Ce doresc ce vreau a fi
Eu... E foarte adevărat,
Lucrul cel mai important,
Cine sunt? ce vreau a fi,
Și ce mi-aș putea dori.
Tot ce crezi să-ți fie dat,
Să primești, gândește așa....
Precum toate ai avea,
Din belșug și nencetat,
Cere tot și repetat.
Să fi un încrezător,
Îndrăzneț și creator
Fi eficient prosper,
Capabil de orișice...
Asta este calea care,
Îți aduce bunăstare
Fi puternic căci așa,
Ce-ți dorești vei câștiga
Eu cred în credința mea,
Și-n veci mă va ajuta.
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Cristea Mircea Romulus
Дата публикации: 25 июля 2024
Просмотры: 364
Стихи из этой категории
Să trecem..pragul!
Mai am un pas și las în urmă
Un an pe care-l vreau trecut,
Îl simt cum mă apasă-n spate
Și vreau să uit ce m-a durut
Voi încerca să-mi fac bilanțul
S-adun, să scad, să pun egal,
Iar unde dă cu semnul minus
Să corectez mai des, nu anual
Este sfârșit și început de an
Și gândul zboară spre viitor,
E timp la împăcare și iertare
Și la speranță în anul următor
Acum vom trece cu toții pragul
În anul "24, ce-l vrem cu bani,
Să ne urăm unii la alții sănătate
Și să rostim un sincer ,,La mulți ani"!
Fără diplomă, dar legendă
Nici Eminescu,
Nici Coșbuc,
Nici Alexandri sau Blaga
Stănescu sau Blandiana,
N-au avut o diplomă.
Așa din întâmplare au început,
Să scrie cum a putut.
Ea scrie, și tot scrie,
Scrie „lacrimi, zâmbete și soare”
Cu fiecare cuvânt iși adună o bogăție,
Artă într-o galerie.
400 peste de creații,
Toate minunății.
Îmbătrânesc de dor
Zilele mele trec și dorul mă frânge căci arde în mine ca un foc nemilos
Mi-aș dori să mă vezi în tăcere, sărutându-mi buzele sărate,
Să împietrești privindu-mi ochii întristați,
Plini de slăbiciune și amărăciune
Mi-ai dezgolit sufletul de decenii,
Cu sărutări suave, tânjite de inima mea,
Otrăvită de gustul tău amar,
M-am aruncat ca o copiliță în brațele tale deschise,
Ce acum mă izgonesc spre pierzanie
Am crezut în iubirea ta,
Te-am lăsat să-mi mângâi inima,
Pentru a-mi umple golul din suflet,
Te-am iubit până când inima mea și-a dat duhul,
De la atâtea lacrimi fierbinți
Iubeam diferit, tu doar vizual,
Iar eu cu regret acum amarnic sufletește
Mǎști
Oameni ȋn alb, cu mǎști pe fațǎ
Aleargǎ-ntr-una pe cǎrǎri
Luptȃnd sǎ o mai prindǎ-n viațǎ,
Nu mai suportǎ amȃnǎri.
Cǎ viul care i se scurge
Prin munți ajunge, prin cȃmpii
Coboarǎ-n lanuri, urcǎ-n stȃncǎ
Se varsǎ-n ape sȃngerii.
Pǎdurea nu ȋi mai respirǎ,
Nici bradul nu-i mai este frate,
Iar oamenii cu mǎști pe fațǎ
Privesc cum inima-i se zbate.
Şi-ndrugǎ rugile preasfinte,
Ridicǎ mȃinile spre cer,
Tot clerul e ieșit ȋn stradǎ,
Trosnesc himerele din fier.
Iar Dumnezeu acolo-n ceruri
Privește lung din fața Porții
Cum oamenii cu maști pe fațǎ
Îngenuncheazǎ-n fața sorții.
Aduceri-aminte
În gândul ce noaptea frământă,
Nesomnul îmi mușcă din pleoape,
Tristețea beată apare și-mi cântă,
Balade născute demult în agape.
Prieteni și clipe de vis au murit,
Mă mângâie un înger cu alba aripă,
Și zilnic de moarte mă simt urmărit,
Iar viața sub carne aleargă și țipă.
Și singur bocesc cu fruntea pe lună,
Săpând amintiri de uitări îngropate,
Și sap, și e greu, căci a piatră răsună,
Iar oasele-mi sunt aproape uscate.
Departe sunt ele, nescrise și-uitate,
Frumuseți și amor, sărmanele clipe,
Și-aș fi vrut să le car pe toate în spate,
Să le port curajos în priviri, pe aripe,
Să zburăm peste boli, peste moarte,
Și apoi să le picur cu o ploaie cuminte,
În cuvinte timide ce vor umple o carte,
Unde să râdă pe veci, aduceri-aminte.
Sunt anonim
Sunt anonim,
Postez în...diverse
Sunt cadru divin,
Creat de Celeste,
Sunt anonim și...
Asta-mi permite,
Sa scriu ce gândesc,
Chiar dacă numai am...
Cuvinte.
Sunt tot anonim,
Nimic nu se schimba,
Nici lumea de azi,
Trecuta în tăcere,
De mâine mai rea,
Iar liniștea noastra,
Devina sihastra
Și noi tot mai rai,
Lângă ea.
Să trecem..pragul!
Mai am un pas și las în urmă
Un an pe care-l vreau trecut,
Îl simt cum mă apasă-n spate
Și vreau să uit ce m-a durut
Voi încerca să-mi fac bilanțul
S-adun, să scad, să pun egal,
Iar unde dă cu semnul minus
Să corectez mai des, nu anual
Este sfârșit și început de an
Și gândul zboară spre viitor,
E timp la împăcare și iertare
Și la speranță în anul următor
Acum vom trece cu toții pragul
În anul "24, ce-l vrem cu bani,
Să ne urăm unii la alții sănătate
Și să rostim un sincer ,,La mulți ani"!
Fără diplomă, dar legendă
Nici Eminescu,
Nici Coșbuc,
Nici Alexandri sau Blaga
Stănescu sau Blandiana,
N-au avut o diplomă.
Așa din întâmplare au început,
Să scrie cum a putut.
Ea scrie, și tot scrie,
Scrie „lacrimi, zâmbete și soare”
Cu fiecare cuvânt iși adună o bogăție,
Artă într-o galerie.
400 peste de creații,
Toate minunății.
Îmbătrânesc de dor
Zilele mele trec și dorul mă frânge căci arde în mine ca un foc nemilos
Mi-aș dori să mă vezi în tăcere, sărutându-mi buzele sărate,
Să împietrești privindu-mi ochii întristați,
Plini de slăbiciune și amărăciune
Mi-ai dezgolit sufletul de decenii,
Cu sărutări suave, tânjite de inima mea,
Otrăvită de gustul tău amar,
M-am aruncat ca o copiliță în brațele tale deschise,
Ce acum mă izgonesc spre pierzanie
Am crezut în iubirea ta,
Te-am lăsat să-mi mângâi inima,
Pentru a-mi umple golul din suflet,
Te-am iubit până când inima mea și-a dat duhul,
De la atâtea lacrimi fierbinți
Iubeam diferit, tu doar vizual,
Iar eu cu regret acum amarnic sufletește
Mǎști
Oameni ȋn alb, cu mǎști pe fațǎ
Aleargǎ-ntr-una pe cǎrǎri
Luptȃnd sǎ o mai prindǎ-n viațǎ,
Nu mai suportǎ amȃnǎri.
Cǎ viul care i se scurge
Prin munți ajunge, prin cȃmpii
Coboarǎ-n lanuri, urcǎ-n stȃncǎ
Se varsǎ-n ape sȃngerii.
Pǎdurea nu ȋi mai respirǎ,
Nici bradul nu-i mai este frate,
Iar oamenii cu mǎști pe fațǎ
Privesc cum inima-i se zbate.
Şi-ndrugǎ rugile preasfinte,
Ridicǎ mȃinile spre cer,
Tot clerul e ieșit ȋn stradǎ,
Trosnesc himerele din fier.
Iar Dumnezeu acolo-n ceruri
Privește lung din fața Porții
Cum oamenii cu maști pe fațǎ
Îngenuncheazǎ-n fața sorții.
Aduceri-aminte
În gândul ce noaptea frământă,
Nesomnul îmi mușcă din pleoape,
Tristețea beată apare și-mi cântă,
Balade născute demult în agape.
Prieteni și clipe de vis au murit,
Mă mângâie un înger cu alba aripă,
Și zilnic de moarte mă simt urmărit,
Iar viața sub carne aleargă și țipă.
Și singur bocesc cu fruntea pe lună,
Săpând amintiri de uitări îngropate,
Și sap, și e greu, căci a piatră răsună,
Iar oasele-mi sunt aproape uscate.
Departe sunt ele, nescrise și-uitate,
Frumuseți și amor, sărmanele clipe,
Și-aș fi vrut să le car pe toate în spate,
Să le port curajos în priviri, pe aripe,
Să zburăm peste boli, peste moarte,
Și apoi să le picur cu o ploaie cuminte,
În cuvinte timide ce vor umple o carte,
Unde să râdă pe veci, aduceri-aminte.
Sunt anonim
Sunt anonim,
Postez în...diverse
Sunt cadru divin,
Creat de Celeste,
Sunt anonim și...
Asta-mi permite,
Sa scriu ce gândesc,
Chiar dacă numai am...
Cuvinte.
Sunt tot anonim,
Nimic nu se schimba,
Nici lumea de azi,
Trecuta în tăcere,
De mâine mai rea,
Iar liniștea noastra,
Devina sihastra
Și noi tot mai rai,
Lângă ea.
Другие стихотворения автора
Ce să fac Doamne?
Dacă vrei pe Dumnezeu
Să-l ai cu tine mereu,
Dimineața și seara,
Rugăciunea nu-o uita.
Poartă cruce pe a ta mâna,
S-au la gât dacă preferi,
Și vegheat vei fi de îngeri,
De îngerii cei din cer.
Agheasma de dimineață,
Îmi veghează-ntreaga viață.
Mirul și uleiul sfânt,
Ne ajută pe pământ .
Casa binecuvânta,
Cu apă sfințită-i dată,
Și dacă o tămâiem..
O casă sfințită avem.
Anafură când luăm,
Pe Domnul îl prea-naltam.
Când biserică vedem,
Crucea-n suflet o avem,
De aceea ne închinăm,
Lui Iisus ce este sus,
Ne vede este cu noi..
Ne ajută la nevoi.
Doamne noi îți mulțumim,
În veci Doamne te iubim.
Nu știu doamne...
Dumnezeu a hotărât
Să trimită fiul sfânt.
Vestea de venirea lui,
Trimisă la maica lui,
Îngerul a înștiințat,
Numele-i prea minunat,
Acesta este ISUS,
Al tatălui cel de sus.
Să credeți în Dumnezeu,
A zis: Ăsta-i fiul meu.
Vi-lam trimis pe pământ,
Să știți cine-i Domnul sfânt.
Pentru a vă mântuii,
De rele a vă feri.
Toate păcatele rele,
Le-a luat asupra sa,
Și răspunde cu iubire,
Pentru a ne apăra.
Pentru dragostea cea mare,
Ce o are pentru noi,
A fost răstignit pe cruce,
Pentru a fi iertați azi noi .
A-nviat este cu noi,
Dar .. ne depărtăm mereu
Ne întrebăm adesea oare..
Unde este Dumnezeu?
Nu mă întreb, avem păcate,
El ne iartă tot mereu,
S-au ne răsplătește oare ?
Cu puteri Dumnezeiești.
Sunt incendii ,sunt dezastre,
Inundații multe rele ..
Or fi de la Dumnezeu ?
Mă întreb și eu întruna ..
Nu știu Doamne, nu știu eu .
Ce dorim a ni se da ?
Când necazurile apar,
Ne amintim de tine iar.
Și iar bunul Dumnezeu,
Ne ajută când e greu.
Bine ar fi de-nam uita,
Ce dorim a ni se da.
Și promitem sa ne fie,
Veșnic o dorință vie .
Dacă zilnic ne-am ruga,
Dumnezeu s-ar bucura.
El ne iubește mereu,
Ne dorește, vrea să fie..
Multă, multă armonie.
Și când boala la noi vine,
Dumnezeu e tot cu mine,
Ne întărește tot mereu,
Căci așa e Dumnezeu.
Credința noastră să fie,
Puternică pe vecie.
Căci atuncea tot mereu,
Vom avea pe Dumnezeu.
Apa despicată
Dumnezeu de la- nceput,
Multe sfaturi a avut,
Prin prooroci și învățați,
Multe sfaturi el a dat.
A vrut bunul Dumnezeu,
Să ne ferească de rău.
Când poporul sfânt al său,
Din spate fiind atacat,
Apa-n două a despicat.
A trecut poporul său,
Și ia apărat de rău.
Pe dușmani...ia înecat,
Credincioșii au scăpat.
Învățații ei știau...
Și pe Domnul îl rugau..
Să ajute nencetat,
Ei știau cu-adevarat,
De PUTEREA SFÂNTĂ care,
BUNUL DUMNEZEU O ARE.
Doamne să-i dai ...
Doamne la Gigi de-i dai,
El face din dar un har,
Pe multi el a ajutat,
Ce-a făcut e minunat.
Biserici a construit,
Case multe-a a dăruit,
Este bun și rugător,
Și iubit de-al său popor.
Doamne să-i dai sănătate,
Și iertare de păcate.
Gigi ție îți dorim,
Să ai multa bucurie,
Să-ți ajute Dumnezeu,
Să faci bine tot mereu.
DOAMNE AJUTA.
(Dedicata -GIGI BECALI)
Ferit mereu
Când durerea vine...
Și nu te-ai așteptat...,
Mă-ntreb este destinul?
Sau oare s-a întâmplat?
Cel ce im e drag mie,
Nu-mi poate fi lăsat...?
Am eu multe păcate..?
Știe doar Dumnezeu ,
O fi o palmă oare,
Să mă îndrept doamne eu,
Gândește reflectează
Căci bunul Dumnezeu,
Te roagă și dorește
Să fi cu el mereu.
E dragostea de tată,
E bunul Dumnezeu.
Ce să fac Doamne?
Dacă vrei pe Dumnezeu
Să-l ai cu tine mereu,
Dimineața și seara,
Rugăciunea nu-o uita.
Poartă cruce pe a ta mâna,
S-au la gât dacă preferi,
Și vegheat vei fi de îngeri,
De îngerii cei din cer.
Agheasma de dimineață,
Îmi veghează-ntreaga viață.
Mirul și uleiul sfânt,
Ne ajută pe pământ .
Casa binecuvânta,
Cu apă sfințită-i dată,
Și dacă o tămâiem..
O casă sfințită avem.
Anafură când luăm,
Pe Domnul îl prea-naltam.
Când biserică vedem,
Crucea-n suflet o avem,
De aceea ne închinăm,
Lui Iisus ce este sus,
Ne vede este cu noi..
Ne ajută la nevoi.
Doamne noi îți mulțumim,
În veci Doamne te iubim.
Nu știu doamne...
Dumnezeu a hotărât
Să trimită fiul sfânt.
Vestea de venirea lui,
Trimisă la maica lui,
Îngerul a înștiințat,
Numele-i prea minunat,
Acesta este ISUS,
Al tatălui cel de sus.
Să credeți în Dumnezeu,
A zis: Ăsta-i fiul meu.
Vi-lam trimis pe pământ,
Să știți cine-i Domnul sfânt.
Pentru a vă mântuii,
De rele a vă feri.
Toate păcatele rele,
Le-a luat asupra sa,
Și răspunde cu iubire,
Pentru a ne apăra.
Pentru dragostea cea mare,
Ce o are pentru noi,
A fost răstignit pe cruce,
Pentru a fi iertați azi noi .
A-nviat este cu noi,
Dar .. ne depărtăm mereu
Ne întrebăm adesea oare..
Unde este Dumnezeu?
Nu mă întreb, avem păcate,
El ne iartă tot mereu,
S-au ne răsplătește oare ?
Cu puteri Dumnezeiești.
Sunt incendii ,sunt dezastre,
Inundații multe rele ..
Or fi de la Dumnezeu ?
Mă întreb și eu întruna ..
Nu știu Doamne, nu știu eu .
Ce dorim a ni se da ?
Când necazurile apar,
Ne amintim de tine iar.
Și iar bunul Dumnezeu,
Ne ajută când e greu.
Bine ar fi de-nam uita,
Ce dorim a ni se da.
Și promitem sa ne fie,
Veșnic o dorință vie .
Dacă zilnic ne-am ruga,
Dumnezeu s-ar bucura.
El ne iubește mereu,
Ne dorește, vrea să fie..
Multă, multă armonie.
Și când boala la noi vine,
Dumnezeu e tot cu mine,
Ne întărește tot mereu,
Căci așa e Dumnezeu.
Credința noastră să fie,
Puternică pe vecie.
Căci atuncea tot mereu,
Vom avea pe Dumnezeu.
Apa despicată
Dumnezeu de la- nceput,
Multe sfaturi a avut,
Prin prooroci și învățați,
Multe sfaturi el a dat.
A vrut bunul Dumnezeu,
Să ne ferească de rău.
Când poporul sfânt al său,
Din spate fiind atacat,
Apa-n două a despicat.
A trecut poporul său,
Și ia apărat de rău.
Pe dușmani...ia înecat,
Credincioșii au scăpat.
Învățații ei știau...
Și pe Domnul îl rugau..
Să ajute nencetat,
Ei știau cu-adevarat,
De PUTEREA SFÂNTĂ care,
BUNUL DUMNEZEU O ARE.
Doamne să-i dai ...
Doamne la Gigi de-i dai,
El face din dar un har,
Pe multi el a ajutat,
Ce-a făcut e minunat.
Biserici a construit,
Case multe-a a dăruit,
Este bun și rugător,
Și iubit de-al său popor.
Doamne să-i dai sănătate,
Și iertare de păcate.
Gigi ție îți dorim,
Să ai multa bucurie,
Să-ți ajute Dumnezeu,
Să faci bine tot mereu.
DOAMNE AJUTA.
(Dedicata -GIGI BECALI)
Ferit mereu
Când durerea vine...
Și nu te-ai așteptat...,
Mă-ntreb este destinul?
Sau oare s-a întâmplat?
Cel ce im e drag mie,
Nu-mi poate fi lăsat...?
Am eu multe păcate..?
Știe doar Dumnezeu ,
O fi o palmă oare,
Să mă îndrept doamne eu,
Gândește reflectează
Căci bunul Dumnezeu,
Te roagă și dorește
Să fi cu el mereu.
E dragostea de tată,
E bunul Dumnezeu.