1  

Автор Cristea Mircea Romulus

poezii.online Cristea Mircea Romulus
Зарегистрирован: 13 июля 2024 77 публикации Autor de top 2 2

Итого

77 публикации
1,256 7 сентября 2024
1,258 6 сентября 2024
1,005 5 сентября 2024
1,149 5 сентября 2024
1,063 4 сентября 2024
1,026 3 сентября 2024
1,050 1 сентября 2024
1,113 30 августа 2024
1 1,199 30 августа 2024
1,058 28 августа 2024
1,220 28 августа 2024
1 1,166 27 августа 2024
1,208 27 августа 2024
1,102 27 августа 2024
1,091 27 августа 2024
1,252 25 августа 2024
1,070 25 августа 2024
1,284 25 августа 2024
1,105 23 августа 2024
1,150 21 августа 2024
1,025 21 августа 2024
1,198 20 августа 2024
1,401 19 августа 2024
1,218 19 августа 2024
1,210 19 августа 2024
1,223 18 августа 2024
1,626 18 августа 2024
1,432 17 августа 2024
1,309 16 августа 2024
1,275 15 августа 2024
1,240 15 августа 2024
1,144 14 августа 2024
1,182 14 августа 2024
1,188 14 августа 2024
2,222 12 августа 2024
1,358 11 августа 2024
1,265 9 августа 2024
1,131 8 августа 2024
1,059 8 августа 2024
1,155 6 августа 2024
1,250 4 августа 2024
1,248 2 августа 2024
1 1,158 2 августа 2024
1,144 2 августа 2024
1 1,227 1 августа 2024
1,225 31 июля 2024
1,172 31 июля 2024
1,043 30 июля 2024
1,176 29 июля 2024
1,293 29 июля 2024
1,041 29 июля 2024
1,592 29 июля 2024
1,158 28 июля 2024
1,415 27 июля 2024
1,163 26 июля 2024
1,293 26 июля 2024
1,183 25 июля 2024
1,076 25 июля 2024
1,272 24 июля 2024
1,351 23 июля 2024
1,308 22 июля 2024
1,178 21 июля 2024
1,023 21 июля 2024
1,329 20 июля 2024
1,316 19 июля 2024
1,492 18 июля 2024
1,278 18 июля 2024
1,460 18 июля 2024
1,160 18 июля 2024
1,022 18 июля 2024
1,426 16 июля 2024
1,204 16 июля 2024
1,021 15 июля 2024
1,127 15 июля 2024
1,222 15 июля 2024
1 1,302 14 июля 2024
1 1 1,276 11 июля 2024

Случайные публикации :)

Femeia si liliacul

Parfumul greu de liliac se varsă,

Prin geamuri larg deschise spre amurg,

Iar amintiri în piept încep să ardă,

Ca niște râuri care-n suflet curg.

 

Ea trece lin, cu pas de catifea,

Purtând în plete movul de poveste,

O floare vie-n flăcări de mătase,

Așa cum doar în vis femeia este.

 

Și se confundă chipul ei cu floarea,

În adierea serii, caldă și ușoară,

Esență pură de parfum și dor,

Ce arde-n fiecare primăvară.

Еще ...

Direcția opusă

Am rămas gol,

De orice sentiment desfăşurat prin exsistența unui cântec.

Am rămas fericit,sperând că am să-mi strig tihna,care lipseşte din inima mea.

Cât să mai merg oare?

Să mă mai plimb mult?

În neadins,neatins şi desprins,dintr-o pânză de păianjen,am zis.

Crează-mi te rog o lume,

Unde eu,va fi întotdeauna eu

Nu eu de azi,de mâine,sau de poimâine.

Cad pe o treaptă unde lumea e prea oarbă,şi-am rătăcit coborâtor,

Sfâşâit de un maraton.

Gol,pe dinăuntru gol,doar cu tine mă simt iar,om.

Еще ...

Prigonire

Inima:
De ce mă bați cu gândul tău de piatră,
Când ard și tremur ca un rug aprins?
Eu știu să plâng, dar tu mă vrei albastră,
Rece, tăcută, fără de cuprins.

Rațiunea:
Că focul tău mă duce-n risipire,
Și-n urma ta rămâne numai scrum,
Ce tu numești adâncă nemurire
E-un pas greșit pe margini fără drum.

Inima:
Mai bine scrum, decât o viață goală,
Mai bine plâns, decât un zâmbet mort,
Eu bat să sparg tăcerea ta banală,
Tu mă condamni la lege și la sort.

Rațiunea:
Eu te opresc din propria-ți cădere,
Căci te-ai vândut pe-un vis neîmplinit,
Tu spui că dorul e o mângâiere,
Eu știu: e-un cuțit dulce, ruginit.

Inima:
Cuțit să fie, dar să simt că ard,
Că sunt, că tremur, că mai pot iubi,
Ce rost are să trăiesc în gard
Și-n mine însămi să nu mai fiu vii?

Rațiunea:
Și când vei sta cu fruntea frântă-n palme,
Cu nopți târzii și nume ce te dor,
La mine vii, cerându-mi legi și calme,
Când focul tău te lasă fără zbor.

Inima:
Nu vin. Căci omul nu-i făcut din pace,
Ci din greșeli, din dor și din păcat,
Mai viu e-un plâns ce-n piept nu-și află pace
Decât un suflet rece și uscat.

Еще ...

FEREASTRA DESCHISĂ

Luminile din stradă tremură

pe pereții camerei tale

ca niște gânduri care nu știu

unde să stea.

 

Afară, orașul merge înainte

în pași grăbiți

și mesaje netrimise.

 

Tu stai lângă fereastră,

respiri aerul care nu se repetă

și te întrebi dacă cineva,

undeva, privește la fel.

 

O mașină trece

îți reflectă pentru o secundă

propriul ritm

și te surprinde că ești viu.

 

Fereastra rămâne deschisă

nu ca o invitație

ci ca o promisiune tăcută

că lumea poate să aștepte.

 

Еще ...

Ceasul din odaie

În odaia lui tataie, timpul e beteag.
Ceasul ticăie doar când plâng.
În rest, tace.
Tace ca un bătrân care-a văzut tot
și nu mai vrea să comenteze.
Pe dulap, o fotografie cu el,
tânăr, în cămașă albă,
cu ochi limpezi
și palme care-au ținut volanul
și viața noastră, deodată.
Azi, totul e praf.
Numai amintirea se mai așază pe scaun
și mă-ntreabă:
„Mai vii?”
Eu zic da, dar mințind.
Nu mai vin.
Nu mai pot.

Ceasul bate când nu-l privesc.
Poate și tataie plânge din când în când,
dar tăcut, ca-n stilul lui.
Fără scandal. Fără moarte teatrală.
Doar plecat. Pentru totdeauna.

Еще ...

Mulțumesc

Cuvânt adânc, curat și sfânt,

E darul cel mai prețios pe pământ,

„Mulțumesc” – o rază de lumină,
Ce-n suflet pacea o dezbină.

E firul care leagă oameni,
O punte-n clipele de vreme grea,
Un simplu gest, dar cu ecou,
Ce schimbă viața, ziua ta.

Când spui „mulțumesc”, ceva se-aprinde,
Un foc ce-n inimi calde se extinde,
Rostește-l sincer, din iubire,
Și lumea-i altfel, plină de-o strălucire.

Mulțumește vieții că te-a învățat,
Să prețuiești ce ieri ai ignorat,
Mulțumește clipei, chiar de-i trecătoare,
Că-n ea găsești o rază salvatoare.

Mulțumește celor ce ți-au fost alături,
Și celor ce-au plecat, prin vânturi,
Căci fiecare-a scris o filă-n carte,
Cu sens, cu lacrimi, uneori, cu fapte.

„Mulțumesc” e cheia către cer,
Un cântec blând pe-al vieții mister,
Să-l porți cu tine, în suflet nestins,

Еще ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live