CONCURS: Reciți o poezie scrisă de Eminescu și ești premiat

poezii.online CONCURS: Reciți o poezie scrisă de Eminescu și ești premiat

Elevii claselor a VII-a – a XI-a din municipiul Chișinău sunt invitați să participe la etapa municipală a concursului internațional de recital din lirica eminesciană „La Putna”. Aceasta se va desfășura pe 22 iunie la Centrul Academic „Mihai Eminescu”, începând cu ora 13.00, scrie IPN.

Direcția generală educație, cultură, tineret și sport a Consiliului municipal Chișinău menționează într-un comunicat de presă că doritorii se pot înregistra la adresa de e-mail: [email protected] până pe data de 20 iunie, indicând: numele/prenumele, instituția, clasa și poezia care o va recita.

Elevii care vor ocupa locurile I, II, III și mențiunile I, II și III vor beneficia de o excursie, în perioada 13 – 14 august, și vor participa la festivitatea de premiere în cadrul Mănăstirii Putna, unde vor recita poezii din creația eminesciană la bustul poetului, împreună cu elevi din România şi Ucraina.


Concursul face parte din proiectul internațional „Trasee eminesciene”, susținut de Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Inspectoratul Scolar Județean Suceava, Mănăstirea Putna și Centrul pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene. Partener local este Centrul Academic Internațional Eminescu. 

Sursa: ipn.md


Preluat de la: Timpul.md
Postat 12 iunie 2018
Toate noutăţile

Creaţii aleatorii :)

Pic, cip și cirip

Mișcare și bătaie din picioare 

Pentru el ce pâine nu mai are

Neputința, strâmtoare-mi pare 

Că n-o simt din una suflare 

 

Conflict în lupta-mi interioară 

Lumea-mi îi oglindă mămșoară

Simț puternic spre ea căință 

Fără sens văd în vreo privință 

Mai mult...

Către mine

nu mai am cui să-i scriu

 

toată viața am scris unor ființe abstracte

 

dintr-o carte de telefon

până când am epuizat toate numele în ordine alfabetică

ceva mă îndeamnă acum să inversez ordinea

însă ezit

.

pentru literele de la coada alfabetului ar fi prea devreme

pentru cele de la început

prea târziu

.

n-ar avea nicio noimă

.

am  abordat toate subiectele de discuție cu aceștia

(în cartea de telefon figura și numele meu

dar nu băgasem de seamă!)

prin urmare

și cu mine

.

puțini ar crede c-a fost o eroare

.

să-ți scrii ție însuți ca unui străin

nu-i tocmai în ordine

.

exercițiu de logică:

 

Aurel se deplasează cu un kilometru la oră împotriva vântului

Aurel Conțu e alb la față ca o pagină dintr-un caiet de dictando

din ce direcție suflă vântul?

.

aberație logică:

.

toți ghioceii tipăriți în alb-negru pe hârtie

sunt negri

primăvara e neagră

cerneala cu care scriu

e neagră

toate lucrurile albe din viață

sunt negre

.

iar eu încă mai caut printre scrisori

scrisoarea mea de dragoste

către mine însumi…

Mai mult...

Eterna iubire.

As vrea sa fiu o floare

Sa iti daruiesc un gand

As vrea sa cresc in mare

Sa te veghez,iubind.

As vrea sa fiu oceanul

Ce te iubeste in furtuna

As vrea sa fiu o perla

Cantand sonate ,cand e luna.

As vrea sa fiu iubirea

Ce-n suflet se sadeste

As vrea sa fiu dorinta

De dragoste celesta.

As vrea sa fiu si marea

Cea care iti zambeste

As vrea sa fiu lumina

Cea care te priveste.

Sunt toate astea si mai mult

Iubirea mea zambeste

Ca agasit un cer pierdut

Iubind pe cel ce il doreste.

Mai mult...

Iubirea nu e veșnică-n doi

Parcă și ceru-i mai clar când nu mai ești,

De parcă norii știu să plece fără tine,

Și stelele mă judecă atunci când greșesc,

Iar luna-mi scrie dorul pe retine.

 

Te-am iubit ca pe o rană care cântă,

Ca pe un vis ce doare când se-ntoarce,

Tu mi-ai fost și liniște, și frântă

Furtună-n sânge, dulce și feroce.

 

Parcă și ceru-i mai clar, mai rece,

De când iubirea noastră s-a topit

Că unele iubiri nu se vindecă…

Ci doar învață cum să fie dor trăit.

 

Acum te port ca pe-o epavă vie,

În mări de gânduri reci și fără țărm,

Și parcă cerul știe tragedie

Când te-a pierdut și m-a lăsat ferm.

Mai mult...

Spune

Spune ce doare

fără rușine,

că tăcerea

nu vindecă —

doar sapă mai adânc.

 

Spune că pleci

chiar dacă rămâi,

minciuna cu ochi blânzi

taie

mai rău decât adevărul crud.

 

Spune ce-ai visat

în nopțile reci,

că visele spuse

devin drumuri

sau despărțiri.

 

Spune „te iert”

chiar când nu poți —

iertarea nu e o rană închisă,

e curajul

de-a lăsa rana să respire.

 

Spune cine ești

fără să ceri voie —

numai umbrele

se roagă

să nu fie privite.

 

Spune și când taci,

căci ochii au glas,

iar inima scrie

când gura

se teme.

Mai mult...

Totul piere,nu rămâne..

Moarte, cumplită mai ești,

Ce înfiorător clipești 

Pe chipul neänsufletit 

Pentru vecie adormit.

Și rânjești la mine,

Dezlănțuind suspine.

Privirea ți -o sluțești

Pe făptura ce-o sfârșești.

Învăluind în parafină 

Trupul cu iz de toxină,

Bântui cutremurător 

Prin lăcașul muritor.

Pe obrazul de ceară 

Zgârii din ghearä,

Pretinzând ofrandă,

Chiar de ploile o scaldă.

Și lași un gol ce tulbură,

Ce macină și scutură 

Nefastul gând în sine,

Că totul piere,nu rămâne...

Mai mult...
#Interesant  Autor: Camelia Oprița
Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookies. Politica privind cookies.
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live