Acasă
Pe ulița veche cu praf și noroi,
Adie un vânt de amurg liniștit,
Umbra copacilor bătrâni din zăvoi,
Spune povești dintr-un timp rătăcit.
Căsuța din vale la ferestre cu flori,
A gutui coapte și a pâine miroase,
O mamă la poartă cu roși obrăjori,
De atâta așteptare împietrită rămase.
Miroase a fân și a câmpuri cosite,
A ploaie curată ce scaldă pământul,
Și-mi vine un dor de toate-mplinite,
De casa ce-mi știe și oful, și cântul.
Aici, în oraș, mă simt un străin,
Betoanele acoperă visele mele,
Iar dorul de acasă curat și divin,
Plânge întruna în oasele mele.
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Gabriel Trofin
Дата публикации: 20 октября
Просмотры: 33
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Prevăzând apusul
Поэма: Apocalips
Eminescu în italiană. Un volum de versuri ale poetului a fost lansat la Chişinău
Поэма: daca nu vorbesti de ea (atat de dreapta ai fost incat in catedrala amitirilor vie pasesti)
Поэма: Picura o lacrimă
Descoperiți poezii.online!
Поэма: Odiseea iubirii
Поэма: Perseidele
Top 5 motive pentru a alege FOTOCARTEA cadou de Crăciun