Visând
Când nu mai e nimic de spus,
Bufonul tace, în sfârșit...
Călăul prin decor ascuns,
De mult a adormit.
De mila timpului pierdut,
Câțiva copii au râs,
La urmă chiar și-un surdo-mut,
Înțelegând a plâns.
Of, piesa asta, prost circar,
S-a apucat s-o scrie,
Pe cerul cenușiu, cu var,
Să mi-o dedice mie.
Să-mi toarne-n sufletul pustiu,
Scânteie și benzină,
Aprinde-mă acum să fiu,
O clipă de lumină.
Arzând să cad într-un abis,
Prin hăuri fără nume,
Visând că zbor într-un alt vis,
Zâmbind din altă lume.
Category: Philosophical poem
All author's poems: Iulian Grigore
Date of posting: 3 сентября
Views: 73
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Depresia
Poem: Portret
Cartea ”Blocaţi în labirint” este lansată ASTĂZI la Soroca
Poem: Suflet cu esență de trandafir
Poem: Recunoștință în Ghetele de Decembrie
10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă
Poem: Ma voi gândi
Poem: Piatra albastra
Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării