Pomul și omul
Pomul crește nencetat,
Cu crengile răsfirat,
Depărtându-se mereu....
Parcă nu suntem de-un neam,
Nu avem același ram
Ne îndreptăm mereu
Numai bunul Dumnezeu,
Ne iubește că un tată,
Nu ne lasă niciodată,
El dorește că să fie...
Pace și prietenie...
Iubire multă să fie...
Precum bunul Dumnezeu,
Își dorește tot mereu.
Să nu faci rău nimănui,
Că îi faci chiar fratelui.
Категория: Стихи о природе
Все стихи автора: Cristea Mircea Romulus
Дата публикации: 29 июля
Просмотры: 118
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Putem revedea în mintea noastră imaginea unei persoane care ne-a inspirat în urmă cu 10 ani? în portugheză
Поэма: Pe trepte de tăcere
A implinit 85 de ani si a mai lansat o carte. Spiridon Vangheli si-a sarbatorit ziua de nastere printre pici - VIDEO
Поэма: Plimbare cu motocicleta în franceză
Поэма: Serenada dimineții
Ce cărţi citesc moldovenii? Top 10 titluri cumpărate pe elefant.md (Cum puteți obține o reducere de 40%)
Поэма: Vai, vai!
Поэма: Eram prea mic
S-a deschis raiul pentru micii cititori, la Moldexpo. Peste 16 mii de carti sunt in asteptarea cumparatorilor, iar picii pot invata cum sa faca povesti digitale - VIDEO