Visând
Când nu mai e nimic de spus,
Bufonul tace, în sfârșit...
Călăul prin decor ascuns,
De mult a adormit.
De mila timpului pierdut,
Câțiva copii au râs,
La urmă chiar și-un surdo-mut,
Înțelegând a plâns.
Of, piesa asta, prost circar,
S-a apucat s-o scrie,
Pe cerul cenușiu, cu var,
Să mi-o dedice mie.
Să-mi toarne-n sufletul pustiu,
Scânteie și benzină,
Aprinde-mă acum să fiu,
O clipă de lumină.
Arzând să cad într-un abis,
Prin hăuri fără nume,
Visând că zbor într-un alt vis,
Zâmbind din altă lume.
Category: Philosophical poem
All author's poems: Iulian Grigore
Date of posting: 3 сентября 2024
Views: 195
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: TU - FLOARE
Poem: Fluturii de Elena Farago în germană
Trezește-mă cu o poezie – o inițiativă a unui tânăr din Moldova de a promova poeziile frumoase
Poem: Speranta in mijlocul dezastrului social
Poem: Când luminile se sting (pană de curent)
(foto) Cum încearcă un blogger anonim să reconstruiască o librărie distrusă în flăcări de ISIS
Poem: Cocorii
Poem: Epigrame XXXI
Ion Druţă, la 89 de ani. 10 cărți ale scriitorului pe care trebuie să le citești