1  

Autorul Maria Spulber

Constelația autorului
poezii.online Maria Spulber
Inregistrat pe: 2 martie 2025 28 creaţii 16 2

Total

28 creaţii
În urma ta
32 23 iulie
Scriu de durere
2 1 531 1 mai
Mai mult timp
1 539 29 aprilie
Încet, te-am pierdut
530 29 aprilie
N-am vrut să te pierd, dar am făcut-o
671 19 iunie 2025
Pentru el
1 605 19 iunie 2025
Cea mai frumoasă greșeală
1 576 19 iunie 2025
Durerea
775 26 aprilie 2025
Te rog, doar pune capăt suferinței mele
716 21 aprilie 2025
Străină în mine
1 762 20 aprilie 2025
Lumina Paștelui
891 20 aprilie 2025
E păcatul tău
1 676 20 aprilie 2025
Între a rămâne și a pleca
1 784 19 aprilie 2025
Am crezut că ești acasă
688 19 aprilie 2025
Amor
671 18 aprilie 2025
Știu ce o să se întâmple, dar amân încontinuu.
779 18 aprilie 2025
Moartea
1,265 18 aprilie 2025
Timpul, ecou al veșniciei
830 18 aprilie 2025
Știu ca o sa ma uiți
1 812 18 aprilie 2025
Toți cred că sunt bine
819 18 aprilie 2025
Tăcerea lucrurilor
721 18 aprilie 2025
Vreau sa te uit,dar nu pot
1 788 18 aprilie 2025
Ma minți
1 719 18 aprilie 2025
Cum sa te scot din mintea mea
1 805 17 aprilie 2025
M-ai lasat pentru ea
1 825 17 aprilie 2025
Nu înțeleg iubirea (Continuare)
1 755 17 aprilie 2025
Nu înțeleg iubirea
1 703 17 aprilie 2025
Îmi pare rău
1 1 815 17 aprilie 2025
Toţi autorii

Creaţii aleatorii :)

p.o.e.m

 

 

 

 

 

A pătruns răceala prin oasele mele,

Găsindu-mi în ADN 

Numele-ți și particule de stele

Iubind prea mult, pentru o secundă, inima ți se oprește

Încerci să o dai înapoi dar nimic nu-ți mai trece...

 

 

 

Mai mult...

De vânzare

Ca să fiu cu lumea-n ton,

Mi-am luat de curând I-phone.

Fi-miu, neastâmpărat,

L-a trântit și-acum e spart.

Întreb: este cineva

Ce dorește-al cumpăra?

Are doar opt anișori,

Ochișori scânteietori,

Blond, cu părul bucălat

Dar, cam neastâmpărat.

Mai mult...

Lumea

Eu sa te sarut in vise,

Si sa-ti simt buzele-ti aprinse,

N-ar intelege ce simte inima mea ...

Lumea!

 

Eu sa ma uit la soare,

Vazindu-te a mea,

M-ar intelege ce simt oare ..?

Lumea...?

 

Tu sa fii infinitul,

Eu doar secunda...

In care, nu te poate iubi nici cu tot timpul...

Lumea.

Mai mult...

Ce-ai spune

De asta un grăunte și-o găină

niciodată nu se îndrăgostesc,

pentru că nu ar ști

cum să-și spună „te iubesc”.

Și până s-ar decide cine, ce, cum să exclame,

găina ar mânca grăuntele de foame.

 

Noi nu suntem nici grăunțe,

nici găini, desigur

( dacă am fi, pot să nu fiu eu găina? ),

dar vreau să fiu pentru tine

locul tău sigur,

în care să vii când nici inima ta,

nici a mea

nu știu ce să facă, ce să-și spună,

ca să nu știm împreună.

 

Pentru că liniștea dintre noi

acum e ca un cer fără nicio stea

( chiar eu le-am alungat ),

ca să nu vadă oricine vrea

că ești omul meu preferat.

Deși am mai întâlnit pe ici, pe colo,

totuși câte-o floare,

spunând că-n treacăt m-au pârât lor

mai multe stele căzătoare.

Și când să fac pace și să-mi spun că-i bine,

se uită și florile după tine.

( Doamne… ce are universul cu mine? )

 

Până când stelele căzătoare

continuă să mă pârască

și florile mai au puțin, puțin

până să te iubească,

ce-ai spune să-mi ușurezi năpasta

și să dormi în visul meu în seara asta?

 

( Mă pun la somn chiar acuma,

să te visez frumoasă cum ești întotdeauna. )

Mai mult...

tata

intro zi de toamna cand 

aveam doar saрte anisori

nu stieam ca asa va fi

va рleca de рrintre noi

 

a рlecat taticul meu

intro groaрa intunecata

linga gard la cimitir 

fara sa scoata o soaрta

 

mama mia zis ca tata doarme 

si se va trezi curind

eu рe mama o redeam

si asteрtam langa mormint

 

asteрtam sa se trezeasca

sami mai sрue vorbe dulci

nimeni no sa ne desрarta

asa credeam eu рe atunci

 

au trecut doar noua ani

da рarca a trecut o vesnicie

nam reusit atunci

sai sрun sa mai ramie

 

acum el e un inger

un inger рazitor

care ma invatat de toate

si no sal uit chiar daca mor

 

Mai mult...

Dezechilibru cosmic

De-aș putea din ochi să-ți fur câteva stele

Să aduc în noaptea mea puțin din tine,

Ar plânge cerul ploi amare când ele

Ar dispărea și-ar străluci doar pentru mine.

 

Atunci s-ar naște un război între mine și cer:

El să-și ceară stelele înapoi pe cerul înnegrit,

Eu neștiind că dacă pleci la război îndrăgostit vei muri…

Am murit.

 

Dar iată: noaptea tot fără de stele rămâne,

Căci m-am reîncarnat într-un tablou

Pe care l-ai pictat cândva, pe ascuns de cer…

Crezând arogantul că, în sfârșit, a învins.

 

Ți-am învățat privirea din nou.

 

Pe când mă luptam, îmi spunea dușmanul mie

Că tu faci ce vrei, că ai puteri nenumărate,

Că dacă vrei, poți face din mine orice…

 

Dacă crezi ca poți să faci din mine ce vrei

Doar pentru că ai ochii aceia mari, albaștri, frumoși

Cu gândul la care adorm în fiecare noapte.

 

 

Ai perfectă dreptate.

Mai mult...
#Interesant  Autor: scr
Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookies. Politica privind cookies.
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live