Bezele perpelite
M-am săturat de poezii silite de amor
Şi-mi vine un gând sinistru să le omor
De deşuete, nesimțite versuri prea scârbit
Vreau să le-adun pe-un rug în asfințit
Vreau să le-adun grămadă pe-un altar
Să le dau foc crepuscular
Să las mocnit Poetul, să se călească în jar, resuscitându-şi versul
Să încânte iar în farmec de cometā pe însuşi Dumnezeu
Primordial
De-o parte eu, un muritor,
în antiteză
Veşnic
Universul.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Matei Ciprian
Data postării: 13 aprilie
Vizualizări: 54
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Incredibil cum persoana iti rupe inima iar tu continui sa-l iubesti cu bucatelele ramase
Poem: Focul
VIDEO. Poezii și cântece românești la Paris! Cum a fost celebrată Ziua Limbii Române în Franța
Poem: Imperiul groazei
Poem: Symy
Cinci cărți scrise de autori contemporani din spațiul românesc
Poem: În cimitirul de povești
Poem: Singura lumânare
Atmosferă de basm în tren. O garnitură a CMF, gazda unei întâlniri de suflet cu scriitorul Spiridon Vangheli (FOTO)