Автор Andreia Aga

poezii.online Andreia Aga
Зарегистрирован: 17 ноября 2024 118 публикации 58 19

Итого

118 публикации
843 21 марта
691 25 июня 2025
639 25 июня 2025
654 25 июня 2025
685 25 июня 2025
642 25 июня 2025
681 25 июня 2025
3 1 876 27 апреля 2025
1 801 27 апреля 2025
746 27 апреля 2025
826 27 апреля 2025
820 27 апреля 2025
882 27 апреля 2025
735 27 апреля 2025
778 27 апреля 2025
1 1,406 27 апреля 2025
887 26 марта 2025
934 26 марта 2025
743 26 марта 2025
917 26 марта 2025
778 26 марта 2025
1 1,045 26 марта 2025
969 26 марта 2025
842 26 марта 2025
727 26 марта 2025
1 1 768 26 марта 2025
912 26 марта 2025
776 26 марта 2025
1 798 26 марта 2025
1 929 10 февраля 2025
1,177 10 февраля 2025
1 809 10 февраля 2025
1 1 840 10 февраля 2025
1,051 10 февраля 2025
887 10 февраля 2025
1,022 10 февраля 2025
831 9 февраля 2025
865 9 февраля 2025
865 9 февраля 2025
1 1,015 9 февраля 2025
1 861 9 февраля 2025
895 9 февраля 2025
837 9 февраля 2025
820 9 февраля 2025
924 9 февраля 2025
825 9 февраля 2025
762 9 февраля 2025
793 9 февраля 2025
792 9 февраля 2025
945 9 февраля 2025
890 9 февраля 2025
883 9 февраля 2025
1 1,038 22 января 2025
950 18 января 2025
968 16 января 2025
938 16 января 2025
1,011 16 января 2025
1,030 16 января 2025
1,133 16 января 2025
1 925 16 января 2025
1 854 16 января 2025
818 16 января 2025
1 1,056 16 января 2025
1,050 16 января 2025
1,263 16 января 2025
858 27 декабря 2024
1 895 13 декабря 2024
2 832 13 декабря 2024
907 13 декабря 2024
1 1,047 11 декабря 2024
909 11 декабря 2024
962 6 декабря 2024
4 962 4 декабря 2024
956 4 декабря 2024
990 4 декабря 2024
895 4 декабря 2024
845 4 декабря 2024
999 30 ноября 2024
877 23 ноября 2024
855 23 ноября 2024
1,019 23 ноября 2024
949 23 ноября 2024
1,113 23 ноября 2024
1,073 23 ноября 2024
895 23 ноября 2024
1,233 22 ноября 2024
1,151 21 ноября 2024
2 1,559 21 ноября 2024
967 21 ноября 2024
1 1,130 21 ноября 2024
1,083 20 ноября 2024
995 20 ноября 2024
1,070 20 ноября 2024
1,251 20 ноября 2024
997 19 ноября 2024
2 1,193 19 ноября 2024
1 925 19 ноября 2024

Случайные публикации :)

Din nou

 

Simt cum mi se usucă întreg corpul

Cum mi se răcește sângele în vene

Cum mă învăluie un întuneric și îmi pierd scopul

Cum joacă gânduri negre în tot felul de scene

 

Și aș tipa până aș răgușii, dar prefer să mă sufoc

Că de-aș vorbii n-ar înțelege nimeni ce parafrazez

Ar zice că-s nebună, psihopată, să-mi dau foc

Că doar eu pot durerea să-mi poetizez

 

Și îl simt iar, sentimentul de gol în piept

Cum mi-e sufletul străpuns de-un baltag, încet

Cum întunericul e al inimii adept

Iar tot ce aș mai putea rostii-i un scâncet de îngheț

 

Alerg și-ncerc să fug din iadul ăsta

Dar nu cunosc nimic altceva în afară de el

Și mă-ntorc la ce mi-e “acasă” căci altundeva n-aș rezista

Iar în capul meu răsună același cântec “ vesel ”…

 

Și mă asurzește, mă rănește, zdrobește oasele din mine

Sunt doar un sac de lacrimi, frustrare… acumulare

Lupta sângerie dintre suflet și gândire n-o să se termine

Până nu-mi opresc eu sângele din circulare

Еще ...

Vesel

Fii tu vesel,

Nu fi trist.

Bucură-te că trăiești,

Bucură-te că în satul  natal locuiești.

Tristețea într-o parte,

Veselia e prezentă.

Când e totul bine,

Și totul se primește.

O noutate bună te înveselește,

În ochi lumina-ți strălucește.

Vesel dacă tu ești,

Cu mult mai bine trăiești.

Când ești vesel tu,

Nu vezi nicio problemă.

Din orice problemă grea găsești ieșire,

Când ești vesel cântecul îți cântă.

Și nimic rău nu mai contează,

Când ești vesel ajungi de la pământ la cer.

Ești vesel până la a șaptea cer de bucurie,

Că ai totul și ești vesel.

Și ești mulțumit lui Dumnezeu.

Că existi pe acest pământ.

Ești mulțumit de casă,

De pâinea ce o ai pe masă.

Ești fericit și vesel,

Ca nimeni nu poți fi.

Pentru că ești vesel

Și  tristețea nimeni nu-ți va o dori,

Că ești vesel și nu-ți contează:

Ce oră e acum,

Unde tu te afli,

Și unde te vei afla,

Acolo unde cântă muzică.

Unde pasărea măiastră,

Îți cântă sub o streașină.

Cine este trist și supărat,

Numai nu tu,

Unde soarele-ți zâmbește,

Și unde norii nu-ți plâng.

Și doar ți-e important,

Cu cine ești cine e alături,

de tine.

Ce mândrești că ești vesel ci nu trist.

Că viața-i  una și trebuie,

să o prețuiești.

În viață totul o să reușești,

Vei fi vesel la infinit.

În trecut, la prezent și în viitor.

Că totul este înainte,

Nu uita să ții minte, ale mele cuvinte.

 

Autor 🖤 Zamurca Alina🖤🖤

"Fii tu vesel nu fii trist."

Еще ...

Dorință

Să-mi fii muzeu, eu să-ți fiu muză,

Și să-mi faci degetul mai greu.

Să-mi cunoști gustul de pe buză,

Să fiu a ta, iar tu al meu.

 

Să-ți fiu culoare în pictură,

Să te iubesc cum îmi e felul.

Să-mi fii cuvânt de legătură,

Și să-mi ștergi rujul, nu rimelul.

 

Să-ți fiu liniște, siguranță,

Tu să-mi fii barcă de salvare.

Să-ți fiu fărâmă de speranță,

Tu să-mi fii zi de sărbătoare.

 

Doar lasă-mă să-ți fiu mireasă, 

Să fiu a ta, să fii al meu.

Să-ți fiu într-un cuvânt ,,acasă",

Ca să fim ,,noi" și nu doar ,,eu".

Еще ...

flux de poeme naani /59

străbunii 

 nu aveau internet

dar frica de Dumnezeu le

calibra discernământul

Еще ...

Terori noctorne

m-am trezit în dimineața aceasta confuz

nu eram nici om pe de-a-ntregul

nici spirit

dar puteam să merg

să deschid fereastra

să primesc ziua înăuntru-mi

printre ruinile sufletului

să-mi calc cu tălpile goale pe inimă

sub privirile tale încremenite

Doamne

exclami

și te văd adunându-mi resturile

fragmente din care încă mai picura sânge

 „cum ai putut face asta?”

mă-ntrebi

iar eu îți răspund că n-am făcut nimic

că m-am trezit dintr-un somn adânc al rațiunii

sfârtecat de monștri

tu plecasei de cu seară să numeri stelele

de pe cer

la ce ți-o fi trebuit să numeri stelele chiar în noaptea aceasta

n-am înțeles

te căutam înfrigurat printre cearșafuri

încolțit de toate stihiile întunericului

dar nu erai acolo

nu aveam de ce să mă prind

în căderea aceea imposibil de exprimat în cuvinte

când îți vezi viața derulată la viteză maximă

înapoi

și când te trezești la mijlocul drumului înăuntru-ți

cu sufletul încremenit

asemenea unei stalactite imense

pe tavanul unei peșteri antice...         

Еще ...

Dar..

Sub cerul Moldovei se-așterne o tăcere,
Cei ce pleacă îşi lasă visele-n zadar,
Ura-i ca o umbră ce crește-n durere,
Nu aș vrea să învinovățesc pe nimeni, dar…

Copiii își uită rădăcinile-n depărtare,
Iar dorul ce-i mistuie rămâne tot amar,
Pe pământul ce cândva le-a fost alinare,
Nu aș vrea să învinovățesc pe nimeni, dar…

Moldova se-apleacă sub povara uitării,
Cu inimi goale, ce nu mai găsesc hotar,
În urma lor rămâne ecoul depărtării,
Nu aș vrea să învinovățesc pe nimeni, dar…

Еще ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live