Tânărul Dumitru Rău a lansat volumul de poezii „Parfum de dragoste”. Prietenii l-au asemănat cu Grigore Vieru

poezii.online Tânărul Dumitru Rău a lansat volumul de poezii „Parfum de dragoste”. Prietenii l-au asemănat cu Grigore Vieru

Biblioteca Națională a Republicii Moldova a fost învăluită de parfum și dragoste, deoarece aceasta a găzduit prima lansare al volumului de poezii al scriitorului începător Dumitru Rău.

Cartea conține mai multe versuri, dar nu toate, unele au rămas să fie pentru suflet, probabil nici nu vor fi publicate vreodată. Poeziile sunt despre EA, o eroină a vieții cu povești.

„Am în viață mea femei, o am pe mama, o am pe EA, astfel cunosc istorii de viață, unele mai triste, altele mai fericite, iar comasând toate astea în mine reușesc să transform totul în poezii”, povestește Dumitru când e întrebat despre carte, pentru ZUGO.

La eveniment au luat parte mai mulți invitați de onoare, printre care și Sveatoslav Beglița, un coleg de facultate și prieten apropiat al autorului. Acesta i-a dedicat câteva cuvinte de felicitare cu ocazia debutului.

„Mereu i-am spus că ce e al lui e pus deoparte, iar în momentul când am văzut că a scos în ediție acest volum, știam că va bucura și pe alții cu ceea ce face. Prietenii mei l-au asemănat cu Grigore Vieru, și asta e pe merit. Tot ce-i doresc este să capete faima lui și să nu se oprească doar la acest volum”.

Emoționat, Dumitru a ținut să mulțumească, în primul rând, oamenilor, căci aceștia au fost sursa lui de inspirație, să mulțumească celor care și-au făcut timp să vină la lansare și, nu în ultimul rând, să mulțumească părinților care l-au susținut și motivat de-a lungul timpului.

„Suntem foarte fericiți pentru ce a reușit să realizeze fiul nostru, mereu l-am încurajat când era vorba de scris și atunci când a i-a venit ideea de editare a unei cărți, am fost total de acord”, povestesc părinții scriitorului, Dumitru și Efrosinia Rău, pentru ZUGO.

Dumitru nu intenționează să se oprească aici.

„Urmează să fac debutul în proză vara aceasta, iar mai apoi va urma și volumul II de poezie, însă cu un alt titlu. Totul este dat deja la lectură și urmează să fie publicat curând”, declară autorul cărții „Parfum de dragoste”.

Evenimentul a fost suplinit cu un recital din partea Luciei Brainstorm, o altă tânără autoare din Republica Moldova, un recital de pian susținut de Cristina Butuc, jocuri și, spre final, sesiunea de autografe din partea autorului.

Text: Nicoleta Isac, stagiară ZUGO

Preluat de la: Zugo.md


Postat 22 mai 2017

Creaţii aleatorii :)

Sfârşit de partidă

 

Sfârşit de partidă, fără-un şah mat,

Pionii, nebunii şi caii nu mai au loc,

Se-mpart pătrăţelele în mod diplomat,

Între iluminaţii ce participă-n joc.

 

Un viitor luminos abolit omenirii,

Decretat la dejun de-un guvern mondial,

Ne aduce pe toţi în pragul orbirii,

Şi ne scoate sufletul din sanctuar.

 

Moartea-şi aruncă măseaua stricată,

Apoi boleşte pe un pat de spital,

Coasa-i tocită de atâta viaţă luată,

Cioclii împing înc-un dric mortuar.

 

Sfinţi indignaţi de prezenţa divină,

Privesc melancolic spre iad,

Mântuirea pare pentru dânşii străină,

Din aura lor fulgi de lumină tot cad.

 

Muribunzi, admirăm imbecili şi nebuni,

În biserici se lăfăie sfintele moaşte,

Purtăm pe cap înspinate cununi,

Şi aşteptăm pe Iisus să ne-mpungă în coaste.

 

 

 

Mai mult...

Roz

Roz culoarea fericirii,
Este clar si a iubirii,

Cu totii o privim mereu,
este ca si un fel de zeu,

Rozu' este expresiv,

Ca si cum ai fii in vis.

 

Mai mult...

MORALA LUMIII

Amintirea nedorita 

A locurilor ce au urmat ,

Învinge gradul meu de a gândi 

Împovărat de ce eram 

 

Amestecat de conținuturi 

Și colturi ale mintii lor ,

Forțat trăind sub ochii lor,

Formând totuși doar o umbra.

 

Neatinsul necuprins 

Nemarginitul infinit al fericirii,

Crezând ca însuși e nimic 

Preludiu mort de a credea 

Curând ca am sa I simt prezenta.

 

Nici ieri și azi 

Nu le cunosc, 

Nici nu sper la un mâine;

Cunoașterea ce o cunosc 

Mi se pare o iluzie .

 

Străbat plângând, nefericit 

Drumuri de constelații, 

Și umbra cerurilor le înconjor 

Cuprinzandule cu bratul .

 

Abominatia de oameni 

Ce tot mereu se tot răresc ,

Incoltind forme stranii 

Ce tot mereu se înmulțesc. 

 

Tot în jur e un delir 

Chiar nu I pasa nimănui...

      

        Benghe selena- morala lumii

Mai mult...

Glsul pietrei

 sculptez în cuvintele-bolovan de la poalele muntelui

dalta scoate scântei roșii și galbene

sub capul plat al barosului

vreau să cioplesc o floare de piatră

din bolovanul alb al iubirii

și s-o dăruiesc iubitei

de ziua ei

știu un loc în care găsesc bolovani în toate culorile

și nuanțele

având corespondent în plaja alunecoasă a cuvintelor

tonurile de gri aparțin cuvintelor domestice

casă, ogradă, ogor, animal, plug, seceră

tonurile de alb sunt specifice sentimentelor precum dragoste

prietenie, frăție, iubire, dăruire

tonurile de negru aparțin trăirilor dureroase

supărare, disperare, despărțire, ură sau răzbunare

tonurile de maro sunt asociate cu gândurile negre

gelozia, insatisfacția, nefericirea, resemnarea

iar tonurile roz exprimă bucuria, exuberanța, împlinirea,

izbânda

și mai am câteva grămezi de pietriș

cu pietricele netede de culoare roșie, albe ca marmora

sau negre cu străluciri de diamant

pietricele fosforescente în toate culorile care se deschid la lumină

pe care te poți întinde

și privi către cer

sau face dragoste

o bogăție neprețuită pentru un sculptor nebun ca mine

ocolit de oameni obtuzi

care nu găsesc nimic interesant în cioplitul pietrei

doar iubita mea a descifrat adevărata ei frumusețe

îi place pietrișul sub clar de lună când pietricelele se trezesc

și formează imagini simetrice

multicolore

ca într-un caleidoscop...

Mai mult...

(audio) Ud de suflet

Iubeşte ploaia pentru momentele dintre, 

Pentru elixirul vieții revărsat prin rădăcinile pădurilor

Şi emanat în menirea subtilă ṣi fragilă ce-i umblă cărârile,

Pentru mugurii nimfelor dezveliți în mângâierea seninului,

În culorile irisului, în crângul pupilei, în miresmele şi țopăiala copilăriei.

Iubeşte ploaia cum curge de pe obrazul iubitei

În arṣița palmei ce vine s-o-ntâmpine.

Iubeşte ploaia în ritmul ce-l cântă...

Iubeṣte-o!

Fiecare picătură!

E minunat de scumpă...

Mai mult...

Soarele meu care nu mai strălucește

Despre tine, nu mai scriu

Am scris mult și m-a durut și mai mult

Vreau sa tac acum și pentru totdeauna

Sa te las in urma cu tot ce ai avut

 

M-ai inspirat întotdeauna

Când la tine ma gândeam

Scriam versuri de durere

Le citeam, si iar plângeam

 

Dar totul se oprește aici

Cu tine, cu mine, dar fără noi

Nu mai pot sa sufăr și sa văd

Cum strălucești și mai tare printre nori

 

Vreau sa trec mai departe și sa uit de tine

Sa fug in depărtare și sa privesc in urma

Și sa te văd uitându-te la mine

Privind cum îți dispare a cerului Luna

Mai mult...