metamorfozele unui gând/2

acolo

a fost tăiat un copac;

năzuința de-a atinge cerul e acum

un loc de popas pentru cei împovărați

de temeri.

dincolo

un copac a fost scos din rădăcini;

durerea e acum o albie

pentru lacrimi.

Category: Thoughts

All author's poems: Anișoara Iordache

Date of posting: 13 ноября 2023

Timp de citire: ~1 min.

Views: 1060

Other poems by the author

flux de poeme naani /46

cu drag lui Arvo Part

coloană sonoră

pentru vremuri triste

clopoțelul picură

stropi de lumină

More ...

flux de poeme naani /45

tinerețea-i departe

corzile vibrează

la unison

cu extravaganta toamnă

More ...

flux de poeme naani /47

dezmăț

în piața uruk

căutând nemurirea

viermele voalează uimirea

More ...

doar marea/2

iscodind tâlcul

prin-ntunecatul coclau,

al înfumurării,

amfiteatre revarsă-

pe scări fumigene,

dezgustul mășilor

din lut.

More ...

crochiu liric/13

privirea-ți dojenitoare

a desenat

un stol dansator de grauri,

un fel de nor cu reflexe de-ametist,

să mă bucure.

amurgul

transformă ,cu bagheta-i de vrăjitor,

tristețea

într-un fluture auriu,

să-l prindă , ca pe o agrafă-n,

părul tău.

More ...

flux de poeme naani /31

alint

gongul amurgului

atinge privirea-

întinde mâna prietene!

More ...

Poems in the same category

Gindul

Sunt strain pe linga toate

Si batrin pe liga toti

Ruginind timpul se zbate

Multe zile fara nopti.

Ca saracul printre spice

calca gindul amintind

Ca sa nu ating pamintul

Si sa nu ramin flamind.

More ...

Și iarăși plang și iar încep

La a fi fals nu ma pricep

Dar eu încerc din rasputeri

Să nu ma las sau să disper

Căci nu a fost din partea ta

Mai aproape niciodata

A fost doar imaginația mea

Aș vrea să pot să-ți zic odată

Că te-am plăcut și înc-o fac

Cateodată mă gândesc

Cum iubirea s-o desfac

Și ceva nou , eu să clădesc

Să îmi treacă eu aș vrea

Dar nu cred ca aș putea

La tine să nu ma gandesc

Căci eu singur ma prostesc

Iarăși ma gandesc la ea

Oare ce o fi cu mine?

Ca nu ma pot indeparta.

Dar asta nu tine de mine.

Oare am putea noi 2?

Să-ncercam sa fiim acum.

Dar eu stau ma uit la voi.

Și inima se face scrum.

More ...

Ascultă ploaia

Mă simt cel mai bine

La 5 dimineața,

Întins pe canapea

Ascultând ploaia de afară.

După o noapte de băut vin ieftin

Știind că in câteva ore

Oamenii din toate colțurile lumii

Trebuie să se ridice din pat

Să se imbrace și sa plece in diverse locuri

La muncă, la facultate, in vizită la o rudă

La o cafea cu un vechi prieten

Sau, oriunde.

Cum pot ei să ignore ploaia ?

Pentru că eu voi fi tot aici

Ascultând cum picăturile de apă

Se frâng de acoperiș

De pământ

De urechile câinilor si de cozile pisicilor

De mașina mea cea veche

De sufletul meu.

Voi asculta până se va opri

Până voi muri.

Voi asculta.

Intrebându-mă

Cât timp intenționează Dumnezeu

Să piardă cu mine.

More ...

Nu pot să nu recunosc împăcată,

Că viața-i un afluent al Destinului,

Și nimic în lume nu aduce vreodată

Schimbarea dulceții sau amarul pelinului.

Rațiune, fapte, sentimente adunate din mers

Pot să coloreze în nuanțele hazardului

Destinul hărăzit de Univers

Și viața să urmeze calea curentului.

Atunci când admiri natura sub un cer senin

Și gândurile-s purtate de adieri de vânt,

Întreaga ființă se înobilează cu-un superb divin,

Iar totul este scris într-un elan fără de avânt.

More ...

Pribeag

Un suflet rătăcit pe coline

În locuri prea mult neumblate

Departe e totul de mine

Departe sunt toți ,departe sunt toate.

Sunt locuri ce parcă mă chiamă

Aș vrea să mă -ntorc ,dar nu pot

Prea tare departe ești mamă

Încerc ,nu pot să te văd.

Imagini cu toți la o masă

Mâncând prea repede parcă

Acum în zadar mă apasă

Nimic să îndrept nu mă lasă.

O bară de timp mă desparte

De tot ce a fost și ce este

E totul cu mine și totuși departe

Să pot dar ce vreau este peste.

Pribeag prin lumea haină

Cu barba prea mare și albă

Să pot ,nu se poate cu tihnă

Sunt anii pierduți prea în grabă.

Dar lasă-mă timp nemilos

Pe drumul ce pare uitat

Să pot a mă face întors

Să pier pe pământul din sat.

More ...

Plânset de copil

De ce plângi neîncetat,

Copil plăpând, nevinovat?

Știi că nu ești tu de vină,

Pentru viața ce declină.

De ce ești îndurerat,

Când totul s-a destrămat?

Tu nu știi că totu-i scris,

Ca și-un vis ce-i interzis?

De ce ție sufletul scrum,

Acum la început de drum,

Și nu încerci să-ți revii,

Cu gândul să-l reînvii?

Iar când totul e prea greu,

Nu-ți uita credința-n Dumnezeu,

Și-ncearcă cât mai curând,

Să-l aduci în sufletu-ți blând.

Dar iată, lacrimile curg șiroaie,

Într-o lume rece și plină de uitare,

Copilul rămâne fără speranță,

Cu inima veșnic spulberată.

Și-n noaptea neagră și pustie,

Se pierde într-un vis ce fuge,

Cerând scăpare din acest calvar,

Cu lacrimi de-un gust amar.

Astfel, rămâne iar dezolat,

Sub cerul trist și înnorat,

Copil plăpând, fără de vină,

Cu-n destin necruțător sufletul săi stingă.

More ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Next: same author Next: same category Next: recommended Next: random

Se citește acum

Ceas rezistent la apă

From Pisica amuzantă

Multumesc!

From un-pahar-de-poezie

Unde e

From Silvian Costin

Audio-Video poems

🎤 când viața refuză să...

From Anna Dzengan

3 июня

🎤 VĂSĂLIE ÎN STACCATO

From Marius Ene

2 июня

🎤 Întoarcere la copilărie

From Irinel

1 июня

🎦 Un mesaj din suflet pentru tânăra ge...

15 мая

7 мая

7 мая

More creations

Recently added

4 июня

3 июня

3 июня

3 июня

🎤 când viața refuză să...

From Anna Dzengan

3 июня

More creations

Recent comments

🎤 Regăsire

Luci Sarca

2 июня

Apeși pe 3 puncte din bara de ascultare 😊

Răsărit

Emanuelle

2 июня

Interpretarea foarte frumoasă.. Multumesc. Este pur și simplu o piesă de sine stătătoare, inspirată de un moment universal de renaștere.

Ecouri sub umbrelă

Emanuelle

2 июня

„Ecouri sub umbrelă” este ca o îmbrățișare caldă într-o zi ploioasă de mai. Versurile transmit atâta liniște și vindecare. Felicitări pentru această b...

Măsură de sine

Emanuelle

2 июня

Vă mulțumesc frumos! Dincolo de orice experiențe, amărui sau nu, poezia rămâne un spațiu al regăsirii și al demnității. Mă bucur că v-a trimis cu gând...

Răsărit

Marius Ene

2 июня

Cumva este continuarea unei alte poezii ale tale, cel puțin așa am perceput, însă de data asta plină de speranță! Bravo.

Măsură de sine

Marius Ene

2 июня

O poezie sensibilă, probabil "venită" din experiențe dinamice ușor amare?! Doar autorul știe ☺️ însă lasă multe interpretări. Frumos.

Ecouri sub umbrelă

Marius Ene

2 июня

👏 Frumos. Curat. Actual

DOAR, NIȘTE CUVINRE…

Florin Dumitriu

2 июня

O poezie profundă și încărcată de emoție, în care timpul, limitarea și lupta interioară sunt exprimate prin imagini puternice. Transmite o stare de re...

ÎNVAȚĂ-MĂ SĂ TAC

Silvia Mihalachi

1 июня

Tăcerea este o artă în credința și rugăciunea către DUMNEZEU … Așa ne spune în cuvinte frumos ales poezia ,,ÎNVAȚĂMĂ SĂ TAC / nu ca să mă ascund...

Din umbra la lumina

Florin Dumitriu

1 июня

Imi place stilul, e foarte frumos. Felicitări!

Societatea.. amenințarea vieții mele.

Florin Dumitriu

1 июня

Foarte frumos. Felicitări!!

Doar tu

Aurica Plesea

1 июня

Felicitări !Cele mai frumoase versuri, cele mai sincere trairi!!!

🎤 Regăsire

A.dela

29 мая

Imi place mult melodia asta. Cum o pot descărca?

Și-aș muri, și-aș renaște

Edy.Eduard2000

27 мая

👏👏👏👏👏👏👏👏

Să-ți amintești...

Edy.Eduard2000

27 мая

Sublim🌹🌹🌹

Top - Archive

#Interesting Autor: Silvian Costin Poem: Fluviul gândului Poem: Iubirea.. singura urma de umanitate Autor: Miruna Teodorescu Poem: Piesa de teatru Poem: Banu, ochiul dracului Poem: Enigmă Poem: p.o.e.m

metamorfozele unui gând/2

Other poems by the author

Categories

Poems in the same category

Nu pot să nu recunosc împăcată,

Că viața-i un afluent al Destinului,

Și nimic în lume nu aduce vreodată

Schimbarea dulceții sau amarul pelinului.

Rațiune, fapte, sentimente adunate din mers

Pot să coloreze în nuanțele hazardului

Destinul hărăzit de Univers

Și viața să urmeze calea curentului.

Atunci când admiri natura sub un cer senin

Și gândurile-s purtate de adieri de vânt,

Întreaga ființă se înobilează cu-un superb divin,

Iar totul este scris într-un elan fără de avânt.

Susține Poezii Online