Pleacă..
... Pleacă, iarnă, vreau să pleci,
Unde vântul te alungă,
Lasă soarele să-nveci,
Lumea rece să n-ajungă.
Strânge-ți albii tăi nămeți,
Să răsară fir de floare,
Pomii goi, cu ramuri reci,
Să-și găsească iar culoare.
Lasă râul dezghețat
Să-și urmeze drumul lin,
Peste câmpul înverzit,
Să adie vântul blând.
Pleacă, iarnă, e târziu,
Primăvara bate-n poartă,
Lumea-ntreagă prinde viu,
Vestea bună să ne poarte.
Стихи из этой категории
,,O clipă de sinceritate" în spaniolă
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Un momento de sinceridad
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós
regalemos un poco de belleza
esta última hora.
no hemos cambiado
es solo una opinion
No des por sentado una palabra
o un gesto insignificante.
No, no hemos cambiado
es solo una coincidencia
Estaríamos de todos modos
y de lo que hablemos
no somos dos extraños
Mi amor.
Un momento de sinceridad
sería un gesto sublime
tenemos el coraje de admitirlo
que nos amamos.
Un momento de sinceridad
ellos nos recordarían
de nuestros buenos años
nos recordaría en esta última hora
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós.
no hemos cambiado
es solo una opinion
No des por sentado una palabra
o un gesto insignificante.
No, no hemos cambiado
es solo una coincidencia
Estaríamos de todos modos
y de lo que hablemos
no somos dos extraños
Mi amor.
Un momento de sinceridad
sería un gesto sublime
tenemos el coraje de admitirlo
que todavía nos amamos
Un momento de sinceridad
ellos nos recordarían
de nuestros buenos años
nos recordaría en esta última hora
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós.
Un momento de sinceridad
sería un gesto sublime
tenemos el coraje de admitirlo
que todavía nos amamos
Un momento de sinceridad
ellos nos recordarían
de nuestros buenos años
nos recordaría en esta última hora
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós.
Departe, prea departe
Cândva departe, undeva, e bucuria
Plecând cu ea zâmbetul cald și fericirea
Visele cad împrăștiindu-le trezirea
Mi-a mai rămas necenzurată amintirea
Așteaptă plutele departe să mă treacă
Pe malul treptelor spre inima de piatră
Mă pierd hotarele de nori ciopliți în apă
Valul fierbinte coborând totul îneacă
Departe curg, împins departe, fără tine
Învins ajung în marea lacrimilor line
Mă pierd adânc până rămân lipsit de mine
Unde mai sunt nici că mai știu, nu știe nimeni
Cât de departe poate inima să bată
N-o mai auzi, e prea departe să mai poată
Obrajii poartă suferinți, lacrima sapă
Cu mintea mea privirea ta încă se joacă
Departe sunt, departe ești, departe-s toate
Ce ne-a aprins, când a apus, ce ne desparte
Un ,Te Iubesc’ strigând uitat cere dreptate
Chiar și de mine am ajuns să fiu departe
CHITARA MEA
Aud un trubadur ce cântă
Când ziua moare în amurg,
Suspină struna-i pe chitară
În cupă picături se scurg.
El cântă încet și tremurat
Înfiorat, stârnind văpăi
Solie unui dor curat
Împătimit de ochii ei.
Dar cine cântul sâ-i asculte
În liniștea nopții de vară?
Cine lacrima să-i vadă
Prin pânza cerului de seară?
doar marea/4
doar marea, neînduplecată-n marele ei zbucium,
la porunca Iubitorului de oameni,
domolește
semeția, potolește ura.
punând cu evlavie
la picioarele noastre
epavele trufiei.
Timpul trece
Timpul trece, devin rece
Incep sa ma gandesc si nu o numesc rautate
Pentru ca te vreau pe tine, de tine-mi place
Insa fericirea mea nu se rezuma la un vazut pe saptamana
Pratic de 4 ori pe luna
Prefer sa inchei povestea si sa apreciez timpul
Care trece si nu mai pot recupera nicio clipa, nimic macar un moment
Vreau sa ma aleg pe mine, nu sa ma multumesc cu putinul oferit de tine
Acum iti spun adio.. sper sa-ti pot spune si maine...
Mi-e dor...
Mi-e dor de vechile amintiri,
Cand eram si cand stateam
La multe povestiri
Si eu chiar te cunoșteam.
Mi-e dor de tine
Si de gesturile tale ieftine,
Cand impreuna stateam
Si eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de a noastra barfa
Si cand vorbeam discutii.
Vreau sa nu scriu a ta strofa,
Vreau sa fii aici, nu cu toti necunoscutii.
Atunci chiar te cunosteam.
Mi-e dor de a ta voce
Si chiar si de al tau mesaj,
Cand tu-mi pareai feroce.
Mi-e dor de al tau curaj,
Cand eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de momentul
In care chiar stiam
Sa traim prezentul,
Iar eu chiar nu ma-ndoiam
Daca chiar te cunoșteam.
Mi-e dor de momentul
Cand credeai ca uit de tine,
Caci a fost doar liantul
Unei relatii ieftine,
Cand eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de zilele
Cand nu uitai de mine
Tu-mi erai ca soarele,
Dar a urmat sa se termine.
Acum nu te mai cunosc.
Nu te mai cunosc,
Mi-o spun in fiecare zi,
Caci ma loveste brusc
Realitatea din fiecare zi.
Mi-e dor de tine.
Vreau sa fii aici, cu mine
Sa-ti povestesc tot ce-ai pierdut.
Tu esti plina de straine
Si s-a dus tot ce-am crezut.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor sa-ti vad masina
In fata librariei si sa-ti fiu copilot,
Sa vin cu tine peste tot.
Sa rad de tine
Si chiar tu de mine.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor de tine
Si sper ca si tie de mine.
Vreau sa te vad aici
Asa cum tu mi erai si mi zici
Ca mereu mi vei fi.
Mi-e dor de tine...
,,O clipă de sinceritate" în spaniolă
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Un momento de sinceridad
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós
regalemos un poco de belleza
esta última hora.
no hemos cambiado
es solo una opinion
No des por sentado una palabra
o un gesto insignificante.
No, no hemos cambiado
es solo una coincidencia
Estaríamos de todos modos
y de lo que hablemos
no somos dos extraños
Mi amor.
Un momento de sinceridad
sería un gesto sublime
tenemos el coraje de admitirlo
que nos amamos.
Un momento de sinceridad
ellos nos recordarían
de nuestros buenos años
nos recordaría en esta última hora
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós.
no hemos cambiado
es solo una opinion
No des por sentado una palabra
o un gesto insignificante.
No, no hemos cambiado
es solo una coincidencia
Estaríamos de todos modos
y de lo que hablemos
no somos dos extraños
Mi amor.
Un momento de sinceridad
sería un gesto sublime
tenemos el coraje de admitirlo
que todavía nos amamos
Un momento de sinceridad
ellos nos recordarían
de nuestros buenos años
nos recordaría en esta última hora
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós.
Un momento de sinceridad
sería un gesto sublime
tenemos el coraje de admitirlo
que todavía nos amamos
Un momento de sinceridad
ellos nos recordarían
de nuestros buenos años
nos recordaría en esta última hora
Un momento de sinceridad
en lugar de adiós.
Departe, prea departe
Cândva departe, undeva, e bucuria
Plecând cu ea zâmbetul cald și fericirea
Visele cad împrăștiindu-le trezirea
Mi-a mai rămas necenzurată amintirea
Așteaptă plutele departe să mă treacă
Pe malul treptelor spre inima de piatră
Mă pierd hotarele de nori ciopliți în apă
Valul fierbinte coborând totul îneacă
Departe curg, împins departe, fără tine
Învins ajung în marea lacrimilor line
Mă pierd adânc până rămân lipsit de mine
Unde mai sunt nici că mai știu, nu știe nimeni
Cât de departe poate inima să bată
N-o mai auzi, e prea departe să mai poată
Obrajii poartă suferinți, lacrima sapă
Cu mintea mea privirea ta încă se joacă
Departe sunt, departe ești, departe-s toate
Ce ne-a aprins, când a apus, ce ne desparte
Un ,Te Iubesc’ strigând uitat cere dreptate
Chiar și de mine am ajuns să fiu departe
CHITARA MEA
Aud un trubadur ce cântă
Când ziua moare în amurg,
Suspină struna-i pe chitară
În cupă picături se scurg.
El cântă încet și tremurat
Înfiorat, stârnind văpăi
Solie unui dor curat
Împătimit de ochii ei.
Dar cine cântul sâ-i asculte
În liniștea nopții de vară?
Cine lacrima să-i vadă
Prin pânza cerului de seară?
doar marea/4
doar marea, neînduplecată-n marele ei zbucium,
la porunca Iubitorului de oameni,
domolește
semeția, potolește ura.
punând cu evlavie
la picioarele noastre
epavele trufiei.
Timpul trece
Timpul trece, devin rece
Incep sa ma gandesc si nu o numesc rautate
Pentru ca te vreau pe tine, de tine-mi place
Insa fericirea mea nu se rezuma la un vazut pe saptamana
Pratic de 4 ori pe luna
Prefer sa inchei povestea si sa apreciez timpul
Care trece si nu mai pot recupera nicio clipa, nimic macar un moment
Vreau sa ma aleg pe mine, nu sa ma multumesc cu putinul oferit de tine
Acum iti spun adio.. sper sa-ti pot spune si maine...
Mi-e dor...
Mi-e dor de vechile amintiri,
Cand eram si cand stateam
La multe povestiri
Si eu chiar te cunoșteam.
Mi-e dor de tine
Si de gesturile tale ieftine,
Cand impreuna stateam
Si eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de a noastra barfa
Si cand vorbeam discutii.
Vreau sa nu scriu a ta strofa,
Vreau sa fii aici, nu cu toti necunoscutii.
Atunci chiar te cunosteam.
Mi-e dor de a ta voce
Si chiar si de al tau mesaj,
Cand tu-mi pareai feroce.
Mi-e dor de al tau curaj,
Cand eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de momentul
In care chiar stiam
Sa traim prezentul,
Iar eu chiar nu ma-ndoiam
Daca chiar te cunoșteam.
Mi-e dor de momentul
Cand credeai ca uit de tine,
Caci a fost doar liantul
Unei relatii ieftine,
Cand eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de zilele
Cand nu uitai de mine
Tu-mi erai ca soarele,
Dar a urmat sa se termine.
Acum nu te mai cunosc.
Nu te mai cunosc,
Mi-o spun in fiecare zi,
Caci ma loveste brusc
Realitatea din fiecare zi.
Mi-e dor de tine.
Vreau sa fii aici, cu mine
Sa-ti povestesc tot ce-ai pierdut.
Tu esti plina de straine
Si s-a dus tot ce-am crezut.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor sa-ti vad masina
In fata librariei si sa-ti fiu copilot,
Sa vin cu tine peste tot.
Sa rad de tine
Si chiar tu de mine.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor de tine
Si sper ca si tie de mine.
Vreau sa te vad aici
Asa cum tu mi erai si mi zici
Ca mereu mi vei fi.
Mi-e dor de tine...
Другие стихотворения автора
Privirea mea
Privirea mea
De-ai putea să vezi prin ochii mei,
Ai înțelege ce-am simțit dintotdeauna,
Cum te vedeam ca pe un zeu
Într-o lume plină de furtuna.
Erași lumină-ntr-un colț de cer,
Un vis nespus, un gând stingher,
Un foc aprins în noaptea grea,
O pace ce doar tu-mi puteai da.
Dar cum să-ți spun ce n-am rostit?
Privirea mea te-a tot iubit.
A rămas tăcută, străpunsă de dor,
Tu n-ai știut… și-ai mers ușor.
De-ai putea vedea ce-am ascuns,
În fiecare lacrimă ce s-a strâns,
Poate-ai înțelege ce-ai lăsat
În ochii mei, când ai plecat.
Pune suflet, dacă ai
Pune suflet, dacă ai,
Nu trăi pe drumuri vai.
Tot ce faci, să faci cu rost,
Nu lăsa nimic pe post.
Fii prezent în ce gândești,
Nu doar trecător să ești.
Vorba goală nu te-ajută,
Fapta bună-i mai tăcută.
Pune suflet în iubire,
În prietenii, în trăire.
Căci ce dai, se va întoarce,
Chiar și-n vremuri când te-ar arde.
Viața-i scurtă, dar frumoasă,
Dacă pui inima-n casă.
Fii cu totul în ce dai,
Pune suflet, dacă ai.
Dorul ce arde
Când norii se-adună pe-al vieții hotar,
Și gândul aleargă spre-un vis depărtat,
E dorul ce arde, ca focul mocnit,
O flacără-n suflet ce nu s-a stins nicicând.
În șoapta tăcută a nopții târzii,
Se naște un cântec din amintiri vii,
E glasul iubirii ce-n urmă-l păstrez,
Un far luminos pe-al timpului crez.
Și chiar de mă poartă pe drumuri străine,
Dorul mă cheamă să vin iar la tine,
Cu pași nevăzuți, dar cu inima plină,
Spre clipa de-acasă, sub cerul de lumină.
Când toți au rănit, Dumnezeu a vindecat
Când toți au rănit, fără milă, prea tăcut,
Când sufletul plângea căzut și pierdut,
Când lumea mi-a fost doar un vânt răvășit,
Dumnezeu a venit… și El m-a iubit.
Când vorbele arse mi-au frânt orice vis,
Când drumul părea o prăpastie-nchis,
Când nimeni n-a stat lângă pasul meu frânt,
Dumnezeu m-a luat și mi-a dat un cuvânt.
El mâna și-a pus peste rana din piept,
Mi-a spus: „Nu te teme, Eu sunt și te-aștept.”
Și-n loc de durere, în loc de oftat,
Când toți au rănit… Dumnezeu a vindecat.
Pe cerul meu
Pe cerul meu ești cea mai frumoasă stea,
O lumină blândă ce mereu mă va veghea.
În noaptea adâncă, când totul dispare,
Tu strălucești, îmi dai vis și alinare.
Ești farul ce-mi ghidează pașii rătăciți,
În întuneric, printre nori nesfârșiți.
Cu tine, chiar și umbrele par mai ușoare,
În suflet, lumina ta mereu apare.
Pe cerul meu, doar tu ai loc,
Ești cântec lin, ești al vieții foc.
Oricât de departe, te voi căuta,
Căci tu, iubirea mea, ești cea mai frumoasă stea.
Cum ți-e sufletul?
Cum e-n suflet la tine?
Plin de soare sau pustiu?
Ți-e senin ca-n nopți divine
Sau te-ncearcă vreun târziu?
E speranța-n miez de floare
Sau doar frunze-ngălbenite?
Ți-e iubirea cântătoare
Sau tăcerile-s zidite?
Cum e-n suflet? Îți dă pace
Ori te-apasă vreun regret?
Ai un vis ce te desface
De poveri ce-s grele-n piept?
Dacă-i greu, lasă lumina
Să-ți pătrundă-n taină firea.
Sufletul, ca și grădina,
Înflorește din iubirea.
Dacă-n suflet e furtună,
Fă-ți un port din gânduri bune.
Căci și cerul, după ploaie,
Se îmbracă iar în lume.
Privirea mea
Privirea mea
De-ai putea să vezi prin ochii mei,
Ai înțelege ce-am simțit dintotdeauna,
Cum te vedeam ca pe un zeu
Într-o lume plină de furtuna.
Erași lumină-ntr-un colț de cer,
Un vis nespus, un gând stingher,
Un foc aprins în noaptea grea,
O pace ce doar tu-mi puteai da.
Dar cum să-ți spun ce n-am rostit?
Privirea mea te-a tot iubit.
A rămas tăcută, străpunsă de dor,
Tu n-ai știut… și-ai mers ușor.
De-ai putea vedea ce-am ascuns,
În fiecare lacrimă ce s-a strâns,
Poate-ai înțelege ce-ai lăsat
În ochii mei, când ai plecat.
Pune suflet, dacă ai
Pune suflet, dacă ai,
Nu trăi pe drumuri vai.
Tot ce faci, să faci cu rost,
Nu lăsa nimic pe post.
Fii prezent în ce gândești,
Nu doar trecător să ești.
Vorba goală nu te-ajută,
Fapta bună-i mai tăcută.
Pune suflet în iubire,
În prietenii, în trăire.
Căci ce dai, se va întoarce,
Chiar și-n vremuri când te-ar arde.
Viața-i scurtă, dar frumoasă,
Dacă pui inima-n casă.
Fii cu totul în ce dai,
Pune suflet, dacă ai.
Dorul ce arde
Când norii se-adună pe-al vieții hotar,
Și gândul aleargă spre-un vis depărtat,
E dorul ce arde, ca focul mocnit,
O flacără-n suflet ce nu s-a stins nicicând.
În șoapta tăcută a nopții târzii,
Se naște un cântec din amintiri vii,
E glasul iubirii ce-n urmă-l păstrez,
Un far luminos pe-al timpului crez.
Și chiar de mă poartă pe drumuri străine,
Dorul mă cheamă să vin iar la tine,
Cu pași nevăzuți, dar cu inima plină,
Spre clipa de-acasă, sub cerul de lumină.
Când toți au rănit, Dumnezeu a vindecat
Când toți au rănit, fără milă, prea tăcut,
Când sufletul plângea căzut și pierdut,
Când lumea mi-a fost doar un vânt răvășit,
Dumnezeu a venit… și El m-a iubit.
Când vorbele arse mi-au frânt orice vis,
Când drumul părea o prăpastie-nchis,
Când nimeni n-a stat lângă pasul meu frânt,
Dumnezeu m-a luat și mi-a dat un cuvânt.
El mâna și-a pus peste rana din piept,
Mi-a spus: „Nu te teme, Eu sunt și te-aștept.”
Și-n loc de durere, în loc de oftat,
Când toți au rănit… Dumnezeu a vindecat.
Pe cerul meu
Pe cerul meu ești cea mai frumoasă stea,
O lumină blândă ce mereu mă va veghea.
În noaptea adâncă, când totul dispare,
Tu strălucești, îmi dai vis și alinare.
Ești farul ce-mi ghidează pașii rătăciți,
În întuneric, printre nori nesfârșiți.
Cu tine, chiar și umbrele par mai ușoare,
În suflet, lumina ta mereu apare.
Pe cerul meu, doar tu ai loc,
Ești cântec lin, ești al vieții foc.
Oricât de departe, te voi căuta,
Căci tu, iubirea mea, ești cea mai frumoasă stea.
Cum ți-e sufletul?
Cum e-n suflet la tine?
Plin de soare sau pustiu?
Ți-e senin ca-n nopți divine
Sau te-ncearcă vreun târziu?
E speranța-n miez de floare
Sau doar frunze-ngălbenite?
Ți-e iubirea cântătoare
Sau tăcerile-s zidite?
Cum e-n suflet? Îți dă pace
Ori te-apasă vreun regret?
Ai un vis ce te desface
De poveri ce-s grele-n piept?
Dacă-i greu, lasă lumina
Să-ți pătrundă-n taină firea.
Sufletul, ca și grădina,
Înflorește din iubirea.
Dacă-n suflet e furtună,
Fă-ți un port din gânduri bune.
Căci și cerul, după ploaie,
Se îmbracă iar în lume.