E toamnă...
E ceaţă, e frig, nu se vede,
Pământul e orb iar ceru-i pustiu,
Toamna înspre mine purcede,
Şi mă-mbracă în costum argintiu.
Plouă, doar plouă întruna,
Pasărea în cuib stă amorţită,
Iar eu îmbrăţişat sunt cu Luna,
Şi gândesc întomnit la iubită.
Coşuri de case încet înviază,
Expiră un fum negricios,
E frig şi cred că-i amiază,
Căci toamna-mi pătrunde în os.
E ceaţă, e frig, nu e verde,
Soarele stă ascuns după nori,
Ochiul peste câmp mi se pierde,
Căutând disperat nişte flori.
E urât, e pustiu, e tăcere,
Copacii spre pământ se apleacă,
Căci vântul începe să zbiere,
Iar Toamna a început să petreacă.
Category: Poems about nature
All author's poems: Gabriel Trofin
Date of posting: 11 октября 2023
Added in favorites: 1
Views: 301
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Ochii tăi doi licurici
Poem: Monolog nepoetic
Ducesa Meghan de Sussex scrie o carte pentru copii
Poem: Curaj
Poem: Singura
Concursuri de lectură, expoziții și ateliere de creație pentru copii și tineri: Salonul Internațional de Carte vine cu un program bogat
Poem: Octombrie de George Topârceanu în olandeză
Poem: Portret
O tanara poeta si-a lansat cartea si s-a ales cu un inel de logodna