Author NICU HALOIU
Total
30 creationsRandom creations :)
Mama te iubim
Mama am greșit de o grămadă de ori,
Îmi cer scuze ,mă închin in fata ta,
Ești o mama extraordinara
Ai stat nopții și zile lângă noi ,
Doar tu ai fost acolo ,
Tata a plecat ,
Naveam ce manca ,
Mama a murit,
A făcut lumină în familia noastră,
Îti mulțumesc ,mama !
Migdală și scorțișoară
Călduros adăpost, îți e privirea-i dulce de cașmir înceghată cu mierea dulcelui sărut
Atât de veșnic și pașnic, atât îți este de dulceagă
Și atâta dulceață îți poartă rafinamentul sărutului, ce e ca răsăritul ce se contopește pe buze cu orizontul
Iar în ochii când te privesc îmi tresar ai mei fiori ce înfloresc ca bobocii la mireasma primului sărut de lumină
Oh, două migdale și o esență de scorțișoară îți desfirează privirea-i ce-i plină de sărutări
Lumina ochilor căprui zac bătându-mi la ușile inimii mele
Te chem, te invit ca pe un intrus ce deja s-a sustras spre gândul minții mele plăpânde
Și te suspin să vi, te iau în mână și îți port umil țesăturile cu atât dor și nebunie
Și te port numai pe tine căci ești singura lumină ce mă încălzește
Singura lumină ce răsare prin scrierile mele și mă prevestește cu bucurii
Singura și ultima scrisoare purtată ca un poet adevărat pe suflet și pe praful depus a lacrimilor arteii străvechi
Florile
Florile nu sunt îndeajuns pentru tine sa-ti spună ce simt dar au fragilitatea cu care mi -ai atins tu sufletul atunci când nu am știut de mine ....Îți doresc gradina în suflet și sa primești de 10 ori mai mult decar mi-ai oferit tu mie ,te iubesc ...tu nu ai rupt bucăți din mine tu m -ai lipit ....
Cântecul firului de iarbă
Pe-un deal tăcut, sub cerul fără grabă,
Creștea un stejar cu fruntea spre înalt,
Iar jos, la umbră, tremura o iarbă,
Un fir mărunt, de soare-nsetat.
Stejarul stătea drept, cu ramuri grele,
Privind spre ceruri, liniștit, deplin,
Iar firul îl privea ca pe-o minune,
Cu dragoste de lut și dor divin.
,,Din umbra ta te strig, nu pentru slavă,
Ci doar să știi că sunt și eu aici,
O frunză mică-n marea ta ispravă,
Un glas ce cântă-n vânturi prea pitici.
Te chem ca roua dimineții clare,
Să-mi fii o clipă cer și adăpost,
O zi din viața ta mi-ar fi de-ajuns,
Să știu că-n lume n-am cântat pe cost.
Privește-mă măcar cum mă privește vântul,
Cum mă ascultă ploaia când suspin,
Căci tot ce sunt e cântec și pământ,
Și tot ce vreau e-un pas spre tine, lin.
Că lumea-ntreagă, poate, m-ar fi-nțeles,
Cu foșnet, cu plânsori, cu glas mărunt,
Dar tu, crescut prea sus ca să cobori,
N-ai auzit ce-n mine era cânt.”
Stejarul zâmbi frunzelor de sus,
Ascultă cântul firului ușor,
Dar iar privirea-n ceruri și-o supus,
Lăsând pământul mut și tremurător.
,,O oră doar să fim aceeași umbră,
Să-mi lași o rază-n sângele de lut,
O oră, stejar mare, și-apoi umbră,
O oră, și să mor… mi-ar fi plăcut.
O zi din viața ta mi-ar fi de-ajuns,
O zi, stejar cu inima de sus,
O zi, și-n ea tot dorul meu ascuns
Ar fi-nflorit și-apoi s-ar fi supus.”
Dar pomul se-ntoarse spre infinit,
Cu trunchiul plin de sine și tăceri,
Iar firul rămase-n vânt, năruit,
Cântând ce n-a primit în mii de ieri.
Și-acum, sub cerul care nu mai cade,
Firul se pleacă, dar nu se usucă-n tot,
Căci dragostea, chiar dacă nu se-ntâmplă,
Rămâne cântec viu… și-atât îl pot.
Uitându-mă la noaptea de afară
Uitându-mă la noaptea de afară,
La tavanul care știe tot ce ți-am scris,
La stelele care-mi șoptesc de tine seară de seară,
Mă întreb câte cuvinte au fost prea mici și nu te-au cuprins.
Mă întreb câte încă nu am apucat să-ți spun,
Câte poezii nescrise despre tine încă sunt pline.
Nu mă întreba de ce, doar vreau să știi…
Mă gândesc la tine.
Aș fi vrut să existe cuvinte mai mari,
Să pot descrie in versuri lumina din care ai apărut,
Să prind scânteia ce arde în ochii tăi,
Și tot ceea ce însemni tu.
Poate că nu am reușit să-ți spun tot ce simt,
Dar sper că am reușit să exprim bine,
Că, dintr-un cer plin de stele,
Tot mi-ar fi dor de tine… și
Mă tot gândesc că atunci când o să te văd
O să simt bucurie, dar…
O să și… mor de rușine.
Apă
Plutește amorul nostru stins,
Peste ochiuri de apă.
Sucombase-atunci când noi l-am prins
Cu capul cufundat în apă.
Fuse amorul virtuții-nchipuite,
Nemeritoriu arogate.
Tăvălit ca bulgărele între indivizi
Cu capetele până la pământ plecate.
Împărțit a fost amorul
Ca lumina de Înviere.
Nepalpabil, necredibil, dar totuși seducător
Propagat de-un bâlbâit cu un ton îmbietor.
Amorul colectiv intr-o lume fără fond
Prea frumoasă pentru a fi adevărată
Se pretează pe imaginația oricărui individ.
Nu simte nevoia de a fi verificată;
Dând viață și celor mai morți dintre muritori,
Mai ceva ca o gură de apă.
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
VA FI ȘI UN RĂSPUNS?
Silvia Mihalachi
27 July
Vă mulțumesc frumos , stimată Anișoara Iordache, vă mulțumesc că ați citi și ați privit (și) cuvintele mele…
ULTIMA ILUZIE
Florin Dumitriu
26 July
O poezie care poartă în ea frigul unei nopți în care sufletul vorbește mai tare decât orice cuvânt. Felicitări!!
Garden of Hollow Serpents
Florin Dumitriu
26 July
Ce frumos. Metaforele tale au ceva întunecat și elegant, iubesc acest stil. Mi-a plăcut felul în care ai arătat că uneori cel mai periculos întuneric...
Epilog
Florin Dumitriu
26 July
O capodoperă literară. Imi place cum această poezie transmite o emoție pură. Felicitări!
Mireasma narcisei pe clipa vieții mele
Florin Dumitriu
26 July
Foarte frumoasă. Felicitări!
✨ Șade cucul supărat
nikolas Stoican
26 July
67 67 67 67 foarte frumoși🦃
Vulturul și iepurașul b
nikolas Stoican
26 July
67 fosta frumos
Viața este ca o floare,
nikolas Stoican
26 July
Mirobolant
Mergi înainte
nikolas Stoican
26 July
Foarte frumos
Paharul de liniste
Anișoara Iordache
25 July
un scurt scenariu pentru un moment de respiro... Versurile s-ar mula perfect pe acordurile nostalgice fado. Mi-a plăcut totul.
VA FI ȘI UN RĂSPUNS?
Anișoara Iordache
25 July
...fluiditate și muzicalitate suavă. O lume într-o mișcare perpetuă, printre întrebări și răspunsuri, speranțe și vise. Mi-a plăcut foarte mult poemul...
Când te iubesc
Victoria
24 July
O bijuterie de poezie! Mi-a mângâiat sufletul și mi-a amintit de valorile curate ale tinereții. Mi-a trezit în suflet fiorul acelei iubiri curate și n...
Ultima durere
Alex Black
24 July
Sângerare poetică în stare pură. Ritmul alert dintre pasiune și autodistrugere este hipnotizant.
Cheia de argint
Vlad VIDA
20 July
Metafore superbe și un ritm impecabil! M-ai purtat dincolo de umbre și mit cu fiecare vers.
"Noi"
Vlad VIDA
20 July
O poezie extrem de vulnerabilă! Metafora cu montagne russe și contrastul dintre Eu și Tu redau perfect durerea despărțirii, iar finalul cu vinul si îm...