă feresc să grăiesc, ei trec cu o nepăsare și un zâmbet arogant

Ambiguă șansă, orice ajutor îl apreciez...

De-a ținut de mine, prin prostii si decizii ce multe-am ratat

Bătut de soartă, încă o dată,vreau să văd unde drumul vieții mă poartă

Foame, sete, frig, nu mai pot simți nimic, de tot și de toate, am uitat

Memorii din trecut mă poartă într-un loc cu o vină constantă...

Sărac, nu mai am nimic din ce-a fost,

Pierdut, timpul cum trece rapid și fără rost

De speranța-i putere, eu, o consider disperare

O elaborată interpretare, ce o căutam cu ardoare...

Înăbușit cu un râs maniacal, în fața tuturor, nu mă pot opri

Aștept sa fiu reprimat, privirea-i spre mine, dar nu sunt observat

Poveștile sunt tot ce mi-au rămas în minte

Cănd vremea rece trece și rămân fară cuvinte...

More ...

Înotul

Năzuros valul, ce spre țărm mă ghida,

Încercarea să înfrunt curenții unei situații, brusc s-au schimbat

Razvrătită minte-mi dai decizii ce par, dar nu se simt mai bune

O epavă peste epava, destinația încă prea în depărtare

Văd coasta, mai am puțin, dar de-inchipuire, la primul declin rămân suspendat pe mare?

Cât se poate de aproape de plută, echilibru, încerc să mi-l mențin

Panica se resimte, mă sperie când nu ține în totalitate de mine, acest coșmar incert

Foarte riscant cum ocolește, dar cât mai reușește de mă păzește?

Violent se destramă cu un zgomot puternic și-s lăsat fără suport

Rămas într-o situție fără scăpare, e momentul sa mă rog la un semn divin?

Insula aproape, destinația mea e portul,

Adâncimea e reală, greutatea e nespusă

Pătrunsă inima-mi de groază se află, dar încă bate

Îmi simt forțele limitate bazate pe mișcări necontrolate

Mă simt oprit în timp, o gură de aer salvatoare,

Îmi conferă putere și-mi eludă a morții chemare

Puterea în mâini se duce în ancore s-au transformat ale mele picioare

Acest abis prohibit ce vrea sa mă doboare

Spiritul nu mă lasă și-mi permite s-avansez

Înainte sa mă opresc să cedez, mă va salva înotul...

More ...

De vei pleca

Un semn de la tine-ar fi frumos să primesc,

Îmi lipsesc șoaptele și emoțiile ce sufletul mi-l întăresc

Pentru ce mă spetesc, rătăcit și buimac

Să trăiesc ca tine, dar nu vreau să mă prefac...

Cât m-am temut, orice început are un final neprevăzut

Schimbările abundente și cum mă induci în eroare

Dacă pentru tine nu mai are aceeși valoare, îmi doresc un ultim sărut

S-a format un egoism și-o nepăsare, nu te mai interesează durerea lumii exterioare.

Dacă greșesc îmi va părea rău,

Dacă am dreptate mă voi simți vinovat

Orice gest neexplicat, dar nu vreau să fiu prins ca-n halău

Incertitudinea cu care m-ai tratat și dorința de a ne trăi viețile separat

Repetă-mi ce a fost, te voi striga...

Ecoul ce-mi raspunde mă va înșela și-ntări nesiguranța

Draga mea, oriunde ai fi într-un moment târziu,

Ai să te ascunzi într-un ochi străin

Și lasă-mă singur, la un pahar de vin...

De vei pleca,

Spune-mi de-ndată, să te privesc să știu ce pierd

Sufletul, gândul, ce se confruntă

Vor reflecta, cine, sunt eu...

More ...

Iluzie

Încântatoare liniște, ce seara, ea domnește

Picături rarefiate, mă ţin treaz şi mă inspiră
Misticul lunii, negreşit, printre nori se iveşte
Un vânt rece, trece, ce-un vuiet însoţeşte peisajul și-l admiră...

Timp în plus vreau, să remarc ce privesc
Să las de-ndată totul, mintea să mi-o desluşesc
Prin cuvinte să exprim mister şi dramă
Lacrimi de-aş avea, cu ploaia contopite,
Sentimente nedorite, şterse cu-o năframă

Călător în timp şi noapte detaliile ce pot să le privesc
O ambianţă sumbră, zgomote ciudate ce simt că mă urmăresc
Să-nţeleg să mă-nţeleg, eu sunt dornic, dar n-aş vrea
M-ar distruge singurătatea, dacă nu mi-ar şi plăcea

Încă o seară se duce…
Un an nou va urma,
Schimbări majore se vor produce
Dar nimic schimbat, în inima mea…

More ...

Conformitate

De m-aș îndepărta cât se poate de realitate

Ce rămâne nociv se va consuma

Ce rămâne indecent și pervers se va repeta

Ne lăsăm distrași, vrem asta, sau de asta suntem atrași?

Încercare cu greu, să se mențină un traseu mereu

Printr-un strop nesigur se pierde identitatea unui presupus "eu"

Un echilibru constant ce nu mai arată normalitate

Rămânând prea mult în spate sau evitând din viață etape importante

Trăiesc adevarul crunt în care oamenii pierd sau se pierd

Văd doar eu așa se pare, o concordanță ce trebuie pronunțată mai tare

Cum nu se vrea ori se știe, se imprăștie la toți mult prea multă prostie

Ține de moment și momentul dispare, iar oricât îl elimini, el va avea o urmare...

More ...

Secrete

Dulce amăgire, repetiție sumbră, ce sufletul mi-l perturbă
Așteptări și decizii eronate, ce în subconștient ele rămân amplasate
Întorceți-vă la mine, trecut ce se manifestă ca o umbră
Prin rezistență să vă dobor cu o diferită mentalitate
Până voi fi convins că am ajuns la libertate

Singurătate, în noapte, ce mai mult mi-aș dori?
Să pot să cunosc să-nțeleg ce va fi
Tu, puterea mi-o dai și o iei cum tu vrei,
Greșeala-mi e-nminte când mă-ncred în idei și-n cuvinte

Ipocrit poate sunt, asta încerc să ascund ?
Să ma-fund în ceva ce nu cred și nu sunt
Irelevant sau real, abundent sau discret
Ce-ai de spus, spune-mi, dar fă-o-nsecret...

More ...

Poems in the same category

Călător în trecut

Timpul s-a stins în umbre adânci,
Lăsând amintiri ca frunze în vânt,
Pe poteci uitate, pașii-mi se-ntind,
Căutând visul, ce n-a fost împlinit.

Un ceas ce nu tace, mereu se rotește,
Îmi spune povești de ieri și de azi,
Dar mă pierd în tăcerea ce crește,
Găsind în trecut, mai mult decât azi.

Fiecare clipă are o umbră,
O vorbă pierdută, un zâmbet în vânt,
Timpul, ca un râu ce nu se oprește,
Mă poartă spre locuri de mine uitate.

Poate într-o zi mă voi întoarce,
Acolo unde timpul a tăcut,
Dar până atunci, în fiecare pas,
Voi căuta un drum ce nu s-a sfârșit.

More ...

Să treci indiferent pe lângă o pasăre moartă

Moartea-i la fel și pentru oameni și pentru păsări

nu poți să treci pe lângă o pasăre moartă

indiferent

și să nu-ți ocolești rușinat sufletul

dacă am bănui câtă durere se ascunde

în moartea unui pui de vrabie

am lăsa cel puțin o lacrimă-n urmă

un semn că ne pasă

vărsăm milioane de lacrimi pentru lucruri mai simple

și n-avem măcar o tresărire în fața unei păsări înfrânte

fiindcă moartea nu poate fi decât o înfrângere

Simfonia a cincia a lui Beethoven este răscolită

de cântecul presurei galbene

păsările dispărute ale lui Edwards ne amintesc

că suntem efemeri

nici nu mai contează dacă s-a întâmplat să fim oameni

în trecutul nostru a existat indiscutabil o pasăre

am fost însă și atunci nepăsători ca și acum

până când ne-am trezit într-o bună zi singuri…

More ...

Недосказанное

Они мне обещают жизнь,
Они! Слепые от рожденья.
Пытаясь только услужить,
Слепым и глупым убежденьям.

Они мне обещают мир,
Руками красными от слизи.
Пытаясь запереть меня в сортир,
Прикрасами их идеальной жизни.

More ...

Cel mai trist prizonier

Cel mai trist prizonier nu e cel închis în lagăr,

E cel înlănțuit de mintea lui..

Fantomele gândului gri

Fac florile sa plângă,cad ploi și nu se pot opri..

Cel mai trist prizonier,închis în cămăruță lui,

E înjunghiat de râsetele de afara,

Lumina îl doare,privește în zare cocorii ce zboară,

Tentaculele gândurilor sumbre-l înconjoară,

Închide ochii și se prabuseste-n abis,

Când pleoapele grele cad,singura eliberare,unica,e in vis..

(Monica)

More ...

Când...!

Când clipa este grea

..rezistă,

Zâmbește la dușmani

..și nu fi tristă!

Când simți în jur minciună

..te depărtează,

Trăiește doar în adevăr

..și luminează!

Când drumul l-ai pierdut

..e noapte,

Găsește-ți calea dreaptă

..și fă fapte!

Când toți te părăsesc

..nu prin deces,

Prieteni falși ți-au fost

..din interes!

Când ai ajuns prea sus

..coboară,

Ca nu cumva vreo pală

..să te doboară!

Când știi prea multe

..le uită,

Iar gura să nu-ți fie,

..a ta ispită!

Când ai ajuns departe

..mulțumește,

Celui ce ajutor ți-a dat

..și-n lume..te iubește!

More ...

Tot ce urăsc la tine

Urăsc felul cum te comporți

Atunci când doar eu te privesc

Căci m-ai mințit de mii de ori

Știind doar cat ,eu, te iubesc

Urăsc ce obișnuiam să simt

De mult, când te holbai la mine

Căci tu decât iți băteau joc

Și nu îți prea pasa, în fine

Urăsc că te-am iubita așa

C-am fost oarbă și surdă

Când toți îmi spuneau de tine

Că nu meriti nici o lupta

Urăsc prvirea-ți mincinoasă

Ce am văzut-o mult prea des

Urăsc că mă urăști pe mine

Și urăsc să te urăsc

More ...

Support Poezii Online

Your support helps Poezii Online grow. Your donation supports development, improvements, and this space dedicated to personal creations - a place where poetry and literary text bring inspiration, calm, and a breath of air for the soul.